3,051 matches
-
Ucraina poate avea două consulate generale, mă așteptam ca și România să aibă cel puțin două, fie și din motive de eficacitate administrativă, dacă nu pentru unul de importanță simbolică. Valeriu Săhăreanu: În 2007, în noua situație a României, românii basarabeni vor putea continua acest proces de redobândire a cetățeniei? Mihai-Răzvan Ungureanu: Fără discuție. În continuare vor veni, sunt convins, solicitări spre Ambasada noastră de la Chișinău. Ceea ce rămâne de datoria noastră să facem, și acesta este un lucru clar, este să
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
înseamnă o situare într-o genealogie a interpretărilor și recunoașterea deschisă a predecesorilor în exegeza pe același subiect. Volumul apărut la Chișinău în 2004 reunește șapte studii introductive la o serie de antologii pe genuri ale literaturii din Basarabia. Poezia basarabeană a secolului XX a fost antologată într-un volum și prefațată de Nicolae Leahu; romanul, cuprins în patru volume, de Mihai Cimpoi; proza scurtă, în două volume, de Grigore Chiper; dramaturgia, de Valentina Tăzlăuanu; critica, de Eugen Lungu; literatura pentru
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
Maria Șleahtițchi; iar traducerile, de Leo Butnaru - în total o bibliotecă de 11 volume, la care se adaugă acest al doisprezecelea. E o sinteză colectivă de critică și istorie literară, oferind cu îndrăzneală și autoexigență o imagine globală a literaturii basarabene din perspectiva începutului de mileniu III. Întregul proiect este materializat cu seriozitate și profesionalism la Editura Știința-Arc din Chișinău, din inițiativa directorului ei, Gheorghe Prini, și cu suportul financiar al Fundației Soros din Republica Moldova. Coordonatorii colecției de antologii sunt: Mircea
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
Știința-Arc din Chișinău, din inițiativa directorului ei, Gheorghe Prini, și cu suportul financiar al Fundației Soros din Republica Moldova. Coordonatorii colecției de antologii sunt: Mircea V. Ciobanu, Nicolae Leahu, Eugen Lungu și Mihai Papuc. Seria de antologii pe genuri ale literaturii basarabene din secolul XX merită toată atenția, căci îi putem descoperi cu ușurință cel puțin două rosturi culturale majore. Prima rațiune ar fi aceea de autoevaluare, de bilanț axiologic, realizat cu exigență și detașare, pentru un public intern, orientat astfel, printr-
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
istorie literară, cât și mijloace critice de a consacra o anumită ierarhie a valorilor. Al doilea obiectiv atins ar fi de a formula o autorecomandare credibilă în afară, spre un public extern (cel din România), a performanțelor estetice ale literaturii basarabene și a trezi astfel interesul pentru o regiune fraternă ce riscă să fie ignorată sau rău cunoscută de către cititorii de aceeași limbă dintr-o arie lingvistică mai mare. Antologiile sunt buni ambasadori culturali. Lăudabilă este și ideea de a invita
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
România să-și exprime într-o postfață un punct de vedere obiectiv, exterior, care are în același timp și funcția de a stabili o punte de comunicare, o formă de autoverificare și de confruntare cu propria imagine despre sine. Seria basarabeană de antologii constituie un bun exemplu și pentru noi, căci nu avem un proiect editorial similar, o privire necruțătoare în oglindă după cincizeci de ani (pentru noi, perioada interbelică e mai clară și mai bine asumată). Sunt curios care editură
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
a încredința unor critici importanți misiunea selecției pe genuri literare, într-o serie de antologii ale literaturii române contemporane. Este și pentru noi o obligație morală de autoevaluare, în asemenea retrospective secvențiale. Ar fi ceva de spus despre amploarea selecțiilor basarabene. În general vorbind, mi se pare rezonabilă, pentru toate domeniile. Rezultă un relief semnificativ al valorilor. Semnalez câteva diferențe de accent de la o antologie la alta, în raport cu perioadele politice și generațiile de scriitori. Mihai Cimpoi reține șapte romane, câte unul
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
Poetul optzecist Grigore Chiper (autor și al unui volum de proză scurtă) este, pentru mine, o surpriză ca antologator al prozei scurte, generos reprezentată în două volume. Se achită onorabil de această sarcină, dând o imagine convingătoare a prozei scurte basarabene. Primul volum e ocupat cu texte de George Meniuc, șaizeciștii Ion Druță, Vasile Vasilache, Aureliu Busuioc, Vladimir Beșleagă, Vlad Ioviță, Serafim Saka și șaptezecistul Nicolae Esinencu. Al doilea volum se deschide cu proza unui șaptezecist, Nicolae Vieru, și continuă cu
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
două decenii. Foarte puțin e de recuperat din teatrul de dinainte de 1980. Lipsește și aici, ca și în antologia romanului, Ion Druță. Pentru basarabeni e un dramaturg important, în afară nu cred că mai prezintă vreun interes. În sfera criticii basarabene, Eugen Lungu operează o selecție ce merge categoric în favoarea textelor scrise după 1990, chiar și în cazul autorilor mai vârstnici. Proporția textelor din ultimul deceniu al secolului XX mărturisește înclinarea balanței spre imediata actualitate. Critica, în viziunea lui Eugen Lungu
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
cultura se emancipează vădit în anii '60-'80, prin evazionismul ideologic și perfecționarea expresivității. Pentru dramaturgie, Valentina Tăzlăuanu consideră că nu are nimic de luat în considerare înainte de 1960 (p. 95). În acest fel, o sută de ani de literatură basarabeană se reduc la patru decenii, dacă nu chiar la mai puțin. Cel mai decepționat dintre toți cei șapte antologatori mi s-a părut Grigore Chiper, care afirmă la un moment dat, cu o notă de generalitate: ,Diletantismul este semnul sub
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
le face să se delimiteze de lumea profană a celor fără har. Cântecul sau versul sunt cu totul altceva decât un ciripit gureș, oricât de expresiv. Nu aș fi început cu aceste fraze un comentariu la o antologie a poeziei basarabene, dacă nu mi-aș fi amintit de meditația orgolios-regionalistă a lui Nicolae Costenco, din 1934, la puțină vreme după Unire. Scriitorul repudia categoric ,cultura vechiului regat, cu reprezentanții ei guralivi și obraznici", pentru a conchide că, în România întregită, ,basarabeanul
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
1934, la puțină vreme după Unire. Scriitorul repudia categoric ,cultura vechiului regat, cu reprezentanții ei guralivi și obraznici", pentru a conchide că, în România întregită, ,basarabeanul e ca o privighetoare într-o cușcă de vrăbii". În colecția de antologii ,Literatura basarabeană în secolul XX", inițiate de Editura ,Știința-Arc" din Chișinău, Nicolae Leahu realizează o antologie a poeziei basarabene. Începe cu Alexei Mateevici și Pan Halippa, trece prin toate perioadele - interbelică, proletcultistă, neomodernistă, postmodernistă (delimitările nu sunt marcate în antologie) - și ajunge
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
obraznici", pentru a conchide că, în România întregită, ,basarabeanul e ca o privighetoare într-o cușcă de vrăbii". În colecția de antologii ,Literatura basarabeană în secolul XX", inițiate de Editura ,Știința-Arc" din Chișinău, Nicolae Leahu realizează o antologie a poeziei basarabene. Începe cu Alexei Mateevici și Pan Halippa, trece prin toate perioadele - interbelică, proletcultistă, neomodernistă, postmodernistă (delimitările nu sunt marcate în antologie) - și ajunge până la poeții cei mai tineri, debutați la sfârșitul secolului XX, în anii '90. Acoperă deci un secol
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
cu toate fluctuațiile. Un studiu introductiv al lui Nicolae Leahu explică procesul istoric al schimbărilor, politice și estetice. Notele biobliografice ne dau informațiile necesare despre scriitorii antologați. În postfață Alex. Ștefănescu exprimă binevoitor perspectiva receptării de la București. Cum fala literaturii basarabene e poezia, sunt de apreciat atât atitudinea lucidă, moderată, a lui Nicolae Leahu în prefață, cât și exigența selecției, limitată la aproximativ 250 de pagini. Câteva nume sunt reprezentate numai de o poezie, cele mai multe - de două, trei sau patru poezii
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
ale unui anumit gust estetic. Ordinea din sumar este decisă de momentul debutului în volum. La o estimare foarte de sus, observ reprezentarea foarte redusă a poeziei interbelice și privilegierea poeziei foarte noi. La mijlocul antologiei, coloana de susținere a poeziei basarabene este dată de literatura anilor '60-'80. Dacă aș comenta fugitiv poezia basarabeană din punct de vedere cronologic, aș adopta o periodizare lejeră, neconvențională: I. epoca de până la Grigore Vieru; II. Grigore Vieru și congenerii săi neomoderniști (la noi, reperul
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
în volum. La o estimare foarte de sus, observ reprezentarea foarte redusă a poeziei interbelice și privilegierea poeziei foarte noi. La mijlocul antologiei, coloana de susținere a poeziei basarabene este dată de literatura anilor '60-'80. Dacă aș comenta fugitiv poezia basarabeană din punct de vedere cronologic, aș adopta o periodizare lejeră, neconvențională: I. epoca de până la Grigore Vieru; II. Grigore Vieru și congenerii săi neomoderniști (la noi, reperul echivalent ar fi Nichita Stănescu); III. postmodernii. Sacrificiul mare ar fi al etapelor
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
lejeră, neconvențională: I. epoca de până la Grigore Vieru; II. Grigore Vieru și congenerii săi neomoderniști (la noi, reperul echivalent ar fi Nichita Stănescu); III. postmodernii. Sacrificiul mare ar fi al etapelor de dinainte de 1965. De notat și faptul că neomodernismul basarabean are o coloratură foarte națională, patriotică, mai accentuată decât la noi. Adaug câteva observații tematice globale. Poezia sentimentului național (remarcată prioritar de Alex. Ștefănescu în postfață) a fost impresionantă ca efect public (a fost, nu mai este!), mai puternică și
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
țară de Petru Zadnipru (p. 86-88) par calchiate după doina aceluiași Octavian Goga. Și Pavel Boțu (p. 134-135) mi se pare din aceeași stirpe. Nu mai încape deci îndoială că Grigore Vieru nu este singular: are afini atât în poezia basarabeană. Dar, mai ales, au cu toții (cei menționați) un precursor evident în Octavian Goga. Elogiul țăranului, al vieții lui simple și aspre, din poezia lui Bogdan Istru (p. 46-48) aduce cu versul răspicat și nervos al lui Aron Cotruș. O surpriză
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
precursor evident în Octavian Goga. Elogiul țăranului, al vieții lui simple și aspre, din poezia lui Bogdan Istru (p. 46-48) aduce cu versul răspicat și nervos al lui Aron Cotruș. O surpriză este poezia lingvistului Eugen Coșeriu, rămasă în publicațiile basarabene de dinainte de 1940: Sângele nostru e expresia mândriei naționale inflexibile. Cultul lui Eminescu străbate întreaga poezie basarabeană, regăsibil la Grigore Vieru (p. 97), Petru Cărare (p. 118), Petru Dudnic (p. 139), Vasile Romanciuc (p. 151). Ultimele poezii patriotice din volum
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
Istru (p. 46-48) aduce cu versul răspicat și nervos al lui Aron Cotruș. O surpriză este poezia lingvistului Eugen Coșeriu, rămasă în publicațiile basarabene de dinainte de 1940: Sângele nostru e expresia mândriei naționale inflexibile. Cultul lui Eminescu străbate întreaga poezie basarabeană, regăsibil la Grigore Vieru (p. 97), Petru Cărare (p. 118), Petru Dudnic (p. 139), Vasile Romanciuc (p. 151). Ultimele poezii patriotice din volum sunt Cronicarii de Nicolae Dabija (p. 159-161), }ară de viori de Ion Hadârcă (p. 172) și Iluminare
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
afinități cu Leonida Lari. Odată cu expansiunea postmodernismului, prin definiție cosmopolit, sentimentul național se retrage din poezie, fiind înlocuit de contrariul său, autodetestarea, un flagel care bântuie printre estici. Ar fi plăcut de glosat frumoasele poezii de dragoste, ce punctează lirica basarabeană de la simbolismul lui Alexandru Robot (Madrigal, p. 43) și dramatismul coșbucian din poemul epic Cleopatra de Nicolai Costenco (p. 56-65), trecând prin inflexiunile argheziene din Mărțișor de George Meniuc (p. 67), elogiul corporalității din Nud de Valentin Roșca (p. 85
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
las baltă și ascult BBC/ |știa mai spun câteodată/ și adevărul" (p. 230-231). E o dovadă că nu am ieșit (și nici nu cred că vom ieși vreodată) din era suspiciunii. Las pentru altă ocazie să glosez excelența postmodernismului poetic basarabean, inteligent și inventiv. Semnalez doar că mă aflu în contradicție de opinie cu Alex. Ștefănescu, care crede că basarabenilor ,nu le stă bine să profeseze postmodernismul" (p. 270). Invit, pentru edificare, la lectura a doi dintre cei mai talentați postmoderniști
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
mai talentați postmoderniști basarabeni: Arcadie Suceveanu și Emilian Galaicu-Păun. Ar mai putea fi și alții. Dacă în cadrul postmodernismului valorile poetice din cele două părți ale Prutului sunt sensibil apropiate (cu excepția lui Cărtărescu, fără un echivalent), în sfera neomodernismului dezavantajul poeziei basarabene mi se pare evident. Poezia basarabeană nu are (decât dacă vrem să întreținem o iluzie) poeți de anvergura lui Nichita Stănescu, Ștefan Aug. Doinaș, Leonid Dimov, Marin Sorescu, Ion Caraion etc., nici poete de talia Anei Blandiana, Ilenei Mălăncioiu sau
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
și Emilian Galaicu-Păun. Ar mai putea fi și alții. Dacă în cadrul postmodernismului valorile poetice din cele două părți ale Prutului sunt sensibil apropiate (cu excepția lui Cărtărescu, fără un echivalent), în sfera neomodernismului dezavantajul poeziei basarabene mi se pare evident. Poezia basarabeană nu are (decât dacă vrem să întreținem o iluzie) poeți de anvergura lui Nichita Stănescu, Ștefan Aug. Doinaș, Leonid Dimov, Marin Sorescu, Ion Caraion etc., nici poete de talia Anei Blandiana, Ilenei Mălăncioiu sau Angelei Marinescu. Fără să mai punem
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
Marin Sorescu, Ion Caraion etc., nici poete de talia Anei Blandiana, Ilenei Mălăncioiu sau Angelei Marinescu. Fără să mai punem la socoteală calibrul poeților interbelici. Nu vreau să devin părtașul unei opinii amabile, pentru a întreține o falsă impresie. Poezia basarabeană are valori de vârf (privighetori), comparabile (în felul în care am arătat) cu valorile poeziei contemporane din România. Necazul este că ora astrală a poeziei ca gen privilegiat a trecut. E un contratimp dureros pentru șansele de receptare adecvată și
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]