2,818 matches
-
în vedere faptul că în prezent, crescătorii de albine se orientează tot mai mult spre dezvoltarea tehnologiei de producție, spre diversificarea producției, dar și spre rentabilizarea ocupației, dar și ca urmare a numeroaselor solicitări venite din partea celor interesați, Asociația „Stuparul Bănățean“ va organiza, în data de 18 aprilie, începând cu ora 10,30, în sala Orpheum din Piața Libertății nr. 1, un seminar având ca temă „Metode de evaluare a economiei apicole prin tehnici și practici accesibile fermierului“. Viitorii stupari care
Agenda2004-16-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282317_a_283646]
-
ordine de idei, din data de 15 martie, Direcția Agricolă va derula plata subvențiilor după cum urmează: 2 miliarde lei prima la lapte; 18 miliarde lei pentru producția vegetală; 13,1 miliarde de lei pentru sectorul zootehnic ș.a. E. CONSTANTIN Opregul bănățean l Cu ciucuri de poveste În Banatul vechi și bine așezat în temeiurile sale, știai când fata cuminte devenea nevastă cumsecade, căci în a doua zi a nunții ea-și punea opreg, pe care-avea să-l poarte câte zile îi
Agenda2004-11-04-generale8 () [Corola-journal/Journalistic/282182_a_283511]
-
concursului), vă avea loc, în premieră, un inedit spectacol muzical. Sub genericul Concertul lugojenilor, o pleiada de muzicieni lugojeni (elevi, studenți, profesori, concertiști), aflați în țară sau stabiliți pe diverse meridiane, se vor reuni în fosta capitală culturală a românilor bănățeni, într-un simbolic gest prin care doresc să dăruiască publicului din urbea natală (sau adoptiva) câteva nestemate din literatura muzicală națională și universală, fără pretențiile unui onorariu care s-ar cuveni, în mod firesc, unor artiști profesioniști cu impresionante cărți
Dou? premiere la Lugoj by Constantin-T. STAN () [Corola-journal/Journalistic/83120_a_84445]
-
și violoncel în Do major, de George Enescu, organizatorii amplei manifestări muzicale doresc să reînvie, cu acest prilej, spiritul tradițiilor muzicale lugojene ante- si interbelice, tutelate de aură lui George Enescu. O primă interferență a creației enesciene cu spațiul cultural bănățean, potrivit surselor documentare cercetate până în prezent, s-a petrecut la Lugoj, în 1904. Într-o cronică publicată în periodicul local „Drapelul” (IV, 149, 1904, 3) sunt detaliate aspecte de la o serata literar- muzicală organizată în 18/31 decembrie 1904, sub
Dou? premiere la Lugoj by Constantin-T. STAN () [Corola-journal/Journalistic/83120_a_84445]
-
în Divizia A de volei masculin s-a disputat la Baia Mare, unde formația locală Explorări și Elcond Zalău au obținut promovarea în primul eșalon. La turneu au mai participat și C.S.U. Galați și Fermit Rm. Sărat. Un nou derby bănățean În primele trei eșaloane ale fotbalului românesc, după etapa programată pentru finele acestei săptămâni, urmează o rundă intermediară, în care se va disputa tradiționalul derby bănățean între echipele F.C. Politehnica A.E.K. și U.T.A. Menționăm că ambele meciuri
Agenda2003-15-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/280901_a_282230]
-
au mai participat și C.S.U. Galați și Fermit Rm. Sărat. Un nou derby bănățean În primele trei eșaloane ale fotbalului românesc, după etapa programată pentru finele acestei săptămâni, urmează o rundă intermediară, în care se va disputa tradiționalul derby bănățean între echipele F.C. Politehnica A.E.K. și U.T.A. Menționăm că ambele meciuri ale formației timișorene vor fi transmise în direct la televiziune. Divizia A, etapa a 21-a, sâmbătă: Bacău - Steaua, Astra - F.C. Argeș, „U“ Craiova - Bistrița, Brașov
Agenda2003-15-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/280901_a_282230]
-
cursul lunii ianuarie, valoarea unitară a activului net a crescut cu 1,1%, numărul de investitori a scăzut cu 11,4%, iar volumul de active nete s-a redus cu 3,4%. ( E. C.) Aventuri alpine Vineri, 28 februarie, singurul alpinist bănățean care face parte din prima echipă a României ce va încerca escaladarea vârfului Everest (8 850 m), Cornel Galescu, va prezenta, de la ora 18, o expoziție de fotografii și o proiecție de diapozitive pe tema „Aventuri din lumea alpiniștilor“, la
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
admirabilă istorie culturală a Clujului, iar Irina Petraș o monumentală Promenadă a scriitorilor: unde să (mai) fugim de-acasă? Semnalăm abundența dicționarelor de literatură regională, demne de a schița o geografie literară a României: băcăuană (Cornel Galben), bistrițeană (Teodor Tanco), bănățeană (Alex. Ruja), maramureșeană ș.a.m.d. Mari truditori sau echipe de lucru pun în valoare nu selecții, ci fertilitatea cultural-spirituală a întregului. 2)În Anul Caragiale trebuie să ne amintim că volumul despre Caragiale a lui Dan C. Mihăilescu apare
Ce rămâne? by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4029_a_5354]
-
obiectivelor terestre, asigurarea ridicării și îngrijirii răniților sau victimelor gazate“) la completarea cu acțiuni pe timp de pace, în cazul calamităților și dezastrelor naturale, ale căror urmări sunt mult mai grave decât ale oricăror catastrofe cauzate de factorul uman. Repere bănățene Despre Protecția Civilă se poate vorbi în Banat din data de 17 ianuarie 1952, când, pe teritoriul regiunii Timișoara, ia ființă Secțiunea apărării locale antiaeriene regionale, în sediul, bine cunoscut acum, din str. Cluj nr. 14. Organigrama secțiunii cuprindea, cu
Agenda2003-9-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280755_a_282084]
-
C. D. Loga“, concursul desfășurându-se în aceeași zi și cu aceleași subiecte în toate țările participante. La recenta etapă au participat un număr de 100 de elevi de la Colegiul Național „C. D. Loga“, Liceul „Grigore Moisil“ și Colegiul Național Bănățean. Elevii participanți au fost selectați după rezultatele obținute la etapa județeană a olimpiadei de matematică și la alte concursuri interjudețene și naționale, fiind a treia participare a liceenilor timișoreni la acest concurs; începând de anul viitor, reprezentarea va fi la
Agenda2004-7-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282074_a_283403]
-
din oraș scrisori și colete cu ștampila „Lycos Courier”, prima instituție poștală privată din țară. Poartă cochete uniforme cu sigla societății și se află la datorie, fie pe ploaie, fie pe vânt sau arșiță, de-acum nu doar în metropola bănățeană, ci și în municipiul bihorean Oradea. Doamna Ecaterina Cărbunaș, o bună cunoștință din cartierul timișorean Freidorf, cu o fiică la Constanța și alta la Reghin, mi se plângea deunăzi. Ambele telefonează des, e drept, doar cu scrisul scrisorilor e nițel
Agenda2005-22-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283755_a_285084]
-
breasla învățătorilor. Confruntat, în toate timpurile și oriunde, cu proverbiala sărăcie și cu greutăți de tot felul, învățătorul a devenit nu doar educator al celor mici, ci și îndrumător al celor mari, în toate aspectele vieții. Dacă înființarea primelor școli bănățene se pierde în negura vremilor, începând cu secolul al XIX-lea, pentru punerea învățătorilor la curent cu cerințele timpului, se introduc așa-numitele „conferințe învățătorești”, în cadrul cărora se discutau probleme de școală și de cultură generală pentru nevoile satului. Primele
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
învățătorești”, în cadrul cărora se discutau probleme de școală și de cultură generală pentru nevoile satului. Primele încercări de organizare a învățătorilor datează din 1835, însă abia la 11-12 august 1868, la Jimbolia, a fost organizată o mare adunare a învățătorilor bănățeni, de diverse neamuri conlocuitoare. Învățătorii români nu iau parte la acea adunare, iar secretarul acestei adunări, un oarecare Steinbach îi acuză pe români că „n-au ajuns la acel grad de cultură ca să poată pricepe necesitatea și folosul unei astfel
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
învățătorilor români din dieceza Caransebeșului. În perioada imediat următoare au loc o serie de alte încercări de organizare a învățătorilor, care însă nu dau rezultatele dorite, fie din lipsa unui sprijin, fie din cauza unui scop prea îngust de acțiune. Învățătorii bănățeni de la școlile confesionale române aparțineau Reuniunii generale a învățătorilor din dieceza Aradului, întemeiată de Vicențiu Babeș în 1872. Învățătorii se grupaseră însă după regiunile din care făceau parte și astfel s-a ajuns ca cei din Banat să lipsească de la
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
dieceza Aradului, întemeiată de Vicențiu Babeș în 1872. Învățătorii se grupaseră însă după regiunile din care făceau parte și astfel s-a ajuns ca cei din Banat să lipsească de la toate întrunirile. În 1890 ia ființă Reuniunea învățătorilor din protopopiatele bănățene, a cărei activitate este însă stânjenită de lipsa unui statut aprobat, timp de 10 ani acestea fiind mereu respinse de Ministerul Instrucțiunii. În anul 1900, cauza este încredințată avocatului și cărturarului Emanuil Ungureanu din Timișoara, care îi adună pe învățători
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
000 de lei pentru al doilea și 7 000 de lei pentru al treilea, ajutoarele de înmormântare variau între 35 000-40 000 de lei, iar ajutoarele de boală se plăteau în funcție de natura bolii și situația materială a membrilor. Asociația Învățătorilor Bănățeni S-a născut din fuzionarea asociațiilor din Timiș-Torontal și Caraș Severin, în adunarea generală ținută la Timișoara în 7 aprilie 1924. În 1926, noua asociație decide intrarea, ca asociație de sine stătătoare, în Federația generală a asociațiilor învățătorești din România
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
zilele de 6-7 decembrie 1929, constituie definitiv Asociația generală a învățătorilor din România și alege primul comitet în frunte cu D.V. Țoni. Din Banat fac parte în primul comitet Patrichie Rămneanțu, Petru Savii și Pavel Jumanca. Congresul admite rezerva asociației bănățene de a-și păstra statutul și de a rămâne singură și definitivă proprietară a averilor sale. În primii ani, asociația bănățeană a înregistrat o frumoasă activitate, adunările sale fiind tot atâtea manifestații românești și de afirmare dăscălească, dar cu timpul
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
Țoni. Din Banat fac parte în primul comitet Patrichie Rămneanțu, Petru Savii și Pavel Jumanca. Congresul admite rezerva asociației bănățene de a-și păstra statutul și de a rămâne singură și definitivă proprietară a averilor sale. În primii ani, asociația bănățeană a înregistrat o frumoasă activitate, adunările sale fiind tot atâtea manifestații românești și de afirmare dăscălească, dar cu timpul au început să apară o serie de probleme, nevoile dăscălimii erau tot mai mari, în special în anii 1931-1932, când nu
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
februarie, ora 18, Ansamblul Profesionist de Cântece și Dansuri „Banatul“ va susține în sala Teatrului Maghiar un spectacol folcloric sub genericul „Muzică și dans în salbă de mărgăritar“. Alături de experimentații dansatori ai renumitului ansamblu vor evolua îndrăgiții soliști ai folclorului bănățean Ana Pacatiuș, Carmen Popovici, Laza Cnejevici, precum și Deian Galetin și Marian Suvergel. La reușita spectacolului vor contribui și Ansamblul de Tineret „Bujorul“, Corul „Sabin Drăgoi“, Grupul vocal „Nicolae Ursu“, Fanfara „Pro Amicitia“, precum și cursanții Școlii de Artă Timișoara, clasele de
Agenda2004-6-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282031_a_283360]
-
un cadru festiv s-a făcut plata primelor de vechime pe anul 1953 muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor care au avut o activitate neîntreruptă depusă subteran“. (Drapelul Roșu din 11 februarie 1954). „Se află în plin proces de organizare Muzeul școlii bănățene din cadrul Casei Corpului Didactic Timișoara: numeroase manuale, monografii școlare, albume și documente, fotografii constituie o bază căreia i se vor adăuga alte mărturii despre școala românească a acestor locuri“. (Drapelul Roșu din 11 februarie 1979). „Cupa «16 Februarie». Sala «Olimpia
Agenda2004-6-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282031_a_283360]
-
slovaci, ruteni, ceea ce va duce la acumularea de noi experiențe. După terminarea Primului Război mondial și crearea noilor granițe în Europa, Banatul a fost împărțit între România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor. Având în vedere peisajul etnic al localităților bănățene, a fost imposibil ca granița să fie trasată perfect. Așa cum o mare parte a populației de origine sârbească a rămas pe teritoriul României, tot la fel, o mulțime de români își vor continua existența pe teritoriul statului ce va fi
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
Apropierea de centrele economice și culturale importante în trecut ( Budapesta și Viena ) a contribuit la o dezvoltare mai rapidă, la crearea unei mentalități mai apropiate de cursul occidental. Pe de altă parte, amalgamul de națiuni conlocuitoare a făcut din ținuturile bănățene un adevărat câmp de confluență al diverselor culturi, obiceiuri și tradiții. Conceptul de multiculturalitate, atât de apreciat astăzi în Europa unită, a putu fi regăsit în practică încă de acum câteva secole, chiar în regiunea Banatului. Populația românească din Banat
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
românească din Banat a fost permanent obligată să lupte pentru păstrarea valorilor culturale naționale. În acest sens, muzica a fost o armă deosebit de utilă. Dorința de unitate și de cugetare comună a fost foarte bine reprezentată odată cu apariția fenomenului corurilor bănățene, pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Analizând creația folclorică din Banat, formele de expresie populară și totodată caracteristicile categoriilor folclorice existente, se poate spune că aceasta se încadrează pe deplin în marele patrimoniu folcloric românesc. Este normal ca fiecare zonă
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
formele de expresie populară și totodată caracteristicile categoriilor folclorice existente, se poate spune că aceasta se încadrează pe deplin în marele patrimoniu folcloric românesc. Este normal ca fiecare zonă folclorică să aibă anumite elemente distincte dar, privită în ansamblu, creația bănățeană păstrează elementele corpului românesc comun. Nu trebuie uitat faptul că datorită evenimentelor istorice care au avut loc la începutul secolului al XX-lea, o parte semnificativă a teritoriului bănățean și implicit o populație relativ numeroasă de români a rămas înafara
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
folclorică să aibă anumite elemente distincte dar, privită în ansamblu, creația bănățeană păstrează elementele corpului românesc comun. Nu trebuie uitat faptul că datorită evenimentelor istorice care au avut loc la începutul secolului al XX-lea, o parte semnificativă a teritoriului bănățean și implicit o populație relativ numeroasă de români a rămas înafara granițelor României. Un studiu al folclorului românesc fără abordarea creației românilor din partea sârbească a Banatului nu ar fi întocmai complet. Majoritatea categoriilor folclorice pe care le întâlnim în celelalte
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]