9,503 matches
-
prin sine însăși, vreunui scenarist cu imaginația mai înflăcărată, o istorie de amor hollywoodiană. Dar, cum s-ar zice azi, biografiile reale ale ambilor protagoniștilor... bat filmul. Din memoriile lui Alexandru Șerban putem afla o serie de amănunte pasionante despre biografia tatălui său, personaj puternic, cu o existență tumultuoasă, ctitor al învățământului superior agronomic la Cluj (acesta murise înainte de nașterea mea, așa încât îmi limitez evocarea doar la soția care i-a supraviețuit 30 de ani). Deși relatările despre mamă îmi par
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
colegi si admiratori ai poetului, care nu întotdeauna sunt exacte. Epistolele ce se publică acum sunt trimise lui G. Călinescu, directorul revistei Lumea, în paginile căreia G. Mărgărit are trei prețioase colaborări 5 care nu au fost menționate în nici o biografie sau microexegeză a celui ce a scris Colocviile pădurii. Se impune, imperios, o revizuire integrală a istoriilor si dicționarelor literare care au apărut până acum, evident, după o lectură atentă a operei si o recercetare minuțioasă a biografiei si biobibliografiei
Noi contribuții la bibliografia lui George Mărgărit by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6151_a_7476]
-
în nici o biografie sau microexegeză a celui ce a scris Colocviile pădurii. Se impune, imperios, o revizuire integrală a istoriilor si dicționarelor literare care au apărut până acum, evident, după o lectură atentă a operei si o recercetare minuțioasă a biografiei si biobibliografiei scriitorului, indiferent de valoarea estetică sau de ierarhia în care se află. Iași, 24 septembrie 1945 Mult stimate domnule profesor, Cu mare bucurie am aflat că veți scoate săptămânalul de literatură Lumea 5. La Iași vestea a prins
Noi contribuții la bibliografia lui George Mărgărit by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6151_a_7476]
-
intriga polițistă cu reflecția filosofică: Maimuța vine să-și ia craniul (traducere de Antoaneta Olteanu, 432 pag.). De altfel, la sfârșitul anului trecut, în „Strada ficțiunii” a apărut Facultatea lucrurilor de prisos, romanul aceluiași scriitor, ce trebuie neapărat descoperit pentru biografia contorsionată și opera halucinantă. Autori traduși prima oară... Tot Editura Allfa a promovat doi scriitori în curs de afirmare, îndrăzneți prin lumile descrise și temele abordate. Primul este un autor scoțian, Andrew Nicoll al cărui roman Dacă citești asta înseamnă
Alte noutăți de la Bookfest by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3537_a_4862]
-
și mai ales, cum sublinia și Virgil Nemoianu, al lui Mircea Horia Simionescu. În Epistolar, proză așezată la începutul cărții și care ocupă mai bine de o treime din volum, Mircea Pora sondează curajos și fără menajamente în propria sa biografie, refăcând perioada de dinainte de 1989, când soția sa a emigrat în Franța, pentru ca el și fiul lor să o urmeze. E o secvență de biografie pe care autorul o scrutează din perspectiva libertății care i-a permis să se întoarcă
Cronica unui eșec existențial by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/3548_a_4873]
-
de o treime din volum, Mircea Pora sondează curajos și fără menajamente în propria sa biografie, refăcând perioada de dinainte de 1989, când soția sa a emigrat în Franța, pentru ca el și fiul lor să o urmeze. E o secvență de biografie pe care autorul o scrutează din perspectiva libertății care i-a permis să se întoarcă, în 1994, în România. Romanul dublei experiențe, pentru că, în cele din urmă, scrierea lui Pora poate fi socotită un roman, mizează, în toate cazurile, în
Cronica unui eșec existențial by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/3548_a_4873]
-
Unul dintre cei mai inteligenți, mai învățați și mai fideli discipoli ai profesorului Nicolae Iorga este, fără nici o ezitare, istoricul, literatul, comparatistul și cărturarul Alexandru Ciorănescu (1911-1999), de la a cărui naștere se vor împlini, în curând, o sută de ani. Biografia acestui spirit enciclopedic rămâne pentru mulți dintre noi o mare, foarte mare necunoscută, deoarece mai bine de șase decenii a trăit, a scris și a publicat în Occident, unde a fost permanent stimulat să profeseze, să cerceteze și să se
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
și tragediei de altădată, numai că mizele sunt mult mai diverse, iar conștiința „istorică” a scriitorului e alta. Alături de cei doi ficționari, Franța a invitat-o și pe Florence Noiville, critic (de la Le Monde des livres, dar și autoarea unei biografii Isaac Bashevis Singer, în 2003, iar apoi coordonatoarea Cahier de l’Herne Singer, în 2012) și, mai recent, romancieră (autor al romanelor La Donation și L’Attachement, publicate la Stock, dar și autoarea unui eseupenitență, J’ai fait HEC et
Florence Noiville: „La Le Monde des livres, avem timp, avem buget“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3563_a_4888]
-
vitalitatea prozei italiene de astăzi, originalitatea ei, și două tendințe ale romanului contemporan, cu impact cert la public: descrierea unor lumi conservatoare (ce au reușit să-și păstreze cutumele și modul de viață singular, cu obiceiuri și sărbători unice) sau biografiile unor personalități, reinventându- le, sau destinele personajelor imaginate altfel, umplând spațiile albe ale unor cărți consacrate. La prima vedere, totul le deosebește: Michaela Murgia scrie despre satul din Sardinia în care persistă rituri păstrate din vremuri străvechi, împletind practici magice
Revelații italiene by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3702_a_5027]
-
ultimă. A amâna moartea Întâlnirea cu moartea și amânarea ei repetată de la un Crăciun la altul dă tensiune și nerv romanului Ultimul dans al lui Charlot. Fabio Stassi și-a ales ca personaj un artist genial și i-a transformat biografia într-o fantasmagorie fermecătoare. Charlot reușește un fapt uluitor - a convins moartea să accepte un joc cu o regulă simplă: dacă o face să râdă, mai primește un an de viață. Structura narativă amintește de filmul mut: scenele întâlnirilor cu
Revelații italiene by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3702_a_5027]
-
Nicolae Scurtu Biografia prozatorului, memorialistului și epistolierului Ion Vlasiu (1908-1997), insuficient cunoscută, necesită minuțioase investigații în arhive și biblioteci publice și particulare, precum și în presa literară și nonliterară de la mijlocul secolului trecut și până astăzi. Astfel de cercetări, extrem de necesare, contribuie la rescrierea
Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5827_a_7152]
-
prozatorului, memorialistului și epistolierului Ion Vlasiu (1908-1997), insuficient cunoscută, necesită minuțioase investigații în arhive și biblioteci publice și particulare, precum și în presa literară și nonliterară de la mijlocul secolului trecut și până astăzi. Astfel de cercetări, extrem de necesare, contribuie la rescrierea biografiei fizice și creatoare, completează profilul unui autentic intelectual și corijează unele inadvertențe încă existente în monografii, dicționare și istorii literare. Omul, ca și creatorul, manifesta, după mărturiile unora dintre contemporanii săi, o anumită parcimonie, specifică ardelenilor, în ceea ce privește intinerariul pe care
Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5827_a_7152]
-
expediate unora dintre aceștia, precum Ion Agârbiceanu, Cezar Petrescu, Perpessicius, Camil Baltazar, Ion Clopoțel, Ion Chinezu, Mihai Gafița și Mircea Zaciu, frapează printr-o desăvârșită onestitate, franchețe și un anume mod de a nara întâmplări și fapte din propria-i biografie. Relațiile prozatorului Ion Vlasiu cu istoricul și criticul literar Perpessicius, așa cum reies din misivele trimise în răstimp de câteva decenii, au fost de o perfectă prețuire, cordialitate și recunoștință. Acesta din urmă, singurul critic literar din interbelic care a scris
Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5827_a_7152]
-
Sunt, o parte din ele, cuvinte-valiză, cu sonoritate ușor argotică (ceea ce justifică o dată în plus tușele caricaturale din desenele care le însoțesc). Cu ce se ocupă, în definitiv, aceste fantoșe imaginate de Mușina? Cu nimic. Își exercită, pur și simplu, biografia. Toate par să rămână, de la un punct încolo, ancorate într-un prezent fără sfârșit. Așa încât observațiile privitoare la structură pot glisa fără mari probleme de la un poem la altul. În Xenofilia, de pildă, zădărnicia atinge paroxismul: „Xenofilia joacă tenis de
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
absolut surprinzător stilul, naturalețea, neutralitatea „autorului” și libertatea personajului. La drept vorbind, construcția narativă nu este specifică romanului, sunt proze scurte, povestiri care nu se leagă narativ, ele însele un fel de cadre din viața personajului care concentrează o întreagă biografie, cu semnificația ei individuală și tipologică. Ce unește aceste cadre, apoi aceste povestiri, între ele, alcătuind „romanul” unei țări, este viziunea. Și aici cred că Ruxandra Cesereanu a dat lovitura, ea a reușit, cu mijloace stilistice în mod voit reduse
Un cer numit România by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3716_a_5041]
-
de o modestie rară”, „gras, gros, greoiu, îmbrăcat simplu, cu straie de săiac... cu o pălărie mare pe ceafă, cu un băț gros pe umăr... respectuos, neprefăcut, deștept și glumeț”, schiță de portret care va ajunge clișeu, fiind preluată de biografii ulteriori. Tot aici apare și intervenția sa la primarul Pogor, ca să dea voie „păpușarilor” să distreze poporul de Crăciun. Observă că „a scris cum a trăit, a trăit cum a scris”, că era coleric, „om iute din firea lui, în
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
și lume și care nu ignoră caracterul fictiv al acestei desemnări, uneori complexe. Este o identitate care se desprinde încet de personalitatea sa și care capătă o existență autonomă. În cazul unui scriitor, e vorba de momentul studiilor monografice, al biografiilor, care presupun interpretări și exegeze, intruziuni în firea omului și a operei, închegând astfel o imagine ce poate fi contrazisă de o alta, pe seama consultării aceluiași material documentar. Revenind la Creangă, pe seama căruia se poate experimenta cu succes teoria pe
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
Sarah Bakewell este o englezoaică îndrăgostită de moștenirea intelectuală a lui Montaigne. Biografia pe care o consacră marelui eseist francez din secolul XVI, apărută în 2010, a cunoscut cel mai neașteptat succes în Anglia și în SUA. Autorul ”Eseurilor” a fost pus la index în secolul clasic, din cauza opiniilor lui nonconformiste, iar biserica
O englezoaică despre Montaigne () [Corola-journal/Journalistic/3724_a_5049]
-
că romancierul englez i se confesase, în scurta lor întâlnire, spunându-i că în el trăiește un om bun, din care-și scoate personajele angelice, și unul rău, din care-i fabrică pe ticăloși. Informa- țiile se găsesc într-o biografie a lui Dickens publicată de Claire Tomalin. Lui Eric Naiman, specialist în Dostoievski, împrejurarea i se pare necreditabilă, din mai multe motive. Dickens nu-l cunoș- tea pe Dostoievski, așa că de ce și-ar fi deschis sufletul, mai ales că trebuie
D-D () [Corola-journal/Journalistic/3725_a_5050]
-
Simona Vasilache Abstracțiunile modernismului, la noi, ca și aiurea, s-au hrănit mai curând din teorie decât din biografie. Cu foarte cunoscutul vers „poetul, ca și soldatul, nu are viață personală“, neomodernismul lui Nichita Stănescu a dizolvat biograficul din nou în literatură, însă într-un fel care-l depersonalizează: „Mai ales feriți-vă să-i spuneți un lucru adevărat
O viziune a poeziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3731_a_5056]
-
purtat poveri, n-a trăit, practic, decât într-o realitate cu formele și culorile distorsionate, adică în starea de îndrăgostire, în care controlează jocul. În rețeta poetică, dezamăgirea, deocamdată, nu încape. Aparte de viața lui personală, poetul își creează o biografie de învingător. Și asta atrage. Reînnodând mai degrabă cu Eminescu, în latura lui florală, decorativă, de elan sentimental, decât cu moderniștii, poezia lui Nichita e cântată, e recitată, e dramatizată. E un text de muzică ușoară, cu ingenioase luări prin
O viziune a poeziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3731_a_5056]
-
în fiecare an editîndu-se un volum, de aceea azi avem la îndemînă seria completă a „Experiențelor carcerale“, începută în 2007 și încheiată în 2012. Interviurile au respectat un protocol menit a da rigoare informației, cercetătorii urmărind cîteva repere fixe: 1) biografia anterioară detenției, 2) motivele și condițiile arestării, 3) derularea anchetelor și procesului, 4) anii de detenție, 5) eliberarea și reinserția socială. Cum datele, persoanele și întîmplările evocate au cerut precizări suplimentare, relatările sînt însoțite de minuțioase note de subsol, a
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
de mărturii ce alcătuiesc o veritabilă literatură penitenciară, precară sub unghi estetic, dar expresivă sub unghi omenesc. Nici urmă de beletristică în rîndurile ei, numai că depoziția victimelor bate în intensitate ficțiunea. În fond avem sub ochi o serie de biografii înfățișate în manieră orală, și cum lexicul expunerii e sec, frust și pe alocuri agasant de „vorbit“, nu poți să nu te întrebi dacă materialul adunat aici poate sluji unei eventuale prelucrări artistice. „Artistic“ însemnînd aici o punere în scenă
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
a face cu o ecranizare, în al doilea caz cu o romanțare. Și întrebarea firească e: cît din aceste mărturii poate trece în lumea artei, spre a căpăta mai multă notorietate? La prima vedere răspunsul e afirmativ: totul dintr-o biografie poate fi ecranizat, la fel cum totul poate fi romanțat. În realitate, ficțiunea de origine biografică are o limită a cărei cauză e dublă: 1) schimbarea unghiului de evocare și 2) condiția creatorului de ficțiune. La primul punct nu poți
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
biografică are o limită a cărei cauză e dublă: 1) schimbarea unghiului de evocare și 2) condiția creatorului de ficțiune. La primul punct nu poți să nu-ți amintești de rezerva cu care G. Călinescu privea încercările de romanțare a biografiilor, argumentul lui bizuindu-se pe o dihotomie tare: biografia are ca erou geniul, pe cînd romanul are ca erou omul comun. Altfel spus, ca să scrii o biografie trebuie să urmărești împlinirea unei calități de excepție în cadrul unui destin rar, în vreme ce
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]