3,263 matches
-
secure cu două ascuțișuri, dar și labirint: în roman este vizibil simbolul labirintlui, ilustrat de drumul șerpuit pe care îl parcurge Vitoria Lipan în căutarea soțului atât un labirint interior cât și un labirint al frământărilor sale de neliniște la bănuială, apoi la neliniște,la bănuială, apoi la certitudine, cât și un labirint exterior, al drumului săpat în stâncile munților pe carei îi parcursese și Nechifor Lipan, acest labirint cu drumurile sale „șerpuite”, amintește curgerea continuă a vieții spre moarte și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și labirint: în roman este vizibil simbolul labirintlui, ilustrat de drumul șerpuit pe care îl parcurge Vitoria Lipan în căutarea soțului atât un labirint interior cât și un labirint al frământărilor sale de neliniște la bănuială, apoi la neliniște,la bănuială, apoi la certitudine, cât și un labirint exterior, al drumului săpat în stâncile munților pe carei îi parcursese și Nechifor Lipan, acest labirint cu drumurile sale „șerpuite”, amintește curgerea continuă a vieții spre moarte și a morții spre viață; Vitoria
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
stramoșești si al datinei. Scriitorul dezvăluie neliniștea eroinei datorate întarzierii (șaptezeci și trei de zile) peste obicei, a lui Nechifor Lipan, “dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”, plecat la Dorna să cumpere oi. Așteptarea se transforma în bănuială, bănuiala în neliniște, neliniștea în presimțire și de aici decurg acțiunile ei. Munteanca își cunoaște barbatul asa cum știe semnele vremii. În aceste ceasuri de cumpănă, de căutare a adevărului despre omul ei, marea descoperire a Vitoriei rămâne însă păstrarea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
si al datinei. Scriitorul dezvăluie neliniștea eroinei datorate întarzierii (șaptezeci și trei de zile) peste obicei, a lui Nechifor Lipan, “dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”, plecat la Dorna să cumpere oi. Așteptarea se transforma în bănuială, bănuiala în neliniște, neliniștea în presimțire și de aici decurg acțiunile ei. Munteanca își cunoaște barbatul asa cum știe semnele vremii. În aceste ceasuri de cumpănă, de căutare a adevărului despre omul ei, marea descoperire a Vitoriei rămâne însă păstrarea tinereții
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de ape", iar altă dată 1-a visat rău, "trecând călare o apă neagră... era cu fața încolo". Alt semn este glasul lui Lipan venit din memoria ei afectivă (procedeu artistic), dar "nu putea să-i vadă chipul". Neliniștea devine bănuială, "un vierme neadormit" o roade permanent și pentru ea "timpul stătu" Vitoria nu măsoară vremea după calendar, ci se conduce după semnele naturii pe care le înțelege: vântul dă semne "șușuind prin crengile subțiri ale mestecenilor", pădurea de brad "clipi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
semne prevestitoare vin din timpuri mitice: "cucoșul se întoarse cu secera cozii spre focul din horn și cu pliscul spre poartă [...] dă semn de plecare", deci Lipan nu va veni acasă, ci va trebui să plece ea Ia drum. Când bănuiala devine certitudine, Vitoria pornește în căutarea soțului, zbuciumul și căutările dinlăuntrul Vitoriei fiind labirintul interior, pe care-l parcurge din întunericul neștiinței la lumina certitudinii. Înaintea călătoriei simte nevoia unei purificări sufletești, ține post negru în toate "vinerele negre [...] fără
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
când îl vedeam așa, cu mare coraj. Nu-I putea sta nimeni împotrivă... De hoți nu se temea, avea mare stăpânire asupra lor” * “Vitoria îl judeca pe Lipan. Avea ea să-i spuie multe. I le spunea din lăuntru, cu bănuieli și suferinți vechi. Altădată îl împunsese cu vorbe adevărate pentru plăcerea ce o avea să-și abată calul în preajma muierilor și să poposească langă ele” * De moș Pricop * “Purta căciulă brumărie. Avea cojoc în clinuri, de miel negru, scurt până la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ai noștri... să ducem pe brațe pe d. Cațavencu. Tipătescu: Și cine spune asta? (râde silit.) Brânzovenescu: Nu râde, stimabile, nu râde; a început să se vorbească... Farfuridi: Și de!... Ce să zicem! Lumea are pentru ce să intre la bănuieli. Brânzovenescu: D. Trahanache la vizită la d. Cațavencu... Tipătescu: Ei? Farfuridi: Madam Trahanache la vizită la d. Cațavencu... Tipătescu: Ei? Brânzovenescu: D. Ghiță polițaiul la vizită la d. Cațavencu... Farfuridi: De unde și până unde? Brânzovenescu: Noi, ce să zicem ne
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de tot... Era completul de judecată, și președinte era un maior... Atunci au fost arestați mai mulți, dar, așa cum v-am spus, o fost problema aceea, cu Organizația Națiunilor Unite, și cred că ei n-aveau nici un interes ca, pe bănuieli, să bage oamenii la Închisoare. Așa că mulți au fost anchetați și-au fost eliberați. Și, până la urmă, numa’ șapte am ajuns În proces. Ce condamnări ați primit? Patru am fost condamnați la câte 15 ani, doi la opt ani și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
toate procesele astea ale comuniștilor. Adică n-ai avut voie să spui nimic sau, dac-ai spus, a trebuit să fie foarte puțin, avocații au mai apăsat și ei pe pedală și lucrurile erau dinainte stabilite, de la Securitate. Asta-i bănuiala noastră, sigur că n-avem certitudine În privința asta. Ce condamnări mai țineți minte din lot? Știu că cele mai mari erau de 15 ani: Bohotici și mi se pare că și Ion Munteanu și Încă vreo câțiva. Chirică Balanișcu mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de ce te ceri la raport?”. „Păi”, zice, „eu sunt bolnav și mă duc la comandant ca să mă ducă la doctor să mă consulte.” Și ăsta avea doctor și mâncare bună, și TBC-ist, și de toate... Dar am intrat la bănuieli... Ș-atuncea i-am Întins o cursă. Am fabricat un scenariu. Am inventat un personaj: Popa Ioja. Că mă gândeam pe urmă, dacă, prin coincidență, ar fi existat așa ceva, nenoroceam un om. N-aș fi avut cum să-l mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
demnitatea reprezentațiunii noastre naționale. Noi cerem dar, de la domnia voastră, să orân duiți o anchetă parlamentară care să cerceteze cu pătrundere dacă în adevăr vreunul din foștii deputați a înjosit până la așa grad caracterul de mandatar al țării. Căci înaintea unei bănuieli atât de grele, sau trebuiește dovedit că ea este neîntemeiată, sau dacă sunt culpabili, să fie supuși la toată asprimea legii. Să venim acum la răul cel mai mare care dezorganizează cu totul țara noastră: acest rău este lipsa de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în menționata ședință, că redactori d-ai ziarelor opozițiunii vă combat acum pentru refuzul ce ați făcut d-a le da bani. Această acuzațiune este cu atât mai gravă, cu cât, în modul cum a fost formulată, lasă să planeze bănuiala asupra întregii prese române, și de aceea Congresul ne-a autorizat să vă rugăm a ne spune cari sunt anume redactorii ziarelor ce v-au făcut această degradatoare cerere? Domnia-voastră cunoașteți cât de mare și necesar este rolul presei în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu cele austro-ungare, joncțiune împotriva căreia se ridicase o mare agitație în țară. Urmașul lui Costa-Foru a fost Vasile Boerescu. Această criză ministerială a făcut mult zgomot pe vremuri, fiindcă ministrul silit să iasă din guvern era lovit cu numeroase bănuieli și acuzațiuni.6 anul 1873 203 prin săriturile și salturile mortale pre cal... D. Francis Christof va prezenta cei doi câini ai săi dresați aproape de culmea perfecțiunii. D. Jules sau «omul de cauciuc» se va distinge prin răsucirea membrelor sale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
română, ale că rei tendințe sunt: propagarea simțimintelor de patriotism, de limbă și moravuri românești, declară că respinge cu indignare orice solidaritate cu ziarele străine care au răspândit injurii și invective contra României. Societatea «Românizarea» protestă cu energie contra oricărei bănuieli de complicitate atât cu autorii, cât și [cu] propagatorii acelor insulte, menite să discrediteze demnitatea Statului român, în momentul când evenimente supreme par a-i impune lupta pentru existența națională. 1. În decembrie 1876 „Alianța israelită“ - potrivit afirmației lui I.C.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
afirmației lui I.C. Brătianu din Adunarea Deputaților - se adresase conferinței de la Constantinopol solicitându-i ca aceasta să recomande rezolvarea „cestiunii israelite“ în România. Fidelă numelui, principiilor și credințelor sale, societatea «Românizarea» va dezminți prin fapte, când patria o va cere, bănuielile care au pus la în doială simțimintele și devotamentul patriotic al israeliților români. Primiți [d-le redactor, asigurarea distinsei noastre stime,] Delegații societății «Românizarea»: Ioseph Stern, I. Margulici, Armini Iaslovici.“ A doua: „D-lui redactor al ziarului Unirea democratică: În urma
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spre care îl îndeamnă inima are numai 22 de ani, cu 15 mai puțin decît el, și nu-i prea convins că ar putea trăi cu fum de lumînări în casă, ca o preoteasă cinstită. Ca să-l scot din negura bănuielilor, i am spus că sînt destui preoți care fac deosebire între „meserie” și „viața privată”, că nu transferă biserica în locuința lor, care are regulile ei. I l-am dat exemplu pe „dom’ Popescu”, slujitor în Lungulețu-Dîmbovița, cunoștința de la mare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
spus, Negrul, de o autenticitate comparabilă cu cea întîlnită la marii actori de culoare (al căror joc, fără îndoială, a fost minuțios studiat) în filme cu subiecte contemporane. El e, apoi, firește, Gelosul ce arde în para suferinței, otrăvit de bănuieli, dar și cu tresăriri de luciditate, cînd își dă seama de impasul moral în care a intrat. Din nou, la ascultarea textului shakespearian, m-a emoționat profunzimea pasiunilor de care sînt cuprinse personajele, ilustrată prin frecventele lor referiri la elementele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
l-am mustrat eu. „Te-ai murdărit, dar puteai și să cazi!” Tăcea. „Nene - a intervenit colegul său, care îi păzise ghiozdanul și ghetuțele - s-a urcat să așeze un pui în cuib”. Asta mi a dat peste cap toate bănuielile rele și m-a înduioșat. Am încercat s-o dreg, spunînd: „Ei, atunci situația se schimbă, totuși...” Peste cîteva zile, tot în parc, o scenă similară, dar cu un alt personaj: un muncitor. Concluzia care mi s-a impus e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ci și de oile pe care le dase în pază fraților săi, Gavril și Costică. Zilele trecute m-am întîlnit cu primul dintre ei. I am cerut, în numele adevărului, să-mi spună cum s-au întîmplat lucrurile, întrucît am auzit bănuiala că turma ar fi fost vîndută, nu cedată. Ceea ce mi-a povestit e, în mare, tot versiunea știută, dar pe care pînă acum n-am notat-o. Iat-o: „în 1944, mama (adică bunică ta), îmi spune el, și cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
artă cu o fotografie - tip buletin, pentru a mi se face o legitimație și că o să fiu primit ca elev permanent. Legitimația Îmi dădea dreptul să pictez unde vroiam, fără să-mi pună nimeni Întrebări 744 ce ar fi trezit bănuieli. La școala populară de artă am avut ocazia să realizez (ca și ceilalți elevi) portretul strănepotului lui Tudor Vladimirescu. După zeci de ani, lam realizat În culori de ulei la Fălticeni, după ce mi-a murit mama, Maria Orac. Acestea sunt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fermelor puse la conducerea farului, pregătind de pe acum viitoarele succese ale noului țăran cooperator, zootehnist și agronom. În aceste locuri (nu le numesc pentru a nu prejudicia situația celor care au fericirea de a munci acolo punându-i sub tăișul bănuielilor Securității) se vor obține recoltele-record, producțiile de lapte etc... nu numai din țara noastră, ci, probabil, din lumea întreagă. Astfel, demonstrația: omul sfințește locul va fi făcută în mod public. Noi ne gândim însă și la alta: omul potrivit la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ta. Cartea arată superb și va avea, nu mă Îndoiesc, succesul pe care l-au avut și celelalte cărți ale tale apărute pe pământ american. Cine va fi fiind Însă traducătorul tău, acest misterios Patrick Camiller? Mă Încearcă o vagă bănuială că ar putea fi Camil Petrescu jr.; oricum, tălmăcirea lui mi se pare o mare reușită. În privința noutăților literare românești, afișul l-a ținut, zilele acestea, primul Congres al scriitorilor români de pretutindeni, care s-a ținut la Neptun. Evident
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
avertismentul meu, oarecum superfluu, pentru prudență, dat fiind că, așa bănuiam, amândoi am fi fost, posibil, supravegheați. „Probabil, el (ei) știu mai bine”, scrieți. Multe notații din Jurnal, anterioare și posterioare acesteia, arată Însă că Întrețineați mereu o astfel de bănuială (și cum s-ar fi putut altfel, În situația dată?), deci sugestia mea, strict prietenească și fără nici o acreditare „comunitară”, nu ar fi avut de ce să vă surprindă. Nu neapărat În legătură cu această notă, aș adăuga că n-am putut Înțelege
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
aducă acasă la el. Astfel au plecat toți cinci spre casa lui Neagu: feciorul lui înainte și ceilalți pe rând după el. La un moment dat pe o culme se constată că sunt numai patru. Boroancă lipsea dintre ei. Scânteia bănuielii li s-a aprins imediat în suflet, dar băiatul a zis că se întoarce, că s-ar putea să fi rămas la trecerea pârâului mlăștinos, pe care ceilalți îl trecuseră cu ușurință și el o fi călcat într o groapă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]