8,644 matches
-
rolul pe care-l joacă fiecare din ele. Tipurile de relație semantică responsabile de efectul de generalizare atât în condiționarea clasică cât și în condiționarea instrumentală, sunt de ordinea relațiilor categoriale: gen, specie, asemănare conotativă, legături de asociație. Existența legăturilor asociative pare totuși să producă efectele cele mai pregnante, indicația verbală având deci o importanță covârșitoare în învățare, în asociație, în rapiditatea învățării ca funcție a frecvenței asocierii. În învățarea verbală, similitudinea conotativă nu pare să fie capabilă de a produce
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
verbală având deci o importanță covârșitoare în învățare, în asociație, în rapiditatea învățării ca funcție a frecvenței asocierii. În învățarea verbală, similitudinea conotativă nu pare să fie capabilă de a produce efecte de generalizare acolo unde nu există simultan relații asociative, în schimb, în condiționare se întâlnesc asemenea efecte datorate în special similitudinii conotative (66; p. 560). În urma aplicării experimentului asociativ verbal am obținut următoarele rezultate: între vârsta de 3-4 ani, copiii au reacționat prin ecolalie, refuzul de a răspunde, prin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
verbală, similitudinea conotativă nu pare să fie capabilă de a produce efecte de generalizare acolo unde nu există simultan relații asociative, în schimb, în condiționare se întâlnesc asemenea efecte datorate în special similitudinii conotative (66; p. 560). În urma aplicării experimentului asociativ verbal am obținut următoarele rezultate: între vârsta de 3-4 ani, copiii au reacționat prin ecolalie, refuzul de a răspunde, prin neînțelegerea sarcinii propuse pentru realizare, prin indiferență la cuvântul auzit. Explicația dată în formele cele mai accesibile vârstei și cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
prin aplicare la structura fizică a unei structuri constituite din elementele limbajului și care este izomorfă cu prima. Richard Francois observă că subiecții numeau răspunsurile cheie prin cifre corespunzătoare aceleiași poziții spațiale pe cadranul ceasului (66; p. 565). Existența legăturilor asociative nu poate însă să explice toate efectele de generalizare semantică (Richard, op.cit.). Limbajul este acela care intervine în organizare și structurare. Structurile gramaticale sintactice permit aceste schimbări, îmbinări, ceea ce determină pe psihologii Leontiev (1956), Luria (1959) să atribuie după Pavlov
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
organizarea unei secvențe de acte sau gesturi. În general însușirea unei îndemânări motrice începe printr-o fază de învățare verbală care servește ca ghid în executarea mișcării până la automatizare. Învățarea unor ordini amintite, se poate regrupa în memorie în funcție de legăturile asociative sau de apartenență la o categorie comună. Cuvântul începe să fie legat de contextul practic înainte de a fi legat de contextul verbal. Dar numai înăuntrul unui context verbal cuvântul poate deveni un mijloc de oglindire a realității și de comunicare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
aspect psihologic, am împins cercetarea noastră dincolo de aspectul pur fonetic căutând să desprindem însușirile atât ale laturii sonore cât și cele ale laturii semantice, în specificul limbajului rhinolalic. Pentru a corela latura fono-articulatorie cu structurile fundamentale (semantice) ale limbajului, experimentul asociativ verbal, după metoda T. Slama Cazacu (176; p.15) a facilitat în același timp și studiul funcției de mediere verbală a raporturilor dintre gândire și limbaj. Astfel au putut fi scoase în relief de fapt relațiile cu sens dintre cuvinte
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nu că le-ar lipsi cu totul orice formă de organizare. Din contră, Coșeriu însuși a făcut un prim pas important în direcția studierii unor asemenea formații, disociind într-o manieră netă conceptul de structură lexematică de acela de configurație (asociativă): "trebuie să distingem structurile lexematice de câmpurile asociative (tratate, de ex., de Bally, Matoré, Guiraud). Acestea din urmă nu sunt structuri în sensul propriu al termenului, ci "configurații": ele nu privesc structurarea semnificatului prin intermediul trăsăturilor distinctive (opozițiile semantice), ci asocierile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
formă de organizare. Din contră, Coșeriu însuși a făcut un prim pas important în direcția studierii unor asemenea formații, disociind într-o manieră netă conceptul de structură lexematică de acela de configurație (asociativă): "trebuie să distingem structurile lexematice de câmpurile asociative (tratate, de ex., de Bally, Matoré, Guiraud). Acestea din urmă nu sunt structuri în sensul propriu al termenului, ci "configurații": ele nu privesc structurarea semnificatului prin intermediul trăsăturilor distinctive (opozițiile semantice), ci asocierile unui semn cu alte semne, asocieri stabilite prin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
opiniilor cu privire la lucruri": "obiectul "bou" (și imaginea sa), nu cuvântul bou e acela care sugerează ideile de forță, de rezistență etc.; și el le sugerează în comunitatea franceză, nu în (limba) franceză, așa cum afirmă Bally"312. Însă nu toate configurațiile asociative au un statut "extralingvistic"; unele dintre ele (acelea caracteristice "discursului repetat") constituie "fapte de limbă". Un textem precum la nuit tous les chats sont gris nu reprezintă o doar "idee" (figurată) caracteristică doar comunității franceze, ci, în egală măsură, un
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de limbă". Un textem precum la nuit tous les chats sont gris nu reprezintă o doar "idee" (figurată) caracteristică doar comunității franceze, ci, în egală măsură, un fapt idiomatic, dar și "idiomatic" ("istoric"), caracteristic limbii franceze. Or, existența acestor configurații (asociative) idiomatice - cu sau fără ghilimele - constituie un fenomen îndeajuns de relevant pentru a susține pe baza lui necesitatea unei semantici configuraționale, care, alături de semantica structurală, să studieze organizarea semantică a unei limbi "istorice". 7.3. Celor două tipuri de semantică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ca semne "fixate" în planul unei limbi "istorice"), abordarea textemelor ține de ceea ce Borcilă numește metaforologia limbii: "Studiul acestui "aspect" [...] vizează [...], în primul rând, semnificații lexicali derivați ai limbilor, iar obiectul lui propriu îl constituie nu dimensiunea distinctivă, ci cea asociativă a acestora. Explorarea acestei dimensiuni se impune, mai întâi, ca o sarcină complementară, în raport cu studierea dimensiunii distinctive a limbilor istorice. Pe de altă parte, investigarea ei își va găsi tărâmul cel mai fecund în exploatarea relațiilor asociative ale semnelor în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
distinctivă, ci cea asociativă a acestora. Explorarea acestei dimensiuni se impune, mai întâi, ca o sarcină complementară, în raport cu studierea dimensiunii distinctive a limbilor istorice. Pe de altă parte, investigarea ei își va găsi tărâmul cel mai fecund în exploatarea relațiilor asociative ale semnelor în finalitatea proprie a diverselor texte."322 De altfel, considerăm că investigarea semanticii "idiomatice" a textemelor coincide, practic, cu metaforologia limbii, deoarece - cu excepția anumitor cuvinte compuse - textemele reprezintă singura modalitate prin care metaforele se pot "fixa" în planul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
numai configurațiile idiomatice, dar și particularitățile semantice ale distribuției lexemelor în planul normei. 1.1.2. Spre deosebire de sistem, care gestionează, de obicei, funcția reprezentativă a limbajului, bazată pe existența și manifestarea opozițiilor distinctive, norma unei limbi vizează cu precădere funcția asociativă a vorbirii, adică (v. supra, II.7.2.3.) relațiile "stabilite prin similaritatea sau prin contiguitatea atât a semnificanților, cât și a semnificaților"348. Or, tocmai această funcție legitimează existența și, mai ales, manifestarea configurațiilor semantice din cadrul normei. După cum a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
descoperi, de fiecare dată, noi asociații privind semnificația (imagini) sau latura formală (rimă, asonanță, aliterație, armonie imitativă etc.), posibile în sistem (adică, existente virtual), dar inedite în normă."349 Așadar, ca semantică a normei, semantica configurativă este totodată o semantică asociativă, asemănătoare în parte, dar diferită în mare măsură de semantica opozitivă ce analizează structurile lexicale din planul sistemului unei limbi. 1.1.3. Care ar fi, însă, tipul de "conținut" idiomatic (= semnificat) care ar trebui să stea în atenția unei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Coșeriu), "defixarea" (Bally și Rastier) sau "reinterpretarea" (Geeraerts); c) în pofida persistenței acestei legături, semnificatele idiomatice prezintă o manieră proprie de organizare, care nu este relevată, precum în cazul semnificatelor lexicale, de existența anumitor opoziții distinctive, ci de existența unor relații asociative, care se grupează în jurul unor modele culturale; astfel, semnificatul idiomatic al termenului obrazul din textemul a(-i) crăpa obrazul de rușine nu poate fi explicat prin simpla corelație cu semnificatul lexical al termenului obrazul, dar poate fi explicat prin corelație
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
că "analiza în trăsături distinctive", fundamentală în cadrul semanticii structurale, dobândește, în cadrul semanticii configurative, o importanță mult mai mică decât identificarea trăsăturilor comune elementelor "discursului repetat". Această translație se explică prin faptul că, spre deosebire de semnificatele lexicale, semnificatele idiomatice nu preexistă configurațiilor asociative. Ceea ce preexistă e, desigur, opinia despre un "lucru" a unei comunități lingvistice, dar acest "lucru" nu trebuie confundat cu semnificatul. Cât privește semnificatul asociativ, acesta nu este dat decât prin discurs (repetat), ca urmare a asocierilor care creează atât trăsăturile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
repetat". Această translație se explică prin faptul că, spre deosebire de semnificatele lexicale, semnificatele idiomatice nu preexistă configurațiilor asociative. Ceea ce preexistă e, desigur, opinia despre un "lucru" a unei comunități lingvistice, dar acest "lucru" nu trebuie confundat cu semnificatul. Cât privește semnificatul asociativ, acesta nu este dat decât prin discurs (repetat), ca urmare a asocierilor care creează atât trăsăturile comune, cât și trăsăturile distinctive. Dintre acestea, trăsăturile comune sunt generate grație principiului echivalenței idiomatice (v. infra, d), ceea ce face ca și trăsăturile distinctive
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și justificată empiric". Singura diferență este aceea că, dacă în cazul semanticii structurale sistematicitatea (sau, mai bine zis, regularitatea) e dată de opozițiile distinctive ca expresie a sistemului unei limbi "funcționale", în cazul semanticii configurative sistematicitatea e dată de relațiile asociative ca expresie a unor modele culturale codificate în planul unei limbi "istorice". d) Principiul "neutralizării", care constituie o simplă "excepție" în cadrul semanticii structurale, joacă, în schimb, un rol crucial în cadrul semanticii configurative, unde apare sub forma principiului echivalenței idiomatice. În
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unei limbi "istorice". d) Principiul "neutralizării", care constituie o simplă "excepție" în cadrul semanticii structurale, joacă, în schimb, un rol crucial în cadrul semanticii configurative, unde apare sub forma principiului echivalenței idiomatice. În mod concret, acest principiu se manifestă în cazul configurațiilor asociative atât prin suspendarea trăsăturilor distinctive dintre lexeme, cât și prin crearea de trăsături comune între elemente aparținând unor câmpuri și/sau clase lexicale diferite (de obicei, prin intermediul predicației). 1.3. În conformitate cu principiile de mai sus, semantica configurativă delimitează și analizează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prin suspendarea trăsăturilor distinctive dintre lexeme, cât și prin crearea de trăsături comune între elemente aparținând unor câmpuri și/sau clase lexicale diferite (de obicei, prin intermediul predicației). 1.3. În conformitate cu principiile de mai sus, semantica configurativă delimitează și analizează configurațiile asociative ale unei limbi "istorice" (nu "funcționale"!). Ca și în cazul semanticii structurale, sarcina semanticii configurative este aceea de a releva în limbile "istorice" paradigmatica și sintagmatica unităților de "conținut" (în cazul de față fiind vorba despre unitățile "discursului repetat", dar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în cazul semanticii structurale, sarcina semanticii configurative este aceea de a releva în limbile "istorice" paradigmatica și sintagmatica unităților de "conținut" (în cazul de față fiind vorba despre unitățile "discursului repetat", dar și despre elementele lor constituente). În consecință, configurațiile asociative sunt, asemenea structurilor semantice, de două tipuri: configurații paradigmatice, alcătuite din unități (și/sau elemente) ale "discursului repetat" care se asociază pe axa "conținutului", și configurații sintagmatice, adică solidarități între elemente ale "discursului repetat" motivate prin valoarea lor culturală. 1
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
FURIA ESTE O ENERGIE SUPRAOMENEASCĂ), psihologică (FURIA ESTE O BOALĂ/NEBUNIE) sau estetică (FURIA ESTE O SUBSTANȚĂ MURDARĂ); iar, prin aceasta, ele evidențiază și anumite atitudini etice referitoare la procesul subsecvent. În consecință, am putea spune că, aidoma celorlalte configurații asociative, textemele privind FURIA codifică, în limba română, anumite modele culturale. În cazul de față, se pot distinge două asemenea modele: un model păgân (precreștin), care celebrează FURIA drept o expresie a unei instanțe naturale sau divine, și un model creștin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
material pentru a sublinia diferențele "idiomatice" între diversele tradiții lingvistice, ci pentru a evidenția mai degrabă o serie de note comune caracteristice simbolurilor (sau, mai bine zis, "lucrurilor"). O astfel de metodologie suscită îndoieli legitime, deoarece, în loc să evidențieze efectele relațiilor asociative asupra configurării unui culturem ("simbol"), cei doi cercetători sunt preocupați să stabilească, în esență, o serie de regularități semantice, eludând modul în care acestea au luat naștere. În schimb, considerăm că semantica configurativă poate să-și asume și chiar să
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lexical al animalelor sălbatice alternează opozițiile graduale cu opozițiile privative "absolute", raporturile dintre LUP și culturemele corespunzând (sub)câmpului lexical al animalelor domestice se caracterizează, în principal, prin opoziții privative simple. În plus, ele tind să se organizeze în serii asociative foarte generale (de tipul agresor vs. victimă și/sau agresor vs. apărător), care se întâlnesc atât în clasa LUPULUI, cât și în numeroase alte clase (din acest punct de vedere, seria LUP - OAIE poate fi așezată alături de seriile PISICĂ - ȘOARECE
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
așezată alături de seriile PISICĂ - ȘOARECE, VULPE - GĂINĂ, GĂINĂ - VIERME, ca expresie a raportului agresor vs. victimă). 3.3.1. Astfel, raportul dintre LUP și CÂINE se concretizează, de obicei, în proverbele românești, sub forma unei opoziții privative bazate pe seria asociativă agresor vs. apărător. Această opoziție privativă ascunde, însă, o opoziție graduală (cu privire la forța celor două animale), care se manifestă adeseori într-o manieră ambiguă. Pe de o parte, există anumite texteme care semnalează superioritatea LUPULUI, precum 1536: Fuge de câini
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]