7,603 matches
-
țesăturii dorite, după cum lățimea sulului asigura lățime a stativelor și a pânzei sau covoarelor. Cele mai fine pânzeturi mama le obținea pentru cămășile bărbătești și femeiești folosind boran gicul și lâna țigaie, se amintea de pânza „sadea”, realizată din cânepă bumbac și borangic, care putea fi și ornamentală. Decorativele erau o îmbinare a firelor de natură diferită, lâna combinată cu borangicul și bumbacul, învrâstăturile asigurând prin coloristică efectul scontat. Prin i ntercalarea urzelii cu materialul de bătut se obținea pânza „cu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cămășile bărbătești și femeiești folosind boran gicul și lâna țigaie, se amintea de pânza „sadea”, realizată din cânepă bumbac și borangic, care putea fi și ornamentală. Decorativele erau o îmbinare a firelor de natură diferită, lâna combinată cu borangicul și bumbacul, învrâstăturile asigurând prin coloristică efectul scontat. Prin i ntercalarea urzelii cu materialul de bătut se obținea pânza „cu margine” sau în „dungi” ori „în fășii”. Dar câte modele nu știa mama să facă! Cânepa, inul și bumbacul, ca și cordelele
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cu borangicul și bumbacul, învrâstăturile asigurând prin coloristică efectul scontat. Prin i ntercalarea urzelii cu materialul de bătut se obținea pânza „cu margine” sau în „dungi” ori „în fășii”. Dar câte modele nu știa mama să facă! Cânepa, inul și bumbacul, ca și cordelele făcute ca bătătură din ceea ce fuseseră articole de îmbrăcăminte devenite inutilizabile, au fost mult timp de folos omului. Nouă celor de la sat, mai ales. Dar ca o rufă să devină material de tăiat cordeleăcordele cu foarfecele pentru
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
gimnaziu, măi purtăm pantalonii făcuți dintr-o stofă din lână, țesuta În urzeala de cânepă de către mama, În casă, bătută la chiua de la Frunzeasca, o localitate dincolo de Ghidigeni, mai departe chiar de Nichișenii noștri, iar peste cămașă din pânză de bumbac, țesuta În casa În patru ițe, flaneaua, Împletita de mama ori de surorile mele din lână de oaie, tunsa de pe oile pe care primăvară și toamnă, pana Începea ori se sfârșea rândul la stana, cu ciobani angajați de obștea satului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
te legi astfel de lenjeria intimă a cuiva), certificat pentru al doilea grad de inițiere și în încheiere: "Are cuvântul inițiata!" Mulțumesc, mă simt mai puternică și mai perceptivă. Satisfăcut, oficiantul îi prezintă felicitări și îi oferă două suluri de bumbac mercerizat verde și încă două, mai mici, de culoare portocalie. O invită să stea o vreme pe culoar ca să se reculeagă. Se reculege o clipă sau se preface. Și, apoi, e sătulă de asta, se simte rău, bate la o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
seamănă, curios, cu a soțului ei. Nu face nimic, insistă vocea necunoscută, trebuie să-i vorbești..." Noapte neagră. Noapte de funingine. "De mult voiam să te previn, îi spune fiului ei. Nu te du să cauți cele două viguri de bumbac verde, s-ar putea să ți se ceară așa ceva, doctorul Sinus a făcut aluzie deja de câteva ori, dar e o capcană. Nu trebuie să ai de-a face cu oamenii ăștia, pe urmă n-o să te mai poți debarasa
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
se ceară așa ceva, doctorul Sinus a făcut aluzie deja de câteva ori, dar e o capcană. Nu trebuie să ai de-a face cu oamenii ăștia, pe urmă n-o să te mai poți debarasa de ei. N-ai nevoie de bumbacul lor mercerizat." "Stai liniștită, mamă, n-o să mă duc." " Foarte bine, dar ai inima să mă abandonezi aici, unde îndur bruftuieli și zeflemele, de dimineața până seara, și sunt lăsată să mor de foame?" Regretă imediat ce a spus. E rușinos
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
timp. Erau zile când împreună cu tata eram în căutare de scoici de baltă de pe lângă malurile mâloase a brațului Borcea (un braț al Dunării). Când reușeam, mama prepara o tocăniță gustoasă și hrănitoare. Alteori mergeam pe câmp și strângeam semințe de bumbac rămase după recoltat (greu de crezut că erau și hrănitoare), din care făceam niște turte, dar erau și zile când nu era nimic de pus pe masă. Din nou îmi amintesc chipul mamei care, în disperarea ei, încerca să găsească
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
noi dispun în mai mare cantitate decît cele de pe bătrînul continent. O serie de industrii tradiționale, în special cele din sectorul textilelor (lînă, in, mătase) care s-au dezvoltat în anumite regiuni europene, cunosc un declin rapid și chiar dacă industria bumbacului continuă să se dezvolte, aceasta se întîmplă în avantajul țărilor noi, Statele Unite, China, Japonia, India, Brazilia, foste furnizoare de materie primă pentru producția europeană, dar care odată cu războiul și-au creat industrii proprii ce fac o serioasă concurență celor din
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
până la urmă trenul a oprit la Fetești, unde ne așteptau căruțe cu cai, tractoare și camioane. Am mers cu mașina pe un drum plin de praf și după douăzeci și ceva de kilometri am ajuns pe un câmp cultivat cu bumbac, cât vezi cu ochii. Pe acest teren erau trasate cu plugul străzi și locuri de casă. De dormit dormeam sub cerul liber, apă nu era nicăieri, nu existau fântâni iar tata, cu aprobarea milițienilor care ne păzeau, a pus un
POVESTEA VIEŢII MELE DE REFUGIAT. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Flueraru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1682]
-
tinerețe. Provine din Sucevița, iar doamna din Frătăuții Noi. Copiii: Aurel și Modest, au urmat Școala Normală de Învățători, de la Șendriceni, în frumoasele lor costume naționale. Mama fiind o gospodină desăvârșită le cosea niște cămăși cu "pui lați", domnești, cu bumbac negru, ca la intelectualii de vază. Aveau bundițe de postav cu aceleași motive aplicate, în ton cu cămașa. Ițarii țesuți în patru ițe, în ozoare, albi cum e borangicul. Erau mereu îngrijiți, curați și cu câte o carte subsuoară. Au
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cânepă sau de in). În afară de piei de oaie se mai folosesc "holițe", blănuri (miel negru sau brumariu, dihor, jder). Astăzi, femeile obișnuiesc să țeasă în război "prim" din lână sau din mătase. Pentru brodat motivele ornamentale se folosesc: lâna, lânica, bumbac (colorat), mătase, fir metalic și mărgele. Nelipsit înainte era și "bundușca" (pieptarul înfundat), încheiat pe umărul stâng. La Costișa o purtau doar bătrânii. Cojocul cu mâneci (mintean) decorat cu holiță cu flori cusute; cheptar cu brâu și poale (evazate) cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
instruit și foarte amabil. Ca să ne refacem forțele pentru „saltul” cuantic (că tot se vehiculează expresia asta), ne-am oprit la un bar, unde ni s-au oferit, fiecăruia, câte un pahar de apă cu gheață și mici prosopele din bumbac de un alb imaculat, umede și reci...Cu ele te ștergi pe mâini, pe față și te înviorezi, oboseala dispărând ca prin minune. Li se spune „hoshiburi”. Cafeaua este foarte bună, ai lapte și zahăr la dispoziție, poți folosi cât
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
hainele lor tradiționale, pe care le poartă la evenimente speciale îndeosebi. Pe străzile din Asakusa mai poți vedea, din când în când, femei, în vârstă, îmbrăcate în haine tradiționale, uneori, chiar și tinere fete. Hainele tradiționale: Yukata este făcut din bumbac și se folosește mai mult la hoteluri, unde se oferă turiștilor spre purtare, pe timpul cazării. La hoteluri, yukata se schimbă în fiecare zi, la fel ca și lenjeria și articolele de toaletă. Yukata poate fi purtată și pe stradă, mai
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
săși facă temele, iar eu să-mi notez impresiile. La ora 13:00 am fost nevoiți să eliberăm camera pentru efectuarea curățeniei zilnice. Lenjeria de pat se schimbă în fiecare zi, de asemeni papucii din pâslă și yukata(halat din bumbac) puse la dispoziție de hotel. La baie se schimbă zilnic prosoapele, se pun două pachețele, unul conținând periuță și o mică pastă de dinți, iar celălalt un aparat de ras. În plus, zilnic primești un pachețel de ceai japonez, pe
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
metal alb, 1895; Sfânta Liturghie, legată În carton; Sfântul Chivot, din lemn, donator necunoscut, 1902; două cruci portative, din metal alb, donator necunoscut, 1932; două sfeșnice din aramă, donator necunoscut, 1901; disc, din alamă, donator necunoscut, 1901; față de masă din bumbac, donator necunoscut, 1956; cruce Răstignirea, din lemn, donator necunoscut, 1922; trei candele, din metal, donator necunoscut, 1934; două rânduri din Sfintele Vase, din metal alb, donator necunoscut, 1945; trei acopereminte pentru Sfintele Vase, din pluș, donator necunoscut, 1945; icoană din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
clopotniță, donator necunoscut, 1900; dulap pangar, din lemn, stare mediocră, donator necunoscut, 1900; trei mese, din lemn, donator necunoscut, 1901; două scaune, din lemn, În Sfântul Altar, donator necunoscut, 1943; o bibliotecă, din lemn, donator necunoscut, 1948; față de masă, din bumbac, donator necunoscut, 1956; un prosop, din bumbac donator necunoscut, 1945 . În biserică sunt Înregistrate la 27 decembrie 1967 un număr de 33 de icoane din lemn din secolul al XIX-lea: Maica Domnului, Profeții (două), Apostolul Filip, Apostolul Simon, Apostolul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
lemn, stare mediocră, donator necunoscut, 1900; trei mese, din lemn, donator necunoscut, 1901; două scaune, din lemn, În Sfântul Altar, donator necunoscut, 1943; o bibliotecă, din lemn, donator necunoscut, 1948; față de masă, din bumbac, donator necunoscut, 1956; un prosop, din bumbac donator necunoscut, 1945 . În biserică sunt Înregistrate la 27 decembrie 1967 un număr de 33 de icoane din lemn din secolul al XIX-lea: Maica Domnului, Profeții (două), Apostolul Filip, Apostolul Simon, Apostolul Bartolomeu, Apostolul Luca, Apostolul Matei, Apostolul Pavel
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
urmă, Bumbăcari, fusese strămutată o populație de peste 2500 de suflete. Iar denumirea de Bumbăcari i-a fost atribuită întrucât cea mai mare parte din imensa suprafață de pământ a gostatului "Pavel Tkacenco", pe lângă care am fost arondați, era cultivată cu bumbac. Diferențele dintre membrii acestei comunități rurale erau multiple, mergând de la etnie și apartenență religioasă, până la studii, pregătire profesională, convingeri politice, posibilități materiale, sex, vârstă etc. Dacă existau între noi numeroase elemente diferențiatoare, neîndoios că trebuia să se găsească măcar un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
viguros mecanizarea, În sprijinul producerii furajelor pentru intensificarea creșterii animalelor. A trecut apoi În Arkansas, ajungând În Mississippi, orașul Memphis, În anul În care se născuse celebrul, de mai târziu, Elvis Presley. În această zonă a urmărit În special cultura bumbacului. A urmat vizita În statul Kansas unde a studiat Dry farmingul, adică practica agriculturii În condiții de secetă, În unele perioade ale anului, și Sistemul Lister, cu specificul semănatului pe fundul rigolelor, asigurând umiditatea pentru răsărirea plantelor, și acoperirea lor
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
kg de grâu, Contabilitatea simplă sau contabilitatea dublă, Contabilitatea țărănească, Creșterea și rentabilitatea porcilor În diferite țări și România, Intervenția statului În domeniul agriculturii, Problema datoriilor 30.000 km prin SUA. 1935 1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 20 agricole, Lupta Între bumbac și lână și altele, În care prezintă și date concrete de analiză bazate pe cercetare. Activitatea profesorului Cornățeanu În fruntea „Secției de Economie agrară” la ICAR a avut o mare importanță. El a organizat activitatea acestei secții prin stabilirea În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de politica lui Roosevelt În acel timp de criză mondială. Dăm mai departe și prețurile plătite fermierilor În dolari. 1933 1934 În % Lână, pundul (453g) Ovăz, bușelul Cartofii, bușelul Orzul, bușelul Porumbul (un bushel) 36,35 litri Orezul, un bushel Bumbacul, un bushel Inul sământă, un bushel Fasolea, un bushel Cartofii dulci, un bushel Oile, 100 punzi Porcii, 100 punzi Mieii, punzi Merele Vaci, per cap Caii, per cap Untul, pundul Ouăle, duzina Fânul, tona 0,088 0,133 0,370
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Închisoare, sau cu ambele pedepse. Numai Ministerul Central are dreptul de a da comunicatul referitor la cantitatea recoltei anuale. Ulterior prin legea din 15 iunie 1936, „Commody Exchange Act”, s-a extins controlul, În afară de toate cerealele și in, și asupra bumbacului, orezului, untului, ouălelor și altele. Toate operațiunile sunt puse sub jurisdicția Ministerului de Agricultură, Ministerului Comerțului și procurorului general al statului. Toate ordinele pe termen trebuiesc Înregistrate la secretariatul Ministerului de Agricultură. Din operațiunile pe termen, cele asupra grâului, porumbului
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
untului, ouălelor și altele. Toate operațiunile sunt puse sub jurisdicția Ministerului de Agricultură, Ministerului Comerțului și procurorului general al statului. Toate ordinele pe termen trebuiesc Înregistrate la secretariatul Ministerului de Agricultură. Din operațiunile pe termen, cele asupra grâului, porumbului și bumbacului ocupă 95%. Prin urmare În țara libertății, statul intervine prompt În acțiunile vitale naționale. E una a interveni cu bisturiul și alta a interveni cu cuțitul. Gigantica bursă din Chicago e situată În centrul orașului pe strada La Salle. Are
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
din Iowa e foarte potrivit culturii porumbului. Precipitațiile sunt de 600-700 mm. regiunea porumbului e cea mai prosperă. Națiunea americană obține astfel cele mai bune rezultate cultivând pe zone culturile, cu cel mai mare randament; zona porumbului (corn belt), zona bumbacului (cotton belt), zona fructelor În California. Întinderea statului Iowa e de 14,5 milioane hectare, cu o populație abia de 2,5 milioane. Raportul dintre populația urbană și cea rurală e bun. Dacă surplusul de populație nu s-ar fi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]