2,657 matches
-
nu lipsea pe masa ciocoiului, mai împodobită chiar decât a stăpânului său“ (Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi). În Moldova, cândva pe la finalul secolului al XIX lea, atunci când zacusca, în sensul de colecție rusească de aperitive, a migrat dinspre bucătăria boierească spre cea târgoveață, înțelesul termenului s-a modificat reducționist, o parte a zacuscăi, și anume amestecul de vinete coapte, gogoșari, ceapă, roșii, usturoi etc., ajungând să monopolizeze sensul cuvântului, excluzând semantic toate celelalte bunătăți pomenite de Mihail Sadoveanu în pasajul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
începutul celui de-al XIX lea, atunci când influența fanarioto-culinară a depășit perimetrul bucătăriei domnești și a coborât în stradă, unde decenii întregi de fierbere la foc mic i-a permis să se românizeze într-o oarecare măsură. La curți domnești, boierești sau ciocoiești Așa cum am amintit mai sus, Radu Anton Roman face referire la mai multe „straturi“ ale bucătăriei românești: un substrat, „marea bucătărie țărănească“, un fel de nivel intermediar, bucătăria „târgoveață“, și adstratul cel mai recent, o bucătărie cosmopolită, modernă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ale bucătăriei românești: un substrat, „marea bucătărie țărănească“, un fel de nivel intermediar, bucătăria „târgoveață“, și adstratul cel mai recent, o bucătărie cosmopolită, modernă și citadină, din care citează doar ocazional. Volumul său nu cuprinde nici o rețetă din meniurile meselor boierești sau domnești. De ce? Pentru că în acest domeniu originalitatea nu există, totul este împrumut. Dar, pentru a avea o imagine completă a gastronomiei românești, mesele aristocratice nu trebuie neglijate. Descoperirea uriașelor discrepanțe dintre alimentația bogaților și cea a săracilor ne va
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de mâncare cuprinzând, la un loc, toate savorile; meseanul înfuleca o ciozvârtă de berbec și, între două înghițituri de carne, mai gusta și dintr-un desert. După cum afirmă medicul Constantin Caracaș, în primii ani ai secolului al XIX-lea, mesele boierești de la noi erau servite după modelul bizantin, secvențial: antreuri (pește afumat, icre, măsline, salamuri, brânzeturi), apoi o supă de pasăre ori de vită, pilaf turcesc și, la urmă, dulcețuri și fructe. Iată un element de originalitate în raport cu Occidentul. Este greu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
manifestau interesul pentru cultura vestică. Acest interes nu putea să nu fi avut și reflexe în plan gastronomic. Dar, pe parcursul a aproape un secol, influența turcească a fost precumpănitoare și, în scurt timp, ea a depășit nucleul elitist al sufrageriilor boierești și a descins în stradă, în lumea târgoveață, de unde a ajuns să lase urme chiar și în bucătăria țărănească, mult mai conservatoare (și, mai ales, atât de săracă, încât acestei influențe i-au lipsit multă vreme ingredientele necesare răspândirii sale
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nu s-a arătat deloc interesată de patrimoniul reprezentat de gătelile țărănești ori târgovețe. Între ele, fractura a fost iremediabilă: nici un punct de convergență nu se poate găsi între mămăliga plus „udătura“ țăranului și felurile somptuoase de la mesele domnești și boierești, nici între ciorba de burtă târgoveață și consommé-urile aristocraților. Această ruptură este permanentă, fiind vizibilă din secolul al XVI-lea până în zilele noastre. Un exemplu în acest sens: într-un articol publicat în 1946, George Călinescu afirmă răspicat inadecvarea rețetelor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
asigurat o minimă „circulație“ de informație între baza și vârful piramidei. Toate culturile gastronomice care au influențat bucătăria înaltă au avut repercusiuni profunde la nivelul celei burgheze. Unele greco-turcisme, precum plachiile ori iahniile, s-au așezat mai întâi pe mesele boierești, dar în scurtă vreme au fost asimilate în mediile târgovețe, iar de acolo au ajuns - simplificate, adică adaptate la puținătatea ingredientelor existente în mediul rural, însă reprezentând totuși un caz fericit de comunicare între straturile „socio-culinare“ -, în bucătăria țărănească. Franțuzismele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
s-a familiarizat cu bucătăria acestei țări. Nici nu este de mirare că localurile noastre se află în această dezastruoasă stare. Este suficient, pentru a înțelege una dintre cauze, să amintim disprețul manifestat față de practicanții artei culinare, recrutați, în familiile boierești, din rândul robilor țigani. Mai trebuie pomenit eclectismul culinar practicat încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; iată, spre exemplu, reclama pe care și-o făcea restaurantul unui anume Rusescu, într-un număr din anul 1892 al
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
prin fabulele tipărite de Gr. Alexandrescu (Răzbunarea șoarecilor, Ogarul și iepurele) și Al. Donici (Nada și chiticul, Știuca și motanul), printr-un articol despre mitropolitul Iacob Stamati scris de Mihail Kogălniceanu sau prin studiul social-istoric al acestuia, Sclăvie, vecinătate și boieresc, ca și prin multe dintre paginile lui V. Alecsandri (Un salon din Iași) și C. Negruzzi (Ochire retrospectivă și Istoria unei plăcinte). R.l. duce, de asemenea, înaintea Junimii, o adevărată campanie împotriva exagerărilor latiniste prin textele lui Alecu Russo (Cugetări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
col] de piatr\ cald\, Cu vitrele vopsite `n purpurii culori, ~ncins cu parcuri mari, o ap\ care-i scald\. Picioarele la poale [i curge printre flori. O doamn\ st\ apoi, la o fereastr\-nalt\, Blond\, cu negri ochi, `n portu-i boieresc, Pe care am v\zut-o, se poate, `ntr-o-alt\ Via]\... - [i de care acum `mi amintesc.” Gérard de Nerval, Poesii, Ed. Univers, Bucure[ti 1979, traducere de Leonid Dimov (n.tr.). 1 Pince-nez - lornion care se fixeaz\ pe nas cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ca să nu plătească vamă. Mai târziu au mai venit și alți cetățeni fugiți din Ardeal din cauza persecuțiilor religioase și a exploatării feudale. Concomitent cu aceștia s-au mai așezat și țărani veniți din diferite părți ale țării din cauza greutății birurilor boierești sau de frica turcilor. Aceștia s-au așezat mai ales în partea de est a comunei Provița de Jos, fiind locuri mai dosnice, în satul Piatra. Potrivit unui document din „Arhivele Statului București” se dă o sentință judecătorească în 1852
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
care duce spre Vf. Drăgănesii și drumul de pe lângă cimitir făceau parte din moșia lui Grigore Cantacuzino. Până în 1864 au existat ca moșieri pe teritoriul comunei Scarlat Racotă și Iorgu Neculescu care aveau o moșie unde se găsește astăzi „Curtea boierească”. Cel mai mare moșier care a rămas și după 1864 a fost Grigore Cantacuzino, care cu timpul înghite și moșia mai sus menționată. În anul 1864, prin reforma agrară din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, s-au împropietărit țăranii de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
elevi - clasa a III a - 6 elevi Elevii învățau în fostul local al Primăriei, nu aveau bănci și stăteau pe niște butuci de lemn. În 1877 s-a înființat școala cu un singur post în satul Drăgăneasa, într-o cârciumă boierească, pe locul unde se află astăzi noul local de școală. Prima învățătoare a fost Elena Teodorescu care în 1897- 1898 a funcționat cu trei clase astfel: - clasa I - 41 elevi - clasa a II a - 6 elevi - clasa a III a
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Cassian. Tov. Nina Cassian, după ce a obținut succese în creația ei, a prezentat recent revistei Viața românească un ciclu de poezii cu conținut de idei înapoiate, scrise de pe o poziție individualistă, străină oamenilor muncii. Poeziile acestea trădează încă o atitudine boierească față de popor, privit de Nina Cassian de la înălțimea «turnului de fildeș» pe care poeta nu l-a părăsit încă definitiv (...). O manifestare fățișă a descompuselor concepții burgheze a fost poziția pe care a adoptat-o tov. Ion Vitner în dezbaterea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din rândurile țărănimii muncitoare în condițiile N.E.P.-ului. Scriitorul a surprins și a redat cu multă pătrundere fizionomia specifică a acestui nou soi de chiabur, trăsăturile contradictorii de caracter determinate de poziția sa socială specifică. Pe vremuri lucrase pe moșia boierească din vecinătatea satului. În 1945 a luptat cu arma în mână împotriva guvernului Rădescu, care voia să-i apere pe boieri de expropriere. A fost împroprietărit, s-a apucat de muncă și a intrat și în partid. Ahtiat după avere
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care trebuie combătute. Aș vrea să exemplific mai larg această apreciere referindu-mă mai ales la tonul și limbajul lui Dan Costa, care trădează pozițiile sale cosmopolite, retrograde. Pe un ton ironic și pretențios, cu un dispreț de-a dreptul boieresc, autorul cronicii face praf o seamă de creații lirice ale unora din cei mai iubiți poeți ai noștri ca Maria Banuș, Eugen Frunză, Veronica Porumbacu și alții. El stăruie îndeosebi asupra poeziei lui Eugen Frunză, văzând în ea expresia «unor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Bijuterii de familie, Zorii robilor), noul roman al lui Zaharia Stancu, Dulăii, vine să întregească imaginea suferințelor din trecut și a revoltei țărănimii noastre. Avem de-a face cu o carte care concentrează în ea durerea flămânzilor de pe întinsele moșii boierești, o carte convingătoare tocmai prin adevărul celor împărtășite de scriitor. Faptele pe care romanul le strânge într-un singur mănunchi, vin să explice izbucnirea răscoalei din anul următor, când ura clocotitoare a oamenilor, dorința lor de a-și face dreptate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Dintre scrierile sale, cel mai mare ecou în epocă l-a avut datorită semnificației sale patriotice și revoluționare, poemul în proză Cântarea României. Evocare a istoriei patriei, poemul afirmă ideea demnității naționale, protestează violent împotriva asupririi feudale și a trădării boierești, subliniază inevitabilitatea victoriei finale a forțelor progresiste. Om de cultură și cu principii progresiste, Alecu Russo și-a manifestat, în toată opera, convingerea că literatura și artele, în general, sunt un mijloc de educație cetățenească. Alecu Russo a fost una
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
etc. Varlaam și Joasaf sau Gâlceava sufletului cu trupul, ca să nu cadă-n excese îmbolnăvitoare, Gromovnicul cu sfaturi agricole pentru recolte bune și altele de inițiere în înțelepciune ca Esopia, Sindipa, Arhirie filosoful etc. Sunt în acest secol biblioteci mănăstirești, boierești și ale Colegiilor. Circulă limbile: greacă, slavonă, ale popoarelor din jur și pentru studiu și latina. Slavona pierde vertiginos terenul. în Colegii și învățământul particular boieresc ajung și profesori străini ca secretari, cum a fost Del Chiaro la Curtea Brâncoveanului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în înțelepciune ca Esopia, Sindipa, Arhirie filosoful etc. Sunt în acest secol biblioteci mănăstirești, boierești și ale Colegiilor. Circulă limbile: greacă, slavonă, ale popoarelor din jur și pentru studiu și latina. Slavona pierde vertiginos terenul. în Colegii și învățământul particular boieresc ajung și profesori străini ca secretari, cum a fost Del Chiaro la Curtea Brâncoveanului. În sec. XVII, ecoul umanismului occidental ajunge și în țările Române, contopindu-se cu cel structural românesc. Mai precizăm că și unele concepții medicale ajung aici
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
răspunsului pe care îl considerați corect: Proiectul statului român modern a început să se contureze în secolul: e) XVII f) XVIII g) XIX h) XVI 2) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Regimul politic propus în memoriile boierești din sec. XVIII era: e) republican f) monarhic în varianta despotismului luminat g) republican prezidențial h) republican parlamentar 3) Marcați litera corespunzătoare răpunsului pe care îl considerați corect: În vederea înlăturării dominației otomane a semnat o convenție militară cu Eteria: a
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
și pamfletelor politice care contest domeniile fanariote s- a înregistrat în perioada: a) 1722- 1729 b) 1769- 1774 c) 1783- 1784 d) 1791- 1793 2) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Forma de guvernământ solicitată în memoriile boierești din sec. XVIII a fost: a) monarhia în varianta românească (domnia) b) republica parlamentară c) republica prezidențială d) republica federetivă 3) Marcați litera corespunzătoare răpunsului pe care îl considerați corect: Societatea secretă care avea scop eliberarea grecilor de sub stăpânire turcească
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
tot din cărămizi romane erau construite clopotnița și chiliile. Astfel de cărămizi de o calitate excepțională, provenind din castru și posibil și din alte edificii romane din zonă, au fost refolosite pe teritoriul orașului în construcții de biserici, fântâni, case boierești și alte edificii feudale. Dar vestigii romane de tot felul (monede, amfore, opaițe etc.) s-au găsit pe o arie foarte extinsă, de la fântâna Obedeanu din nordul orașului la Podari, în sud, între Jiu la vest și Plaiul Vulcăneștilor la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
mitropolitul Veniamin Costache, Andrei (Andricu) Vizanti, tatăl lui V., a fost, probabil, profesor de muzică religioasă la Iași, iar după 1827 și protopsalt la Mitropolie. Mai târziu a practicat ingineria, și domnitorul Mihail Sturdza îl răsplătea acordându-i mici ranguri boierești (serdar, paharnic, comis). V. a învățat la Gimnaziul Central, apoi la Academia din Iași (fosta Academie Mihăileană) și la Universitate, absolvind în 1865 Facultatea de Litere. În același an, după ce V.A. Urechia se transferă la Universitatea din București, V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
succesiunea liniară în principatele române și erau foarte multe controverse în legătură cu originea lui Mihai Viteazul, cu acțiunile, motivațiile și contactele lui cu structura grecească a puterii de la Constantinopole sau cu faptul dacă a fost sau nu un instrument al oligarhiei boierești din Oltenia. Iorga avea mai puține probleme cu medievistul Brătianu, indiferent de nivelul la care se aflau acestea. Replica lui Iorga la provocarea Noii școli de istorie a luat forma monumentalei sale opere, Istoria românilor, în zece volume (București, 1936-1939
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]