3,500 matches
-
lui Dumnezeu nu este conceptuală, ci o trăire duhovnicească împletită cu percepțiile; apropierea omului de Dumnezeu înseamnă mulțumire pentru binefacerile primite ori făcute pentru semeni, tolerarea și sprijinirea celor aflați în mizerie pentru a redeveni oameni; este de dorit ca blândețea și dreptatea să meargă mereu împreună; energiile divine se obțin mai mult prin mistică decât prin cunoașterea dialectică; metafora Sf. Pavel despre corpurile noastre ca fiind niște temple ale Sfântului Duh existent în noi este plină de sensuri.(I, Corinteni
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
furia poporului după fiecare act de cruzime, construia câte o biserică sau o mănăstire ori acorda pământuri și privilegii? Era aceasta o dovadă de cinism, sau un act de simonie? Vărul său, Ștefan cel Mare, care, dimpotrivă, era renumit pentru blândețea și justețea actelor sale și adorat de popor, înălța câte o mănăstire după fiecare luptă câștigată, cerând astfel iertare pentru viețile pe care le luase. În felul acesta, a reușit să construiască 43 de mănăstiri în 40 de ani, o
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ști unde începe imaginea publică a instituție și unde sfârșește tehnica de creare a acestei imagini; unde începe sacralitatea și unde se oprește modernismul. Până în prezent, actualul Patriarh al BOR, Daniel Ciobotea, a dovedit că are înțelepciunea unui șarpe și blândețea unui porumbel, însă în interiorul instituției sunt încă multe metehne și tabuuri ce țin de imaginea negativă a clerului pe care îl are în subordine. Urmărindu-i atitudinea, am convingerea că de aceste aspecte cu siguranță se va ocupa, în sensul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de generațiile viitoare""120. Discursul media al autorului îmbină tehnicile jurnalistice cu limbajul teologic derulând pe parcursul articolului intertitluri care să reprezinte și să prezinte atât conflictul cât și poziția celor două biserici ("Biserica Greco-Catolică: Nu putem trăi doar din duhul blândeții" sau "Biserica Ortodoxă: credincioșii să-și aleagă singuri religia"). Discursul religios pe tema bisericilor din Ardeal a avut și un alt aspect, în scopul sensibilizării localnicilor prin manifestări mai puțin încărcate de cuvinte, dar care să arate puterea de penetrare
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
smerenia ortodoxă. Le aduc aminte că nu se poate face confuzie între smerenie și demnitate"123. Pentru a-și susține discursul axat pe smerenie vs. demnitate, înaltul ierarh face apel la discursul hristic, arătând că același Hristos care îndemna la blândețea porumbeilor la momentul judecății, își păstrează demnitatea pe care Sinedriul vroia să i-o anuleze. Dacă am grăit rău, spune-mi ce am grăit rău, iar dacă am grăit bine, de ce mă bați?" (Ioan 18, 23). Privitor la discursul critic
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Cezara din Avatarii faraonului Tla întruchipează imaginea unei pasiuni devastatoare. Ea este unul dintre cele mai complexe personaje feminine eminesciene, apropiindu-se cel mai mult de spiritualitatea demonului. Senzualitatea sa demonică se manifestă printr-un amestec ciudat de cruzime și blândețe. Trecerea bruscă de la candoare la luciditate dezvăluie un spirit contradictoriu, măcinat de paradoxuri care contrastează cu pasivitatea personajului masculin, Angelo: „[...] eu voi usca viața ta de m-alegi pe mine...eu te voi omorî...” apoi „Voluptatea cea crudă a dorinței
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
îl îndrăgești, te încălzești cu razele lui, dar care îți dă răgazul să te hotărăști dacă vei alege lumina sau umbra”. De aceea lucrarea are un stil cald. Călăuzește fără a obliga, arată și îndrumă fără a porunci, mustră cu blândețe. Este, așadar, o modalitate de a face misiune, de a răspândi sfaturi în vederea formării de caractere și conștiințe, de a promova valorile de care aminteam. E o împlinire a unei misiuni moral sociale. Lucrarea ipostaziază diferite roluri ale femeii în
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
credincioasă și virtuoasă și de la un tată credincios și înțelept, cele dintâi învățături morale”. Mama are o influență mai mare asupra copilului. E mai blândă, nu domină, ci se dăruiește cu totul copilului. De aceea, prin cuvântul „mamă” înțelegem viață, blândețe, iertare, iubire sfântă de a îngriji și educa. Ea dă copilului viață trupească din viața 4ei, dar îi dăruiește și sufletul ei, ea iubește fără condiție și fără limită, ea este străjerul neadormit care poartă grija cea mare ca de
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Fraged trupușor de crin, Ca s-adormi frumos și lin. Ce tresari? Nu-i nime, nime, Liniște și-ntunecime, Doar zefirul, musafirul, Cel șăgalnic și pribeag, A trecut pe lângă prag.” (Șt. O. Iosif, „Cântec de leagăn”) Păstrează aceeași aură de blândețe și de generozitate și tabloul bunicii, o altă mamă, căreia timpul nu a putut să-i răpească din frumusețe, din farmecul inegalabil și care este asociată cu aceeași lume a sacralității: „Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
nu calcă iarbă străină? Sufletul mamei.” („Ghicitoare fără sfârșit”) Eul liric vierist insistă asupra detaliilor fizice ale portretului celei în jurul căreia se clădește tot universul lui și care păstrează în fiecare fibră a ei suferința de a se fi jertfit, blândețea unei inimii generoase: „Iar buzele tale sunt, mamă, O rană tăcută mereu, Mereu presurată cu țărna Mormântului tatălui meu.” („Buzele mamei”) „Când m-am născut, pe frunte eu Aveam coroană-mpărătească: A mamei mână părintească A mamei mână părintească. (...) O, mâna
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
special, trebuie să dea dovadă de răbdare, bunătate, noblețe sufletească. Dacă unul dintre soți greșește, are oarecum circumstanțe atenuante. Celălalt însă, care este într-o stare sufletească mai bună, dar nu are înțelegere greșește mai mult. Ana își pierde treptat blândețea. Când ea îl avertizează în legătură cu pericolul pe care îl reprezintă sămădăul (cap. VI) nu o face de pe o poziție de adversitate, ci de complicitate înțeleaptă a soției care nu îl aprobă, dar îl susține.Vorbele ei ulterioare (cap. IX) se
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
va fi. Scriitorul pare să ocolească acest nume, din același motiv pentru care Eminescu îl preferă în lumea sa calmă și hieratică: profunda sa încărcătură religioasă. Eroinele lui Slavici sunt femei ale forței chiar și atunci când o descoperă în slăbiciune. Blândețea, gingășia și puritatea sunt, pentru ele, trăsături pierdute sau uitate adânc în cutele unor suflete greu încercate. Mai mult decât atât: dintotdeauna atent la aspectele teoretice și practice ale limbii, autor de manuale printre care amintim în mod particular Etimologia
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sfințenie, care a ieșit din suferinț, (de la Hristos la Sfântul Francisc sfințenia fiind o beatitudine fericit a oamenilor care sufr, Ralea observ c La unele suflete vulgare durerea poate produce dor de rzbunare, invidie ori acreal, în vreme ce la altele senintate, blândețe crescut și tendinț infinit ctre buntate. Morala vitalist a lui J.M. Guyau, ca și morala simpatiei sau aceea a plcerii, face abstracție de orice fel de datorie, fapta moral nefiind determinat de impulsuri altruiste și nici de atracția eudemonist, ea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
în fiecare clipă. Trebuie nu numai să fiu moderatorul a ceea ce s-ar putea transforma cu ușurință într-o dezbatere haotică, dar și să înțeleg ce se întâmplă și, când ceva nu merge cum trebuie, să întrerup ferm, dar cu blândețe cu un "Poți să explici asta, te rog? Mă tem că nu înțeleg". Dați-mi voie să închei atrăgându-vă atenția asupra unui aspect curios din recomandarea mea, un aspect vizibil în atenția stringentă pe care o îndrept către cazul
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
de bărbat care Îi ajunse la urechi. Îl recunoscu, era tatăl lui care mergea cu mama sa la biserică, gătiți frumos ca de Rusalii. Bună ziua! li se adresă sfios străinul. Glasul lui parcă venea de pe altă lume. Îi privi cu blândețe și zâmbi. Badea Ionuț și lelea Ioana se uitau unul la celălalt, după ce străinul le răspunse la binețe. Deși erau parcă nedumeriți, dădură să plece. Ionuț, nu cumva străinul acesta ...? și glasul i se stinse parcă de ce vedea cu ochii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
despărțeau prelucanii și zăpozenii, luând-o unii la deal, prin Pietrar, iar ceilalți pe firul pârăului Zăpode la deal. Aici mai stăteau de vorbă ca să-și termine poveștile. Era bătrân, aproape nonagenar, mic de stat dar cu priviri șirete. Nicio blândețe nu se putea citi pe chipul lui, iar În jurul ochilor avea o uscățime de șarpe. În cimitirul familiei, nu departe de casă, se odihnește Între cele două neveste: Floarea și Paraschiva, prima născută În anul 1875, iar a doua În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fapte presupuse sau deduse, este lesne de înțeles că ceea ce numim "chemarea" preoției sale nu e o pură invenție, așa cum au socotit-o majoritatea criticilor. Pentru a fi preot trebuie ca sufletul să ți fie binecuvântat din belșug cu bunătate, blândețe și iertare, iar la Ion Creangă acestea prisoseau. Faptul că a urmat o carieră clericală nu se motivează doar prin dorința aprigă a mamei, Smaranda Creangă, ce voia cu orice preț să-și vadă băiatul preot. Este vorba de mai
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pravilă” preotul încearcă să instituie un anumit regulament școlar ,pentru a stimula și îmbunătăți procesul de învățământ; p. 156, r. 19 20 : „m-au luat ei cu bineșorul și m-au dus iar la școală”părinții, cu calm și cu blândețe reușesc să-și remotiveze copilul să frecventeze cursurile, deși acesta, pradă a impulsurilor de moment, refuzase orice posibilitate de reconciliere; r. 26 27 : „Am o singură fată, ș-oiu vedă eu pe cine mi-oi alege ginere” încercarea preotului de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
S2: "Am de lucru și acasă. Profesorii nu ne înțeleg că mai avem nevoie de timp și pentru altceva." Tratarea cu înțelegere a elevilor S1: Dacă elevul are o problemă sau este mai emotiv, să-l trateze cu mai multă blîndețe și să-l facă să se simtă cît de cît în largul lui." S2: "Sînt unii profesori agresivi verbal, mai ales profesorii de 40-50 de ani." S3: "Să fie mai indulgenți profesorii, să nu vină nervoși la ore și să
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
pe tenul alb și curat al feței...” în prima parte a romanului, scriitorul oferă o primă fază de școlire a copilului-adolescentin Timi, în ipostaza de „bebeluș cuminte și dodoloț”. Precum un „ursuleț panda”, el pare a degaja în jurul său drăgăOășenie, blândețe, sensibilitate, dorințe și discreție. Poate de aceea și colega lui, Rita, se lipește de el cu „dantelată tandrețe”. Nimic inofensiv, nimic fariseic... în ceea ce-l privește. Se lasă dirijat de mătușa Frida, executând, cu docilitate, fiecare mișcare impusă: „se ridică
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
în Ordin de puțin timp. Acesta, în diferitele oficii pe care le-a ocupat de-a lungul timpului, lăsându-se condus de duhul lui Isus Cristos, cu statornicie deosebită ne-a dat exemple de umilință și sărăcie, de caritate și blândețe, de ascultare și răbdare, și a toată desăvârșirea. Când fratele Grigore, ministrul Franței, l-a întrebat dacă voia să meargă în Anglia, a răspuns că nu știa dacă voia. Văzând mirarea ministrului la auzul acelui răspuns, fratele William i-a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
putut aduna printr-o singură chetă de cerșit, fără a se face datorii. 45. În Custodia de Salisbury, condusă de fratele Ștefan, s-a dezvoltat în mod deosebit dragostea pentru caritatea reciprocă. Însuși custodele era de o atât de mare blândețe și veselie, și de o așa extraordinară caritate și compasiune, încât se îngrijea prin toate mijloacele pentru ca niciunul să nu fie niciodată trist. De aceea, când i-a sosit ceasul morții și a primit sfânta ostie, a văzut în ostie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vârsta, a îmbrăcat imediat haina, în timp ce era provincial fratele Agnello. 74. La Gloucester, avea un mare renume fratele Vincențiu de Worcester, un adevărat părinte pentru întreaga țară. Datorită unei vieți austere, plină de rigurozitate față de sine însuși, de o mare blândețe și amabilitate față de cei care îi erau supuși, el era iubit de toți ca un înger. Tocmai din cauza austerității vieții și a prudenței sale extraordinare, mai târziu a fost promovat la oficiul de predicator și a devenit confesorul lui Roger
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de Convetry. 75. La Lynn, s-a distins prin faima de sfințenie fratele Geoffrey de Salisbury. Era o persoană care prin austeritatea vieții sale s-a arătat a fi, dacă putem spune astfel, un al doilea Francisc, iar datorită virtuții, blândeții și simplității sale, un al doilea Anton. Când asculta spovezile, evlavia și compasiunea sa erau atât de mari,încât, dacă nu observa în penitenți semne de profundă căință, el îi mișca prin lacrimile și sughițurile sale până când ajungeau să plângă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
asemenea, el voia ca frații să se apere singuri în fața prelaților și principilor mai degrabă prin sfințenia vieții și a meritelor lor publice, decât prin privilegii pontificale, și să fie într-adevăr cei mai minori dintre toți prin umilință și blândețe. 91. Adăugire. Fratele Ioan din Parma, ministru general, în timpul capitulului general de la Genova i-a poruncit fratelui Bonizio, ce fusese însoțitorul Sfântului Francisc, să spună fraților adevărul despre stigmatele Sfântului, fiindcă mulți oameni din lume aveau îndoieli. Fratele Bonizio a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]