3,080 matches
-
prezintă totuși unele elemente specifice față de felul cum apare în alte tipuri de colinde. Prezența unei „mese mândre” nu trebuie să ne mire : Masă rotilată De bucate ’ndestulată De băuturi încărcată (21, p. 12). Reprezentarea raiului ca un spațiu al belșugului alimentar („Unde-s mese-ntinse/ Și făclii aprinse”) este un loc comun în literatura populară română (8, p. 245). De regulă însă, mesele raiului stau în așteptarea „sufletelor bune”. De data aceasta, beneficiarii sunt chiar „gazdele” raiului, adică zeii : Șade
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
documentar extrem de prețios. Ceea ce mă interesează este faptul că Marcus Bandinus prezintă toate garanțiile unui informator serios, obiectiv și com- petent, mai ales pentru acele vremuri, când informațiile vehiculate de diverși călători erau marginale, fragmentare, confuze și împă- nate din belșug cu elemente fantastice. Știind probabil aceste lucruri, Bandinus însuși notează că lucrarea sa a fost „cu cea mai mare fidelitate și acuratețe scrisă și terminată la Bacău, în Moldova, în arhiepiscopala noastră reședință”. Șansa a făcut ca manuscrisul lui Bandinus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sufletul la cer din „colindele pentru morți” atestate la huțuli, remarc faptul că el este sinonim (chiar dacă nu atât de explicit) cu motivul paltin (copac) care crește („într-o zi ca într-un an”) din trupul defunctu lui, motiv din belșug atestat în textele populare româ nești și de aiurea. În unele variante ardelenești ale baladei Meșterul Manole, din trupul (coastele, ochii) femeii zidite cresc „două păltinele” sau „doi păltișori”, iar pruncul continuă să trăiască, legănat de vânt, într-un „langăn
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dunăre este în principiu posibilă. Dacă un astfel de fenomen magico-religios a existat într-adevăr, el nu era ieșit din comun, ci, dimpotrivă, era determinat și justificat de mentalitatea epocii, având în vedere faptul că fenomene magico-religioase similare sunt din belșug atestate de literatura mitică și istorică a Antichității europene și asiatice. Pe bună dreptate, Mihai Coman crede că solomonarul este „una dintre cele mai complexe și problematice figuri ale mitologiei populare. El este o „figură ambivalentă și controversată totodată”, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
z)grăbunță - și să fi dat un cuvânt nou : (z)grăbunțaș. Deci gara bonciás + (z)grăbunță = (z)grăbunțaș. În acest caz, ar fi vorba de un fenomen de etimologie populară sau doar de contaminare. Astfel de fenomene lingvistice sunt din belșug atestate în lexicul românesc. Chiar printre denumirile (e drept, mai rare) ale solo monarului, amintite în prezentul paragraf, sunt două asemenea exemple : sodomonar = solomonar + Sodoma și far mazon = francmason + farmece. Dar și soluția inversă este, în principiu, posibilă, și anume
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ultima remarcă se referă la informația lui Aristotel, consemnată de Macrobius, conform căreia, „în Tracia, există un templu închi- nat lui Liber [= Bacchus], unde se dau oracole. În acest templu prezicătorii descifrează tainele viitorului numai după ce au băut vin din belșug” (Saturnalia, I, 18, 1). Și etnologul Traian Herseni a susținut existența unei confruntări între cele două religii, cea a lui Zalmoxis și cea a lui Dionysos. Cea de a doua era „de natură inferioară” primeia, susținea Herseni, dar vinul o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
era foarte folosit în farmacopeea populară „contra bolilor nervoase” (91). Este o plantă care crește frecvent în flora spontană din această zonă a continentului. Numele științific al odoleanului (Valeriana officinalis) provine chiar de la numele regiunii în care creștea planta din belșug și de unde era adusă : Valeria - provincie romană din Panonia inferioară (dioceza Iliriei), de-a lungul Dunării. Voi mai da un singur exemplu de gest ritual apotropaic, de data aceasta din spațiul rural nord- european. Antropologul britanic J.G. Frazer a descris
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
românesc „a bea afion” este un nărav turcesc, ar fi larga răspândire a viciului opiomaniei în rândul turcilor. Un viciu puternic favorizat de prohibiția religioasă a consumului de alcool (o „abominabilă lucrare a diavolului”, conform Coran, V, 92) și din belșug alimentat de întinsele culturi de mac din podișul Anatoliei (existente și astăzi). Una dintre regiunile Anatoliei se numea chiar Afyon-karahisar. Turcii obișnuiau să numească afionul, tutunul, cafeaua și vinul „cele patru coloane ale cortului voluptății”. „Musulmanii - spune Lazăr Șăineanu - au
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
opium, organizând astfel evadarea revoluționarilor. în scrierea sa Légendes démocratiques du Nord (Paris, 1854), Jules Michelet consemnează acest episod, fără să amintească însă numele narcoticului : Doamna Rosetti, care le-o luase înainte, pregătise un ospăț pe cinste, cu vin din belșug, cafele și lichioruri. Turcii, și așa năuciți de cât băuseră toată ziua, își leapădă acolo orice urmă de judecată. Fumează, pică de somn. [...] Prizonierii, urcați în care, o porniseră voios pe câmp (203). Ion Heliade-Rădulescu nu cunoaște episodul narcotic al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
japonezii voiau să cumpere la un preț bun mătasea, catifeaua și lâna din Nueva España pentru că aici erau ieftine. De asemenea, cositorul de care Nueva España avea nevoie putea fi adusă din Nagasaki, Hirado sau Satsuma unde se găsea din belșug. Am enumerat răspicat, unul câte unul, și neajunsurile pe care le-ar aduce prăbușirea negocierilor dintre Japonia și Nueva España, fiindcă atunci țări precum Olanda sau Anglia ar dobândi controlul deplin asupra negoțului cu Japonia. Numai că Japonia, zise arhiepiscopul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Dușmanele noastre Anglia și Olanda râvnesc tare mult să deschidă negoțul cu Japonia. I-am povestit cu înflăcărare ceea ce îi spusesem arhiepiscopului - că protestanții englezi și olandezi începeau să-și îndrepte privirile spre cositorul și argintul care se găseau din belșug în Japonia, unde erau foarte puțin prețuite, dar că domnitorul Japoniei își dorea să facă negoț mai degrabă cu Nueva España decât cu domeniul spaniol al Manilei și că ordinul iezuit își băga nasul în negoțul cu Manila și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
au intrat în legătură cu Dumnezeu. Iar cel care l-a întâlnit pe Dumnezeu nu mai poate fugi de la fața Lui. Grație botezului, neguțătorii japonezi și-au putut vinde marfa negustorilor de aici, cumpărând, pe de altă parte, lână și țesături din belșug. Peste patru luni își vor încărca mărfurile pe corabie și se vor întoarce în Japonia unde vor dobândi câștiguri mari pe ele. — Padre, când vă veți întoarce în Japonia, îmi mulțumeau negustorii numai zâmbet, vă vom aștepta cu o biserică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cu negoțul. Vreo două sute dintre aceștia erau creștini. De la acești credincioși japonezi am învățat eu limba japoneză și ce fel de oameni erau japonezii. Din câte vedeam, japonezii erau mult mai ascuțiți la minte decât alte popoare și înzestrați din belșug cu dorința de cunoaștere. Îi întreceau chiar și pe spanioli în mândria și buna-cuviința lor. Aproape că nu-mi puteam închipui cum de un astfel de popor trăise atâția ani fără să cunoască binecuvântările Domnului. În cei doi ani și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
înaintea stîncii. Și Moise le-a zis: "Ascultați, răzvrătiților! Vom putea noi oare să vă scoatem apă din stînca aceasta?" 11. Apoi Moise a ridicat mîna, și a lovit stînca de două ori cu toiagul. Și a ieșit apă din belșug, așa încît a băut și adunarea, și au băut și vitele. 12. Atunci Domnul a zis lui Moise: Pentru că n-ați crezut în Mine, ca să Mă sfințiți înaintea copiilor lui Israel, nu voi veți duce adunarea aceasta în țara pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
București. Într-o zi, când Smaranda Brăescu a auzit că prietena ei pleacă la Odessa, a ținut morțiș s-o însoțească: "Vin și eu!". S-au plimbat amândouă printr-un oraș care, în ciuda războiului, își păstrase farmecul și își redobândise belșugul de odinioară. Aici, Smaranda o cunoștea pe Xena Balas, o rusoaică net anticomunistă, măritată cu un român, Columb, radiotelegrafist la compania aeriană LARES. Cuplul s-a stabilit ulterior la București. Xena a deschis restaurantul "Hanu Ancuței", iar Nadia Russo nu
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
cucerite. Tot orașul erea bogat gătit cu drapele și lampioane, o lume imensă alergase din toate colțurile României, așa că pe Podul Mogoșoaiei nu se mai putea circula. Niciodată Bucureștii nu au avut un atât de sărbătoresc aspect. Seara iluminațiune din belșug. Cu acest prilej primăria a schimbat numele câtorva strade. Podul Mogoșoaiei a luat numele de Calea Victoriei; strada Târgoviștei: ca lea Griviței; Podul de Pământ: Calea Plevnei; strada Craiovei: Calea Rahovei; actuala stradă Clemenceau, care nu avea nume: strada Corăbiei; strada Ger mană
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
adică modul în care Dumnezeu, ca un bun tată de familie, dispune lucrurile istoriei, ale lumii. Dacă ne asumăm această varietate de termeni, voința lui Dumnezeu este planul de mântuire, cel descris în Scrisoarea către Efeseni: „El a revărsat din belșug peste noi acest har pentru a-l realiza la împlinirea timpurilor... planul de a recapitula în Cristos toate lucrurile...” (vă sfătuiesc să citiți capitolul 1 în întregime). Adesea, noi avem idei greșite asupra voinței lui Dumnezeu, adică avem o idee
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
la câmp să păzească porcii. Și ar fi dorit să se sature cu roșcovele pe care le mâncau porcii, dar nimeni nu i le dădea. Atunci, venindu-și în fire, a spus: Câți zilieri ai tatălui meu au pâine din belșug, iar eu mor aici de foame! Ridicându-mă, mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: «Tată, am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta; nu mai sunt vrednic să fiu numit fiul tău. Ia-mă ca pe un
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
fost primul vânzător; el a dat nume faptei. * Dacă la începutul lumii am fost doi, acum suntem singuri. * A merge împreună nu înseamnă a parcurge același drum. * Atunci când stelele încalcă regulile de circulație, plouă cu meteoriți. * Apa trece, gunoaiele rămân. * Belșugul de pe ogoare nu se află și-n hambare. * Nu poți să fii Soare dacă nu luminezi pe alții. * Luna fură lumina Soarelui pentru a ne-o oferi nouă. * Se poate trăi cu orice handicap; cu cel intelectual se vegetează. * Afonii
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
călătoresc doar pentru a rupe încălțările. * Nu toți cei care privesc văd și nu toți cei care văd înțeleg. * Cuvântul cel bun și inima cea blajină - daruri pe care tot mai puțini le prețuiesc și tot mai puțini le posedă. * Belșugul florilor anticipează, dar nu garantează belșugul fructelor. Nimeni nu moare de bună voie; sinuciderea e moarte silită. * Vorbind despre alții, te descrii pe tine. * „Vremea” și „vremurile” sunt noțiuni diferite, chiar dacă uneori se armonizează. * Viața nu e nici scurtă, nici
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Nu toți cei care privesc văd și nu toți cei care văd înțeleg. * Cuvântul cel bun și inima cea blajină - daruri pe care tot mai puțini le prețuiesc și tot mai puțini le posedă. * Belșugul florilor anticipează, dar nu garantează belșugul fructelor. Nimeni nu moare de bună voie; sinuciderea e moarte silită. * Vorbind despre alții, te descrii pe tine. * „Vremea” și „vremurile” sunt noțiuni diferite, chiar dacă uneori se armonizează. * Viața nu e nici scurtă, nici lungă; durează cât îi este dat
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
negre dormiau la fântâni / Și focuri aprinse luciau pe la stâni. // O, Vreme trecută întoarce-mă iar / În carul de-atunci pe drumul de țară, / Și-njugă-mi iar boii de-atuncea la jug / Și varsă-mi în suflet noroc și belșug...” (Mihai Horodnic, Zile de copilărie, IV, 1, 1 februarie 1929, p. 7; text ce eternizează imaginea unei Bucovine bucolice, amintindu-ne de pânzele lui Rudolf Rybiczka încărcate de culori aprinse și dorul după un timp iremediabil pierdut, închinate în exil
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
este încercarea și prea crudă lovitura care ne-a nimerit! Dar în fața voinței dumnezeiești trebuie să ne închinăm cu evlavioasă supunere și creștinească resemnare. De aceea nu ne rămâne decât să ne înecăm durerea în izvorul lacrimilor, care curg din belșug pe fața tuturor. Din corpul acesta neînsuflețit și-a luat sborul spre cer un suflet bun și blajin, un suflet împodobit de fire cu alese însușiri morale și intelectuale [...]. În organismul debilitat de griji și osteneli s-a încuibat cu
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Ezdra să meargă în mijlocul unui câmp („unde nu s-a ridicat nici o casă”) și să petreacă șapte zile fără să mănânce carne ori să bea vin; îi este îngăduit, în schimb, ba chiar i se poruncește, să se hrănească din belșug cu flori în așteptarea visului revelatoriu 101. Ezdra procedează întocmai. După șapte zile, ridicând ochii, vede la dreapta sa o femeie care se vaită cu veșmintele sfâșiate și creștetul acoperit cu cenușă 102. La întrebarea iscoditoare a lui Ezdra, femeia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și ce era scris în urma punerii lor de acord era apoi copiat de către Demetrios. 303 Adunarea lor ținea până la ceasul al nouălea. După care erau lăsați să se îngrijească de ale trupului, toate câte le cereau fiindu-le oferite din belșug. 304 Altceva: în fiecare zi, Dorotheos le pregătea aceleași feluri de mâncare cu ale regelui, căci așa primise poruncă. Tot în fiecare zi, odată cu zorii, ei se înfățișau la palat și, după ce-l salutau pe rege, erau lăsați să se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]