3,270 matches
-
necunoscuți. Și ei mă simt și devin și mai agresivi. De aceea, îi evit. Atunci, m-am trezit că mă îndrept hotărât spre câinii de dincolo de poarta metalică, ridicați cu labele pe ea. M-am apropiat la o palmă de boturile lor umede și am început să-i privesc pătrunzător în ochi. Primul a cedat foarte repede și a fugit. În scurt timp, pe ceilalți i-am făcut să se lase pe burtă și să schelălăie încetișor. Îi învinsesem. Eram satisfăcut
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
franco elene“ și al atâtor alte amfibii care prosperă în aceeași perioadă. Dar însușirea supremă a acestor litere mi se pare totuși alta: prin figura lor năstrușnică, suspendată între două regnuri („Să fie rață? Mă-sa găină! Să fie găină? Botul lătăreț“), ele sugerează mișcarea! Mi-ar fi plăcut să anexez cărții (poate la ediția viitoare...) un mic film de desen animat. Să introducem deocamdată cu ajutorul fanteziei, între semnele tabloului alăturat, acele imagini intermediare prin care Gopo ar fi obținut iluzia
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
hârtie: "reamintindu-mi cum pe vremuri am fost hatmanul Mazeppa", " Lucrurile despre care vorbesc se petreceau aievea pe la omieșasesuteșiceva" (Ploaia), "Peste mine au trecut o mie de vânturi, o mie de ani,/ se mai aud pe fregate o mie de boturi cum latră." (O mie de vânturi). Mijloacele sunt, în general, aceleași cu ale generației sale, dar în loc să facă o radiografie, un reportaj al lumii exterioare, Constant Tonegaru optează pentru o stranie incursiune într-o lume interioară. Și erosul e aici
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
exploatată de cei interesați ca un vid demografic în spațiul carpato-dunărean. Descoperirile arheologice de pe tot teritoriul țării, în special în Moldova, care, geografic, este o prelungire a stepelor nordpontice, vin să arate existența unor așezări modeste, deschise, dispuse pe promontorii, boturi de deal, cu apărare naturală, dar și a unor așezări întărite care, prin forma și dimensiunea lor, cât și a tehnicilor de construcție, nu sunt specifice numai teritoriului românesc. Asemenea așezări întărite de la Fundu Herței, Dersca, Baranga, Ibănești, Tudora și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
alte țări din Europa 739. 4.2.4. Limba finlandeză la Cluj Redacția revistei "Columna" prezintă în numărul 5 corespondența pe care lectorul finlandez, doamna Anja Haaparanta, și studentele Ioana Bot740 și Adriana Stîngă au trimis-o. Astfel că Ioana Bot vorbește în câteva rânduri despre lectoratul de limbă finlandeză din cadrul Facultății de Litere din Cluj-Napoca și despre cursul facultativ de limbă finlandeză pe care aceasta l-a urmat. Biblioteca lectoratului este dotată cu ziare, filme documentare, materiale și cărți despre
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în perspectiva universală a Istoriei Religiilor"751. Acest lucru se datorează arhivelor folcloristice de care dispun, dar și de materialul lingvistic pe care și-l pot însuși cu ușurință (limbile de circulație, rusa, maghiara sau alte limbi fino-ugrice)752. Ioana Bot descrie entuziasmul pe care l-a trăit în momentul în care a vizitat pentru prima dată Finlanda, țară despre care aflase în cadrul cursurilor de limbă finlandeză și care până atunci părea a fi un tărâm aproape ireal 753. Petru Mihai
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cu imaginea muumin-ului, personaj care nu pare să dispară curând din imaginarul scandinav; are deja o carieră de câteva decenii. 5.2.4. Evoluția muumin-ului Muumin-ul își face apariția în anul 1943 neavând de la început trăsăturile de acum: "avea un bot îngust și o gură mică, o coadă lungă, iar urechile lui aduceau a coarne. Era mânios și certăreț din fire.[...] În prima carte publicată din seria Muumini-lor, în 1945, cu titlul Muuminii și valul devastator, personajul muumin apare schimbat, devenind
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 207. Bohanțov, Dorina, Arte vizuale. Siluete de ceară... într-un oraș spectral, în "Observator cultural", nr. 60, aprilie 2001, p. 23. Bojan, Maria Rus, Irmeli Jung, în "Observator cultural", nr. 9, aprilie 2000, p. 23. Bot, Ioana, La Cluj-Napoca se învață finlandeza, în "Columna", nr. 5, mai 1985, p. 8. Bot, Ioana, Tlon. Vqbar, Orbis Finicus, în "Columna", nr. 8, mai 1995, p. 21. Bot, Ioana, Aaro Hellaakoski - între modernismul european și tradiția finlandeză, în "Poesis
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
oraș spectral, în "Observator cultural", nr. 60, aprilie 2001, p. 23. Bojan, Maria Rus, Irmeli Jung, în "Observator cultural", nr. 9, aprilie 2000, p. 23. Bot, Ioana, La Cluj-Napoca se învață finlandeza, în "Columna", nr. 5, mai 1985, p. 8. Bot, Ioana, Tlon. Vqbar, Orbis Finicus, în "Columna", nr. 8, mai 1995, p. 21. Bot, Ioana, Aaro Hellaakoski - între modernismul european și tradiția finlandeză, în "Poesis", an III, nr. 12, dec. 1992, p. 16. Brezianu, Andrei, Între Carpați și Septenrion: "Piispa
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Irmeli Jung, în "Observator cultural", nr. 9, aprilie 2000, p. 23. Bot, Ioana, La Cluj-Napoca se învață finlandeza, în "Columna", nr. 5, mai 1985, p. 8. Bot, Ioana, Tlon. Vqbar, Orbis Finicus, în "Columna", nr. 8, mai 1995, p. 21. Bot, Ioana, Aaro Hellaakoski - între modernismul european și tradiția finlandeză, în "Poesis", an III, nr. 12, dec. 1992, p. 16. Brezianu, Andrei, Între Carpați și Septenrion: "Piispa Henrikin surmavirsi" și reperul "Mioriței", în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 270. Sandu, Ana Maria, Un festival, mai multe posibilități, în "Observator cultural", nr. 225, iunie 2004, p. 8. Savela, Minna, Repere în proza finlandeză contemporană, traducere de autoare și Ioana Bot, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 163. Sbârcea, George, Kalevala, în "Basarabia literară", an II, nr. 53, 21 martie 1943, p. 1. Sbârcea, George, Poporul "Kalevalei", în "Basarabia", an III, nr. 521
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Teiri, în "Columna", nr. 12, martie 1998, pp. 27-28. Blandiana, Ana, Vanhemmat (Părinții), Pitäisi (Ar trebui), Matka (Călătorie) și Rukous (Rugăciune) - traducere de Pirjo Raiskila. Ehto (Condiție) și Muistatko uimarannan? (Îți aduci aminte plaja?) - traducere de Anja Haaparanta și Ioana Bot, în "Columna", nr. 6, nov. 1985, pp. 12-17. Blandiana, Ana, Katkera ruumis (Trup amar), traducere de Katja Kontos, în "Columna", nr. 17, mai 2003, p. 51. Bogza, Geo, Tuo mies (Acel om), traducere de Liisa Aaltonen și Nurkassa (La colț
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Cf. Ibidem, pp.73-82. 739 Cf. Marilena Aldea, Literatura în Finlanda II. Vârsta de aur a prozei finlandeze. realismul în proză. Modernismul în poezie. Teatrul se îndreaptă spre literatura secolului XX, în "Columna", nr. 16, 2002, pp. 73-82. 740 Ioana Bot avea să publice de-a lungul timpului mai multe studii și traduceri din literatura finlandeză. 741 Ioana Bot, La Cluj-Napoca se învață finlandeza, în "Columna", nr. 5, 1985, pp. 8-9. 742 Lector de limba și literatura finlandeză la Facultatea de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
realismul în proză. Modernismul în poezie. Teatrul se îndreaptă spre literatura secolului XX, în "Columna", nr. 16, 2002, pp. 73-82. 740 Ioana Bot avea să publice de-a lungul timpului mai multe studii și traduceri din literatura finlandeză. 741 Ioana Bot, La Cluj-Napoca se învață finlandeza, în "Columna", nr. 5, 1985, pp. 8-9. 742 Lector de limba și literatura finlandeză la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. 743 Cf. Enikö Molnár Bodrogi, "Maladia" de a fi lector finlandez la
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ambasadorul Finlandei la Timișoara, în "Columna", nr. 8, 1995, p. 12. 750 Sub cerul nordului. Mircea Eliade la Turku în 1973, în "Columna", nr. 8, 1995, p. 20. 751 Ibidem, p. 20. 752 Cf. Ibidem, pp. 19-20. 753 Cf. Ioana Bot, Tlon. vqbar. orbis finicus, în "Columna", nr. 8, 1995, pp. 21-22. 754 Cf. Petru Mihai Gorcea, Începutul, în "Columna", nr. 10, 1996, pp. 17-18. 755 Florian Vlădica, Rememorări, în "Columna", nr. 10, 1996, p. 19. 756 Cf. Ibidem, pp. 19-21
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
am avut surpriza să vedem cum grupul de oficialități locale molfăia satisfăcut, ba chiar una dintre beizadele se scobea între dinți de zor. Și așa am realizat că după cvartetul lui Spătărelu s-a servit o mică gustare caldă, la botul calului, cum se spunea cândva, care a satisfăcut pe cei îndreptățiți la astfel de servicii. Doamnele cu dantele - ședeau în fața noastră - au bombănit și ele ceva pe limba lui Goethe și Beethoven, iar când au început acordurile unei lucrări de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
se hrănește doar cu carne crudă - dar era de-ajuns acest lucru ca să îl facă indezirabil și incompatibil în fața celorlalți, a celor care se hrănesc cu carne gătită, să spunem? Tot omul-tigru își implantase mustăți și își metamorfozase gura în bot de fiară. Mai putea acest bărbat să sărute în mod firesc o femeie? Sau, mai exact, mai simțea el nevoia unui astfel de sărut? Nicidecum. Omul-tigru își ajungea lui însuși, dar, în același timp, nu era neapărat neintegrat în societate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
imobilizat și chiar sedat, nu stă ca momâia, ci încearcă să se elibereze - asta te poate gâdila plăcut. Finalul e în același ton, când „badigardul“ (Dennis Quaid), care aleargă un sfert de film pe urmele răpitorilor, numa’ nu-și pune botul de dulău obosit în palma caldă, dar fermă a stăpânului. Singurul element să zic de noutate e faptul că o altă gardă de corp a președintelui e, de fapt, dată cu teroriștii, lucru care, zău așa, nici măcar talibanii nu l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
roz și mov în jur. Am mers mult cu geamul deschis. Pe peronul din Gara de Nord am luat-o repede la pas, evitând să mă uit spre cele trei vagoane care mai erau până la locomotivă. Conductorul se dăduse jos și examina botul locomotivei. Acolo, în față, mirosea îngrozitor a oi. Printr-o coincidență - sau cum să-i spun că nu știu -, în dimineața următoare s-a produs un accident feroviar în China. Două trenuri s-au ciocnit și au murit peste 70
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
roz și mov în jur. Am mers mult cu geamul deschis. Pe peronul din Gara de Nord am luat-o repede la pas, evitând să mă uit spre cele trei vagoane care mai erau până la locomotivă. Conductorul se dăduse jos și examina botul locomotivei. Acolo, în față, mirosea îngrozitor a oi. Printr-o coincidență - sau cum să-i spun că nu știu -, în dimineața următoare s-a produs un accident feroviar în China. Două trenuri s-au ciocnit și au murit peste 70
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
credincioase, „nimeni n-ar fi mișcat în front!”, ne asigură tânăra editorialistă. Dictatorul ar fi izgonit băncile străine, ar fi rupt-o cu F.M.I., i-ar fi băgat la legea ilicitului pe „miliardarii de carton”, le-ar fi dat peste bot ungurilor. Mare patriot fiind, ar fi închis și granițele, încât colega noastră nu ar fi putut să mai meargă în Germania, ci ar fi compus la o mașină de scris înregistrată la miliție laude adresate „genialului conducător”, în timp ce părinții săi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
credincioase, „nimeni n-ar fi mișcat în front!”, ne asigură tânăra editorialistă. Dictatorul ar fi izgonit băncile străine, ar fi rupt-o cu F.M.I., i-ar fi băgat la legea ilicitului pe „miliardarii de carton”, le-ar fi dat peste bot ungurilor. Mare patriot fiind, ar fi închis și granițele, încât colega noastră nu ar fi putut să mai meargă în Germania, ci ar fi compus la o mașină de scris înregistrată la miliție laude adresate „genialului conducător”, în timp ce părinții săi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Uniunea Europeană să țină mai mult seama de interesele lor", afirmă la o reuniune Jack Straw, ministrul britanic de externe. "Acesta este obiectivul anteproiectului tratatului constituțional care vine în întâmpinarea preocupărilor noastre și ale celorlalte state". Ministrul olandez de externe, Ben Bot, afirmă că țara sa, care urmează să preia președinția rotativă a Uniunii Europene din mâinile Irlandei în luna următoare, va încerca să găsească niște soluții prin care europenii chiar să simtă că fac parte dintr-un bloc de 25 de
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
încerca să găsească niște soluții prin care europenii chiar să simtă că fac parte dintr-un bloc de 25 de națiuni, care de multe ori este văzut ca o birocrație distantă și risipitoare. "Este de o importanță maximă", a spus Bot. Dacă nu avem nici un sprijin din partea populației, deciziile nu vor putea fi duse la bun sfârșit". Alegerile demonstrează că este "mai important dacă se poate ca Europa să se vândă mai bine", spune el, acuzând partidele politice că fac campanie
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
umblase o noapte întreagă după hrană și nu găsise nicăiri. Făcându-se ziua albă, vulpea iese la marginea drumului și se culcă sub o tufă, gândindu-se ce să mai facă, ca să poată găsi ceva de mâncare. Șăzând vulpea cu botul întins pe labele de dinainte, îi vine miros de pește. Atunci ea rădică puțin capul și, uitându-se la vale, în lungul drumului, zărește venind un car tras de boi." (Ion Creangă, Ursul păcălit de vulpe) (b) "...în mijlocul odăii se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]