4,238 matches
-
din 9 pacienți post-procedură. Supraviețuirea la 1 an a fost de 70%. TIPS reprezintă o alternativă terapeutică eficientă pentru managementul SHR tip 2 și ascitei refractare. Sunt necesare date suplimentare cu privire la frecvența complicațiilor specifice (encefalopatia hepatică, disfuncția protezei). 8. Peritonita bacteriană spontană Peritonita bacteriană spontană (PBS) este întâlnită la 10-20% din pacienții cu ciroză hepatică și ascită. Se caracterizează prin infecția "spontană" a lichidului de ascită, în absența oricărei surse de infecție abdominală (mecanismul constă în "translocarea" bacteriilor intestinale și colonizarea
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
post-procedură. Supraviețuirea la 1 an a fost de 70%. TIPS reprezintă o alternativă terapeutică eficientă pentru managementul SHR tip 2 și ascitei refractare. Sunt necesare date suplimentare cu privire la frecvența complicațiilor specifice (encefalopatia hepatică, disfuncția protezei). 8. Peritonita bacteriană spontană Peritonita bacteriană spontană (PBS) este întâlnită la 10-20% din pacienții cu ciroză hepatică și ascită. Se caracterizează prin infecția "spontană" a lichidului de ascită, în absența oricărei surse de infecție abdominală (mecanismul constă în "translocarea" bacteriilor intestinale și colonizarea lichidului de ascită
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
și activitate antimicrobiană endogenă redusă). Infecția este, de regulă, monobacteriană și caracterizată printr-o concentrație redusă de germeni (aproximativ 1 microorganism/ml). Agenții cauzali ai PBS sunt Escherichia coli (43%), Klebsiella pneumoniae (11%) și specii de Streptococcus (23%), dar flora bacteriană responsabilă de infecția spontană a lichidului de ascită s-a modificat dramatic în ultimii ani ca urmare a utilizării pe scară largă a antibioticelor incluzând microorganisme ca Enterococcus, Pseudomonas sau fungi. Cei mai importanți factori de risc pentru apariția PBS
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
stare febrilă/subfebrilă, deteriorarea statusului mental, fenomene de encefalopatie hepatică) și confirmat de paracenteza exploratorie care relevă prezența a peste 250 de neutrofile/mmc și culturi pozitive din lichidul de ascită. În practică sunt descrise 3 variante PBS: 1) peritonita bacteriană spontană, definită prin ascitoculturi pozitive și polimorfonucleare 250/mmc; 2) ascita neutrocitică, definită prin culturi microbiene negative și polimorfonucleare 250/mmc; 3) bacterascita monomicrobiană non-neutrocitică, definită prin culturi pozitive, de regulă monobacteriene și număr normal de neutrofile în lichidul de
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
2. Caracteristicile tumorii: mărime, formă (ulcerată, polipoidă), localizare (la nivelul joncțiunii roșului buzelor cu pielea sau la nivelul pielii), distanța față de margini. Secțiuni pentru histologie: 1. Secțiune transversală prin centru; 2. Marginile laterale, fără a le aranja (tunde). 9. CULTURI BACTERIENE, VIRALE și FUNGICE De câte ori un fragment proaspăt este primit la laborator și aspectul macroscopic, secțiunile la gheață și evoluția clinică sugerează un proces infecțios, trebuiesc efectuate culturi (dacă acest lucru nu a fost făcut în sala de operații). Fragmentele mari
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea anatomie patologică "Tehnici de prelevare, fixare, tranSport şi punere în lucru a biopsiilor şi pieselor chirurgicale"*) - Anexa 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227166_a_228495]
-
leziuni ischemice cerebrale intrauterine - infecții intrauterine ale sistemului nervos central (rubeola, toxoplasmoza, infecții cu citomegalovirus) - intoxicații medicamentoase materno-fetale 2. Neonatale - encefalopatii hipoxice sau ischemice după nașteri distocice - hemoragii cerebrale spontane (prematuri) sau în contextul unor contuzii traumatice obstetricale - infecții meningoencefalitice bacteriene (hemofilus, listeria) sau virale (herpes) - dereglări metabolice (hipoglicemie, hipocalcemie, etc) - encefalopatii toxice datorate consumului de medicamente de către mamă 3. Postnatale a. Infecții cerebrale: - parenchimatoase: - encefalite virale (herpetice) - abcese cerebrale (bacteriene, tuberculoase) - risc ca 70% să dezvolte epilepsie - parazitare (cisticercoza) - boli
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în epilepsia adultului" - Anexa 11. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227319_a_228648]
-
prematuri) sau în contextul unor contuzii traumatice obstetricale - infecții meningoencefalitice bacteriene (hemofilus, listeria) sau virale (herpes) - dereglări metabolice (hipoglicemie, hipocalcemie, etc) - encefalopatii toxice datorate consumului de medicamente de către mamă 3. Postnatale a. Infecții cerebrale: - parenchimatoase: - encefalite virale (herpetice) - abcese cerebrale (bacteriene, tuberculoase) - risc ca 70% să dezvolte epilepsie - parazitare (cisticercoza) - boli prionice (Jakob-Kreutzfeldt) - meningeale: bacteriene (risc ca 10% să dezvolte epilepsie) - asociate SIDA prin: infecții oportuniste, limfom cerebral, infarct cerebral, encefalopatie, droguri, sevraj la alcool, tulburări electrolitice; risc crescut de recurență
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în epilepsia adultului" - Anexa 11. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227319_a_228648]
-
virale (herpes) - dereglări metabolice (hipoglicemie, hipocalcemie, etc) - encefalopatii toxice datorate consumului de medicamente de către mamă 3. Postnatale a. Infecții cerebrale: - parenchimatoase: - encefalite virale (herpetice) - abcese cerebrale (bacteriene, tuberculoase) - risc ca 70% să dezvolte epilepsie - parazitare (cisticercoza) - boli prionice (Jakob-Kreutzfeldt) - meningeale: bacteriene (risc ca 10% să dezvolte epilepsie) - asociate SIDA prin: infecții oportuniste, limfom cerebral, infarct cerebral, encefalopatie, droguri, sevraj la alcool, tulburări electrolitice; risc crescut de recurență b. Traumatisme - risc de apariție a crizelor epileptice posttraumatice tardive (după minim 1 săptămână
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Ghid de diagnostic şi tratament în epilepsia adultului" - Anexa 11. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227319_a_228648]
-
este unul clinic. Diagnosticul acneei vulgare cuprinde și: 2.1. Evaluarea factorilor de risc: ● Vârstă (12-24 ani) ● Factorii genetici ● Secreție de sebum crescută ● Tulburări endocrine (sindromul ovarului polichistic, hiperandrogenism, pubertate precoce) 2.2. Explorări diagnostice (cazuri selectate) ● Evaluare hormonală ● Culturi bacteriene. Culturile cu germeni de la nivelul leziunilor cutanate sunt indicate doar în absență răspunsului la tratament sau a recidivelor frecvente 2.3. Determinarea severității bolii (ușoară, moderată, severă), în funcție de numărul leziunilor prezente: ● Acneea ușoară - ● Acneea moderată - 20 - 100 comedoane sau 15
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
Retinoizii topici sunt importanți în tratamentul acneei. ● Peroxidul de benzoil și combinațiile cu eritromicina sau clindamicină sunt tratamente antiacneice eficiente. ● Antibioticele topice (de ex. eritromicina și clindamicină) sunt tratamente antiacneice eficiente. Utilizarea acestor agenți singuri poate duce la dezvoltarea rezistenței bacteriene. Acidul salicilic are o eficiență moderată în tratamentul acneei. ● Acidul azelaic s-a dovedit a fi eficient în tratamentul acneei vulgare ușoare sau moderate. Acțiunea medicamentelor locale în acnee Anexă 3 Ghid de diagnostic și tratament pentru alopecii 1. Introducere
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
Teste imunologice, 2.2.3. Forme clinice și complicații: - Candidoze cutanate - Candidoze ale mucoaselor ● Cheilita angulara ● Stomatita candidozică ● Vulvovaginita candidozică ● Candidoza perianală ● Balanita și balanopostita - Granulomul candidozic - Onichia și paronichia candidozică - Candidoze mucoase și cutanate cronice - Candidoze sistemice Complicații: [] Suprainfectare bacteriană [] Eczematizare [] Eczematide, leziuni secundare la distanță 3. Tratamentul 3.1. Principii generale: ● Tratarea și/sau eliminarea factorilor favorizanți: diabet, tratamente antibiotice și imunosupresoare, etc. Tratamentul sistemic se recomandă în candidozele cutaneo-mucoase cronice și în septicemia cu candida. În restul situațiilor
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
mecanică. Onicomicozele pot fi tratate: a) sistemic 4-12 luni ... b) chirurgical plus tratament antimicotic sistemic (itraconazol, fluconazol, terbinafina) ... c) local: avulsie chimică plus tratament antimicotic local ��i sistemic ... 3.3. Criterii de internare: ● Micozele superficiale extinse și complicate cu infecția bacteriană (erizipel) și eczema ● Micozele profunde ● Pilomicozele uscate și inflamatorii. 3.4. Tratamentul spitalicesc - conform formei clinice și complicațiilor coexistente. 3.5. Dispensarizarea: ● Supravegherea tratamentului până la vindecare ● Prevenirea recidivelor ● Controlul colectivităților (anchetă, depistare, tratament) ● Control al mediului profesional favorizant. Anexă 12
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
postmedicamentos pot să apară atât EP minor cât și EP major - boli generale: neoplazii, colagenoze, panarterita nodoasa, boala Crohn Minimale: VSH, hemoleucograma, ex.sumar de urină (posibilă hematurie) Observație: valori normale - probabilă etiologie postmedicamentoasă; VSH crescută și leucocitoza - probabilă etiologie bacteriană. Optime: funcție de etiologia probabilă, de la Rx pulmonar la screening oncologic. 3. Forme clinice și complicații (unde este cazul) a) Formă minoră: când se formează veziculo-bule poate apare și o minimă coafectare prin eroziuni a mucoasei bucale; practic spontan rezolutiva, fără
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]
-
efectuează în │1. 2. Examinarea populației animalelor │președintelui ANSVSA nr. 25/2008. │oficial din cadrul DSVSA. Examenele se efectuează la LSVSA │ │ciprinide și prelevarea probelor pentru │ │și/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. A SALMONIDELOR Supraveghere pasivă. 1.34. BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE Supraveghere pasivă. 1.35. NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ Supraveghere pasivă. 1.36. SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV Supraveghere pasivă. 1. Inspecții efectuate de către │1. Frecvența inspecțiilor se stabileste │1. Medicul veterinar de liberă practică │ │autoritatea competentă, în │în conformitate cu art.
NORME METODOLOGICE din 20 ianuarie 2010 (**actualizate**) de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2010 (anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221928_a_223257]
-
externați- pe secții și pe tipuri de infecții): 5 % ... b) procent cazuri IN investigate cu laboratorul (nr cazuri investigate la 100 de cazuri IN depistate): 50% ... c) procent cazuri IN cu diagnostic bacteriologic și antibiogramă, din totalul cazurilor cu etiologie bacteriană identificată: 70% ... Pentru unitățile sanitare cu paturi care nu sunt selectate în sistemul sentinelă nosocomiale 1) Indicatori fizici (trimestrial): ... a) număr cazuri IN depistate în sistem de rutină, pe secții și tip de infecții: 30.000 ... b) număr cazuri IN
NORMĂ TEHNICE din 1 aprilie 2010 (**actualizate**) de realizare a programelor naţionale de sănătate în anul 2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221597_a_222926]
-
externați- pe secții și pe tipuri de infecții): 5 % ... b) procent cazuri IN investigate cu laboratorul (nr cazuri investigate la 100 de cazuri IN depistate): 50% ... c) procent cazuri IN cu diagnostic bacteriologic și antibiogramă, din totalul cazurilor cu etiologie bacteriană identificată: 70% ... Pentru unitățile sanitare cu paturi care nu sunt selectate în sistemul sentinelă nosocomiale 1) Indicatori fizici (trimestrial): ... a) număr cazuri IN depistate în sistem de rutină, pe secții și tip de infecții: 30.000 ... b) număr cazuri IN
NORMĂ TEHNICE din 1 aprilie 2010 (**actualizate**) de realizare a programelor naţionale de sănătate în anul 2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221608_a_222937]
-
aferente realizării acțiunilor de supraveghere, imunoprofilactice și de control pentru: ... i) anemia infecțioasă ecvină, numai cu privire la manopera aferentă acțiunii de prelevare a probelor; ... îi) tuberculoza caprinelor iii) avortul salmonelic al iepelor; iv) rinotraheita infecțioasă bovină; ... v) trichomonoza bovină; ... vi) boala bacteriană a rinichiului la salmonide; ... vii) nosemoza albinelor; viii) diareea virală a bovinelor, respectiv Boala mucoaselor BVD - MD; ix) echinococoza; ... x) fascioloza; ... xi) rinopneumonia ecvină; ... xii) bruceloza la canide; xiii) bruceloza la iepuri; xiv) moluște gasteropode Criptobya Heticis, Klossia Helicina, cestode
ANEXE din 9 aprilie 2010 2 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 38/2010 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 2/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2010 şi a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221870_a_223199]
-
aferente realizării acțiunilor de supraveghere, imunoprofilactice și de control pentru: ... i) anemia infecțioasă ecvină, numai cu privire la manopera aferentă acțiunii de prelevare a probelor; ... îi) tuberculoza caprinelor iii) avortul salmonelic al iepelor; iv) rinotraheita infecțioasă bovină; ... v) trichomonoza bovină; ... vi) boala bacteriană a rinichiului la salmonide; ... vii) nosemoza albinelor; viii) diareea viral�� a bovinelor, respectiv Boala mucoaselor BVD - MD; ix) echinococoza; ... x) fascioloza; ... xi) rinopneumonia ecvină; ... xii) bruceloza la canide; xiii) bruceloza la iepuri; xiv) moluște gasteropode Criptobya Heticis, Klossia Helicina, cestode
ORDIN nr. 38 din 9 aprilie 2010 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 2/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2010 şi a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221488_a_222817]
-
crioproteinelor: 300 37. Teste imunologice de screening pentru transplantare: 50 38. Teste imunologice de avansate pentru transplantare: 5 39. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 300 40. Determinări imunologice de markeri serologici virali: 300 41. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 300 42. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 200 43. Electroforeza proteinelor serice și imunoelectroforeza: 100 44. Determinări de subseturi celule imune: 50 45. Determinări de mediatori celulari, markeri serici de inflamație: 100 46. Determinarea de mediatori umorali în produse
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
unor cazuri concrete - 2 ore X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore 1.4.9. STAGIUL DE DERMATOLOGIE 1.4.9.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore) 1. Infecții cutanate virale, bacteriene, fungice, epizoonoze 2. Prurigouri 3. Eczeme/dermatite 4. Urticaria, vasculite urticariene 5. Mastocitoze 6. Dermatoze buloase 7. Psoriazisul 8. Eritrodermii 9. Purpure 10. Bolile tesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia) 11. Manifestări cutanate în imunodeficiențe 12. Reacții adverse postmedicamentoase cutaneo-mucoase
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
conjunctivale: 20 1.4.13. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE 1.4.13.1. Tematica lecțiilor conferință (30 ore) 1. Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare 2. Infecții cutanate și ale sistemului limfatic 3. Gastroenterite și enterocolite 4. Infecții virale, bacteriene, fungice și parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase 5. Diareea infecțioasă 6. Hepatite virale 7. Infecții ale tractului urinar 8. Infecția cu HIV, infecții la pacienți cu imunosupresie 9. Particularități ale tratamentului antiinfecțios la pacienții cu afecțiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie 1
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare 1. Recoltarea produse patologice (spută, secreții etc.): 20 2. Hemocultura: 5 3. Urocultura, coprocultură: 20 4. Examen coproparazitologic: 10 5. Exudat faringian, examen de spută: 10 6. Markeri imunologici serologici virali, bacterieni și parazitari: 20 1.4.14. STAGIUL DE REUMATOLOGIE 1.4.14.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore) 1. Poliartrita reumatoidă a adultului 2. Artrita juvenilă idiopatică și boala Still 3. Spondiloartropatiile seronegative 4. Lupusul eritematos sistemic 5. Sclerodermia sistemică
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Gradierea și stadierea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere. MORFOLOGIA ȘI DIAGNOSTICUL TUMORILOR ȚESUTURILOR MOI Bolile nonneoplazice ale pielii, tumorile nonmelanocitare ale pielii, leziuni melanocitare tumorile de părți moi. MORFOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE Infecții piogene bacteriene gram-pozitive; infecții virale eruptive ale copilului și adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecții oportuniste și asociate cu SIDA. Parazitoze. Patologie specială PATOLOGIA VASCULARĂ Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne. Patologia apendicelui: apendicite acute și cronice; tumori. PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ȘI PANCREASULUI EXOCRIN Patologia ficatului: Icterul și colestaza. Hepatitele infecțioase virale acute și cronice. Infecții bacteriene, parazitare și helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos și de toxice: afecțiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficiența de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne și maligne. Patologia căilor biliare: Colelitiaza
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ȘI CENTRAL Polineuropatii infecțioase: lepra, difteria, v. Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici. Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebrovasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecții: meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningoencefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare și secundare. BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE ALE SPECIALITĂȚII DE ANATOMIE PATOLOGICĂ A. Efectuarea necropsiei: 200 B. Diagnostic histopatologic: 8000 1. Orientarea
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]