5,357 matches
-
pe limba lui În versuri, dezvăluindu-și ființa: Gheorghe Păun și Ioniță Domil, mineri, betegiți În vremea burgheziei, care astăzi sub călăuza „fratelui Partid” renasc la o altă viață, brigadierul de la Bumbești-Livezeni care-i scrie logodnicei despre bucuriile muncii voluntare, bătrâna căreia „trei feciori i-a trimis Hicler În pământ” și care tocmai de aceea spune: «am venit să votez pentru Soare, că votez pentru pace». Deasemenea el nu se mulțumește să laude ditirambic țara nouă, ci luându-și În serios
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Malloy în chiar apartamentul detectivului. Evident, după ce uriașul Moose îl ucisese pe patronul clubului unde dansase cândva Helen/Velma și o sugrumase pe fosta patroană a localului (Jessie Florian). Pentru ca lucrurile să aibă coerență (poate prea multă!), mai aflăm că bătrâna Florian e, la rândul ei, legată de Lindsay Marriott, care deține actul de proprietate al casei în care, finalmente, va fi ucisă. Disecate la rece, toate aceste încrengături par mult prea fantezist articulate pentru a fi credibile. Convenția literară trăiește
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ani, al cărui sentiment de culpabilitate este împins la extrem, dacă avem în vedere faptul că se simte vinovat fără nici cel mai mic motiv, iar aceasta în numeroase circumstanțe. La Paris se comiseseră niște crime în serie, „când o bătrână a fost ucisă; vorbindu-se despre asta în fața lui, Jean-François se roșea tot și manifesta o stare de disconfort care putea părea cel puțin suspectă”. Când unul dintre colegii săi a avut un accident de motocicletă, Jean-François a pierdut mai
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Calypso Botez, a inițiat mii de anchete pentru ca ajutoarele sociale să ajungă la acele familii care realmente nu se puteau întreține altfel. Ei i se datorează înființarea în sectorul său a unui azil pentru copii abandonați și a altuia pentru bătrâne. La rândul său, Alexandrina Cantacuzino, în calitate de consilieră și delegată a Municipiului București, reprezentând Sectorul Galben, a adunat în jurul ei un mare grup de femei devotate ideii de asistență socială. În urma străduințelor sale, a luat ființă în 1930, școala de Auxiliare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
realizat 35 cămine de zi, 17 colonii sezoniere, 15 cantine proprii, sprijinind aproape peste tot inițiativa cantinelor școlare, prin intermediul învățătoarelor noastre, 4 maternități mari (cu concursul Ministerului Sănătății), 4 grădinițe, 2 leagăne, 1 cămin de croitorie și un azil de bătrâne. În afară de aceste realizări, femeile noastre colaborează în multe cămine ale A.P. șapărării Patrioticeț și tind să extindă influența lor în toate instituțiile unde lucrează femei, astfel ca un spirit nou de muncă, de cinste și de dragoste să fie introdus
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
l-au învins. N-au putut călăii să înfrângă Inima lui Dej de luptător, Ea ardea de libertate, Lângă inimile-ntregului popor. Vezi de-aceea te-nțelege acuma, Când lucrezi și noaptea ne-ncetat. Dar de-ai ști ce harnică-i bătrâna Și cum înainte ți-a luat!... Căci din vară cumpărat-a lână, Gata-s azi ciorapii amândoi, Și în gând se bucură bătrâna Că el va purta ciorapii moi. Ben CORLACIU - Convorbire cu muncitorul de la Fabrica de becuri. În: Flacăra
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de-aceea te-nțelege acuma, Când lucrezi și noaptea ne-ncetat. Dar de-ai ști ce harnică-i bătrâna Și cum înainte ți-a luat!... Căci din vară cumpărat-a lână, Gata-s azi ciorapii amândoi, Și în gând se bucură bătrâna Că el va purta ciorapii moi. Ben CORLACIU - Convorbire cu muncitorul de la Fabrica de becuri. În: Flacăra, nr.14 (17), 5 apr. 1951 Tovarășe poet, ascult-aici! E primăvară, da, și ramuri bat. Dar pentru viața asta noi am mai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
regim reputat ca fiind conservator, în timp ce ei mizau pe victoria revoluționarilor. Etichetele astea nu mai spuneau nimic, revoluția însemna accesul la puțurile de petrol. Cât privește adevărul nostru personal, el se rezuma la cele aproape douăzeci de chipuri, tinere și bătrâne, care ne înconjurau în paginile unui album de fotografii, scumpele noastre rude pe care nu le cunoscuserăm niciodată... Eram pe punctul să-ți spun toate astea când, datorită sclipirilor incendiului care își pierdea din intensitate pe strada alăturată, ți-am
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
întoarcerea lui. Satul fusese măturat de atâtea valuri de oameni înarmați, Roșii, Albi, anarhiști, simpli bandiți și iarăși Roșii, de atâtea jafuri, incendii și morți, încât locuitorii nu se mai mirau de nimic. „Ia spune, soldatule, îl întrebă doar o bătrână când trecea pe uliță, e adevărat că bolșevicii au interzis moartea?“ Nikolai dădu din cap. În câteva săptămâni, înainte de nașterea copilului, avu răgazul s-o învețe pe tânăra femeie să citească și să scrie. Era poate cea mai mare mândrie
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pușcărie a fost greu, dar Dumnezeu l-a ajutat de multe ori. Cititorul vrea o scenă. Vrea amănunte umane și detalii. Sufletul țăranilor e pierdut, mă gândeam, când deodată am văzut la marginea drumului, lângă o fântână cu ciutură, o bătrână. Eram la Vaideeni, la câțiva kilometri de Horezu. Stătea pe un trunchi de lemn și păzea o văcuță neagră, frumoasă, pe nume Marcela. Ei bine, femeia aceasta în vârstă avea o privire, o înfățișare, o prezență care emanau bunătate și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în fața arcanelor făpturii lui Orfeu, Euridice asumă, magic, misiunea de a-l apropria înglobându-l, „înfășurat în hrana ochiului meu”. Tot acum, capătă consistență cealaltă temă, a memoriei, în care subzistă universul fabulos, mitico-magic al copilăriei: bunica „trecea precum leoaica / bătrână în amurg, / cu un popor de zâne / și iepuri după ea”, Oltul - mag și vrăjitor - „cu soare mă ungea, / cu șopârle mă lega” etc. Acest spațiu-timp originar reapare în Dimineața primigeniei (1980), unde abundă evocările de ritualuri: „diminețile” morților, făcutul
BANTAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285606_a_286935]
-
Da, da, de data aceasta. Da, putea fi mai grav. Mulțumesc. Ați auzit copii? De data aceasta Gigel s-a ales doar cu o mare sperietură. Dar norocul, ulciorul, nu merge de multe ori la apă!... Lângă semafor apare o bătrână, și Raluca care o ține de mână. Semaforul se află pe roșu. Bătrâna o trage de mână pe Raluca ca să traverseze strada. Raluca: Bunico, nu vezi că e pe roșu ? Bunica: Nu văd mamă fără ochelari... Trecere rapidă de lumină
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
copii? De data aceasta Gigel s-a ales doar cu o mare sperietură. Dar norocul, ulciorul, nu merge de multe ori la apă!... Lângă semafor apare o bătrână, și Raluca care o ține de mână. Semaforul se află pe roșu. Bătrâna o trage de mână pe Raluca ca să traverseze strada. Raluca: Bunico, nu vezi că e pe roșu ? Bunica: Nu văd mamă fără ochelari... Trecere rapidă de lumină. Semaforul pe roșu. Bunica și Raluca în colțul străzii. Raluca vrea să traverseze
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
pereții. Către seară, alături de-o stivă de lemne mâncare de cari, nu mai era decât un morman de moloz. în picioare rămase doar poiata lângă care se refugiase oarba. Nevestele muncitorilor adunară din casă țoale și cioveie, clituindu-le lângă bătrâna care, cu privirea goală, sta neclintită. îi tremura doar bărbia iar pe obraji îi curgeau, tulburi, două dâre ude. Voioși, copiii încărcau lemnele într-o remorcă și cărau snopii din acoperiș sub malul gârlei, să le dea foc. - Bunică, strigă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de ea și-o ajută să se scoale. Mâncau toți, tăcuți și osteniți. Nimeni nu vorbea de casă. Doar oarba sta albă, stafidită și aeriană lângă dărâmături, fără a atinge blidul. Când nepoții terminară de horpăit, încet, cu glas prelung, bătrâna începu a boci. TOPORUL - Ia, cumătră, și neta, că cumătrului îi mai torn o țâră din is’lant. - Tare, hâh ! fac cei doi țărani, zborșindu-se și scuturând din cap. Petrache Curcă, gazda, și Dumitru Răcoare, cu nevasta, cinstesc o
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ați de opincă ? Mie îmi plac, că-s ușoare la mers și cu gurguiul în sus. în pantofii de-au ieșit acu toate baligile le stârnești pe drum. - Și mâncarea al’dată era mâncare, întări cu avânt Gafton. țin minte, bătrâna mea punea pe iarnă pană de somn la salamură, că era grasă și tare-i plăcea babei cu mujdei. - Degeaba, se împotrivi gazda. Feleșagul peștelui e să fie proaspăt, sarea îi ia dulceața. - Ba, de-l pui în apă de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mulțime, ridicând deasupra capului patru căpestre de cai. - Stai, Ivan, cum dai căpăstrul ? - Ce faci, Savetă, buna zâua ! - Mulțămesc, liță Mărioară, dar ’netă ? O femeie groasă și cu sâni căzuți, într-o rochie slinoasă, se opri și zâmbi prietenos către bătrâna dreaptă și spătoasă. își duse mâna la gură ca să acopere dinții ieșiți ce rânjeau ca o căpățână de miel și întrebă, zâmbind numai din ochi : - Da, mata, ce vrai să iei ? Ca s-o vadă lumea, un om cu plete
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
desfăcu deodată și pe cărarea ivită trecu o căruță trasă de-o mârțoagă scheletică, dusă de căpăstru de-un bărbățel cărunt. Rușinată că o privesc atâția ochi, cu mâinile în poală, în căruță ședea o femeie slabă, îmbrăcată mohorât. O bătrână naltă, cu fața zbârcită și curată și buzele subțiri răsfrânte în afară, asculta dojana unui bărbat pântecos care arăta o supărare foarte gravă : - Am auzit că domnu’ Iordache nu și-a ținut gura și a spus ceva de berbecii ceia
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
oile am rămas și azi să ne îndeletnicim. De atunci însă a trecut vreme, că nici moșnegii nu țin minte. - Și de cât timp ești primar ? Omul încreți fruntea și, după ce se gândi, răspunse : - Din iarna în care a murit bătrâna, Dumnezeu s-o ierte ! în anul când a venit la putere domnu’ Maniu. Or fi vreo cinci ?... - Și te descurci ?... Te descurci ! Cucoane Ștefane, mata nu știi cum e lumea noastră ? Fură unul lemne din pădure, trage altul cu parul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
murdară și decolorată arăta că baba plecase de acasă pe nepusă masă. Sub fruntea ei îmbrobodită, nasul cârn și fața roșie avea o expresie rea. Zărind fata, zvâcni ca și cum ar fi voit să sară din mers. Un ceas mai târziu, bătrâna îi ieși copilei în față. Tăcută, aceasta se opri. De departe baba începu s-o ocărască. - Tu, haită ! Ce-ai gândit c-ai să găsești acasă, tu ! C-acolo la voi, numai lapte cu tocmagi și colac cu mac avea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
răsărit, închinăciune vioaie care, când o ridica pe babă în picioare, când o ghemuia jos. Prin fereastră lumina mătura masa, desemnând pe podina de lut un pătrat de umbră. în raze jucau scânteietor vârteje de praf. Pe pereți prosoapele sclipeau. Bătrâna dondănea smiorcăită : - Iartă-mă, Doamne, că cu plecăciune vin la tine să depărtezi păcatul, în veci de veci, amin ; îți pup piciorușele șacușa torn și uleiuș în candelă. Doamne, fă-mi mie, păcătoasei, loc la sânul tău, că n-oi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și izmenele lui Ion. Baba pipăi lucrurile bucată cu bucată, apoi le înfundă cu satisfacție înapoi. Ruga fusese pentru depărtarea viitoarelor ispite, nu și pentru păcate mai vechi. Din poiată s-auzea foiala nerăbdătoare a găinilor. Dând ușița de perete, bătrâna le îndemnă cu tandreță : - Hai, fetelor, ieșiți ! De pe răzlog o găină pestriță o privea numai cu un ochi. - Ieși, boghetă hăi, ce te uiți ? Pui, pui ! Bogheta cârcâi și, blândă, îi sări pe umăr. Cu trei știuleți în mână baba
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
trei știuleți în mână baba aștepta să iasă toate zburătoarele. Hai, fetelor, că, iaca, trece pălimarul. Vă dezghioc grăunțe cacuș începe slujba. în biserică nu era decât pălimarul care făcea curat. Liniștea avea răcoare de piatră. Sub icoana Maicii Domnului, bătrâna aprinse o făclioară, puse în cutie un ban și se rugă, făcând cruci rare. Clipind apoi din ochii galbeni, se retrase în strană. Afară, pe aleea de nisip, se auzea rar un pas târșit. Era Băltoaia care, surdă de tot
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
alături glasul babei Păscărița, venită pe nesimțite. Care zice de moarte nu moare, e știut. - Ei, ei ! tremură din cap Băltoaia, terminându-și șirul și nemaiînțelegând despre ce se vorbește. încă nu începuse slujba când strănile din stânga se umplură de bătrâne în straie de sărbătoare. După sfânta leturghie luară anafură și ieșiră cu toatele. în pomi fluiera o mierlă. - Pasărea asta a fost femeie, făcu ascuțit Păscărița. Când Dumnezeu și Sfântu’ Petrea mergeau pe pământ, ea i-a fâșcâit cu cânii
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
sânge de nouă frați. Aista lung și bălos ca un șerpe e burete de bubă, burete pucios, care pute în pădure a hoit. Dincoace e văcălia, buretele de nuc. Ajungând la capătul cărării care ieșea în hudiță, de acolo cârdul bătrânelor se risipi. Păscărița o lua la deal împreună cu Bocoaia, a treia casă mai încolo rămânea Aglaia, iar Burlăcița cu baba Băltoaia și femeia cea tânără coborau la vale. Surdă și ea, Burlăcița vorbea tare, ca s-audă. - Doamne, liță, strigă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]