852,023 matches
-
deformată ajunge la noi această teorie. Pe scurt, e vorba de ceea ce credem fără să știm, de acele cunoștințe în care avem toată încrederea și pe care ne bizuim cu ochii închiși, fără să fi stat să le verificăm vreodată. Autorul și-a propus să adune toate opiniile al căror conținut au o legătură cît de vagă cu domeniul medicinei, de la rolul benefic sau malefic al colesterolului pînă la eficiența liposucției și a liftingurilor, de la incidența cancerelor pînă la influența hormonilor
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
Ce fac ei numai ei știu, iar nouă nu ne rămîne decît să chibițăm pe margine. În privința terminologiei, lexiconul lui Werner Bartens e scris într-o limbă la îndemîna oricui. Îl citești cu plăcere, cu atît mai mult cu cît autorul nu-și înfrînează umorul pe care îl are din plin. Rezultatul este un dicționar pe care îl poți străbate ca pe o carte amuzantă și totodată instructivă. O singură observație critică: la p. 206, în articolul privitor la boala reumatică
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
făcea curat, în schimb era un maniac al ordinii. Patul nu era făcut, dar nu erau haine pe jos, scrumierele erau murdare dar golite, cărțile n-aveau loc pe etajere, dar teancurile ce sprijineau pereții erau aranjate pe teme și autori. Pe o tăblie foarte mare, sprijinită pe două șevalete, se găseau un pupitru, mai multe blocuri de desen așezate după mărime și trei cutii de carton cu câte trei sertare, din acelea în care se țin havanele. Acolo-și ținea
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
ferește să-și facă auzit punctul de vedere atunci când este cazul. Covorul cu scorpioni este o carte mozaic, compusă din douăsprezece fragmente memorialistice definitorii pentru a marca personalitatea intelectuală a lui Gelu Ionescu. Ele trec în revistă întreaga existență a autorului, cu aspectele sale esențiale, dar și cele neglijabile, oamenii pe care i-a cunoscut, înfrângerile, bolile, dar și momentele de luminoasă împlinire. Diferențele valorice dintre fragmente sunt semnificative, fapt explicabil pentru o carte în care notațiile cu caracter personal (pe
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
pornește de la premisa de nevinovăție. Edificatoare este, în acest sens, analiza făcută "colaboraționismului" lui Tudor Vianu (Gelu Ionescu a fost unul dintre asistenții profesorului), la capătul căreia, după ce trece în revistă faptele și, mai cu seamă, comportamentul cotidian al savantului, autorul îi găsește unele circumstanțe atenuante: Nu cred că nu va fi suferit și pentru duplicitatea sa și a altora, duplicitate la care a fost silit aproape un întreg popor. Vianu nu reprezintă, câtuși de puțin, fața voios cabotină sau cinic
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
oare suntem?" (p. 298). Ce nevoie era de o astfel de autojustificare? Mai ales în acești termeni care conțin un rasism latent, prin însăși ridicarea problemei că omul din fața ta ar putea fi diferit de tine. Mai mult decât atât, autorul spune în continuare că, pentru a fi sigur că nu lezează sensibilitatea unui evreu, de obicei, atunci când discută cu acesta adoptă o "discriminare pozitivă de moment". Oricum am lua-o însă, aceasta tot rasism se numește. Simplul fapt că te
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
stai/ pe scaunul însuși de care e vorba? - sau, modest, pe jos,/ lîngă el?) la alte lucruri mai importante, mai personale, mai omenești decît scaunul" (ibidem). E caracteristică descripția unor interioare victoriene, fin idealizate doar prin patina temporalității (e ca și cum autorul ar mînui o poezie gata făcută a lucrurilor ce poartă ele însele o nostalgică tensiune): "aici, înăuntru: frigul de perlă/ înconjurîndu-i fotoliul acoperit cu pături și somn./ timpul trecînd cu sunete ample în scoica urechii,/ ca versurile despre o poveste
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
o proiecție în afară, o ieșire din biografie, ca modalitate a unei poetici compensatoare. Rimbaldian, poetul nostru dorește cu ardoare a se identifica printr-un "altul". La un moment dat, acest "altul" este mopete (un "erou liric" formal diferit de autor, deși coincident în bună măsură cu canonul sensibil și comportamental al acestuia, spre deosebire de Plume al lui Henri Michaux), prin care încearcă a se dedubla, deci a-și abandona sinele. E o extrovertire relevantă. O alienare delectant-amară, în cadrul căreia epicul (mod
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
fereastră, îl privește sticlos pe mopete./ mopete știe că nu-și va scrie niciodată marele său/ roman - se joacă numai cu vorbe cu înțeles rău" (însă și bufetul nurca). Apare și o confruntare a lui mopete, acest alter ego al autorului plăsmuit din retractilitățile d-sale funciare, cu voluntarul, incandescentul, spectaculosul el midoff, "ca un tigru, tigru arzînd/ luminos în pădurile nopții". Indubitabil e o aluzie la Leonid Dimov. Visătoria abulică în fața tabloului "junglei" pe care-l oferă energia suverană a
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
privind standardele de promovare universitară; vom menționa, dintre cele mai recente, articolul lui Gh. Ceaușescu din România literară (nr. 25, 23 iunie 2006, p. 3), în care se pune punctul pe i. Referindu-se la domeniul său, al studiilor clasice, autorul menționează numele unor reviste internaționale de profil, în care ar fi de dorit să se vadă și contribuții ale unor autori români. A evita sistematic aceste reviste înseamnă a te plasa în afara razei de observație a comunității științifice internaționale din
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
iunie 2006, p. 3), în care se pune punctul pe i. Referindu-se la domeniul său, al studiilor clasice, autorul menționează numele unor reviste internaționale de profil, în care ar fi de dorit să se vadă și contribuții ale unor autori români. A evita sistematic aceste reviste înseamnă a te plasa în afara razei de observație a comunității științifice internaționale din domeniul considerat, deci implicit înseamnă a te sustrage judecății ei critice, a te situa în afara jocului pe care îl reprezintă cercetarea
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
propriei noastre vieți academice". Numai că realitatea este alta. Intrând în jocul internațional al competiției culturale, la postura noastră inițială de jucători se adaugă aceea de arbitru; ni se recunosc dreptul și competența unei judecăți critice privind valoarea rezultatelor altor autori. Distincția margine-centru se atenuează și în cele din urmă dispare. Chiar publicațiile românești la care se referă dl Baumgarten contribuie la acest proces, ne aflăm deci pe aceeași lungime de undă. Putem da multe exemple în care specialiști români care
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
și ortoepic, gramatical și lexical. Traversând secolele în condiții dintre cele mai vitrege, aromâna are, prin acest manual, în Europa unită, șansa de a renaște din risipa geografică și a timpului și de a-și recupera trecutul. Din această perspectivă, autorii propun în lucrare texte ilustrative pentru cunoașterea / definirea spiritualității specifice unui spațiu geografic aflat în calea istoriei și la o răspântie de culturi. Reperele spiritualității aromâne, care asociază aspirația spre înălțimea valorilor și profunzimea trăirii și a exprimării reprezentării, sunt
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
valorilor și profunzimea trăirii și a exprimării reprezentării, sunt fixate prin primele două lecții. Textele acestora schițează mai curând contururile unei geografii mentale, specific europene (Tu munti, Samarina și La amari, tu Italie). Structura de profunzime a lucrării trădează intenția autorilor de a plasa în conținutul manualului suficiente piste culturale și de existență cotidiană, pentru a pătrunde în universul de valori cultivate de comunitățile de aromâni. Manualul propriu-zis este structurat pe 30 de lecții, dintre care 3 sunt recapitulative. Fiecare lecție
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
cuvinte, acesta e tărîmul lor de predilecție. Dar în nici un caz coerența unor expuneri purtate pas cu pas în jurul unei intuiții inițiale. Nimic din toate aceste lacune nu sînt de găsit în proza lui Andrei Codrescu. Tocmai de aceea mărturisirea autorului de pe coperta a IV-a Scrisorilor din New Orleans - "Sunt un poet care scrie proză. Scriu proză pentru că în poezie nu încap atîtea detalii, în proză pot să pun în ordine niște idei care au nevoie de toată pagina- îți
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
ochi sînt doar niște cuvinte. Andrei Codrescu a învățat o lecție simplă pe care însă foarte puțini o știu, o lecție a cărei esență sună astfel: cuvintele nu fac decît să ghideze atenția cititorului în cadrul unei reprezentări aflate în mintea autorului. Totul e să poți să-l introduci pe cititor în substanța reprezentării pe care vrei să i-o împărtășești. Cînd reușești acest lucru, ținta scrisului este atinsă: cititorul îți va urmări nuanțele vizualizînd la propriu imaginile pe care i le
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
de care nu-ți dai seama la prima vedere. Totul pare foarte simplu și curgător, în realitate totul e rezultatul unei tehnici a scrisului aplicate în mod conștient. Scrisorile din New Orleans, o antologie de articole și tablete publicate de autor în Dilema și Dilema Veche, vorbesc toate despre lumea Statelor Unite, iar majoritatea au ca temă un singur oraș, New Orleans. Un oraș al cărui portret intim îi surprinde boema, extravaganțele, dar și prăbușirea îndurată în urma uraganului Katrina. "New Orleans a
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
principală formă de exprimare este ironia. Andrei Codrescu este un poet al cărui lirism a lăsat locul sarcasmului și al umorului neiertător. Și indiferent că vorbește despre politica americană, despre tehnica și civilizația americanilor sau despre cultura și subcultura lor, autorul dovedește detașarea sarcastică a unui om liber. În fond, avantajul ironiei e că îți dă o distanță față de lucrurile pe care le înfățișezi, scutindu-te de postura unui moralist sau a unui ideolog în a cărui obicei intră anatemizarea obligatorie
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
în întregul ei? Primul și cel mai vizibil simptom este bulimia editorială, apetitul tot mai greu satisfăcut pentru publicarea de volume, plachete, antologii personale într-un ritm susținut, fără legătură cu cel creativ. O carte merită publicată atunci când în sertarul autorului s-au strâns destule file manuscrise apte să-l exprime; sau când viziunea lui s-a schimbat într-o anumită măsură; ori când o nouă tematică și problematica implicată impun configurări lirice distincte. Cu urechea surdă la scârțâitul versurilor sale
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
apte să-l exprime; sau când viziunea lui s-a schimbat într-o anumită măsură; ori când o nouă tematică și problematica implicată impun configurări lirice distincte. Cu urechea surdă la scârțâitul versurilor sale, cu simțul critic atrofiat până la dispariție, autorul nostru își construiește Opera și se urcă pe un soclu imaginar, înconjurându-se de oglinzi prietenoase. Textele, publicate la edituri obscure sau în cea din pivnița casei, sunt însoțite de prezentări ditirambice. O secțiune consistentă este aceea a referințelor, adunate
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
o "delicatețe prerafaelită" (Al. Cistelecan), "o Elisabeth Browning a noastră" (Laurențiu Ulici), "o Ana Ahmatova a poeziei române" (Octavian Soviany). Asemenea evaluări critice par să fi fost făcute într-o stare de transă, ori să se refere la un alt autor decât cel al inepțiilor de mai sus. Nici măcar tradiționalismul Carolinei Ilica nu este unul veritabil, cu scufundarea în humusul Patriei, materializarea viziunii și echivalarea țăranului român cu un Hristos contemporan, ca la Ion Gheorghe. Autoarea improvizează pe diferite partituri lirice
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
eposului SF. Jocul auctorial propune ca efectele experiențelor insolite să trezească reflexe, sentimente, uimiri și atitudini profund omenești. în Noaptea pragurilor, saltul intelectiv ar produce privilegiați dezumanizați, privați de fascinația așteptării, a pragurilor dintre spații și timpuri. în linia complementarității, autorul propune personaje care coboară pe axa ontologicului, orbite de căutări, cărora participantul la insolit, străinul, îi reproșează: "nu-ți pasă că murim înăbușiți de propria-ți descoperire" și îl ucide cu arma pe care nu o inventase încă (Judecătorii). Creatul
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
reproșează: "nu-ți pasă că murim înăbușiți de propria-ți descoperire" și îl ucide cu arma pe care nu o inventase încă (Judecătorii). Creatul este, în ambele cazuri, o ardere a etapelor firești ale timpului. în ceea ce privește organizarea textului, remarcăm preocuparea autorului de a așeza un dublu ecran în fața receptorului pe care situează imagini care se anunță reciproc, se suprapun - prima fiind cea a rememorării, a unui timp consumat, iar cea de-a doua aparținând circumscrierii personajelor într-o situație insolită, căreia
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
fiind cea a rememorării, a unui timp consumat, iar cea de-a doua aparținând circumscrierii personajelor într-o situație insolită, căreia trebuie să-i supraviețuiască. Cele două straturi ale scriiturii sunt într-o permanentă dinamică, rotite de ochiul polimorf al autorului care repartizează - printr-un dozaj nu întotdeauna reușit literar - lirismul, ironia, discursul emfatic și pe alocuri dialectic, filmul interior al personajelor cu necunoscute ce schimbă ecuația și dimensiunea insolitului. Viziunea arhitectonică a autorului, sfidătoare a monotoniei, a structurilor clasice, nemișcate
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
permanentă dinamică, rotite de ochiul polimorf al autorului care repartizează - printr-un dozaj nu întotdeauna reușit literar - lirismul, ironia, discursul emfatic și pe alocuri dialectic, filmul interior al personajelor cu necunoscute ce schimbă ecuația și dimensiunea insolitului. Viziunea arhitectonică a autorului, sfidătoare a monotoniei, a structurilor clasice, nemișcate este oglindită în planul urbanistic al lui Nic Benga, personajul din Structuri cinetice. Originalitatea demersului scriitoricesc este sugerată în mod exemplar în povestirea metatextuală Figurine de ceară. Disponibilitatea mimetică a mediului, automodelatoare și
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]