2,647 matches
-
paginile schițelor "vesele" ale lui Gh. Brăescu, interesat ca și Anton Bacalbașa în Moș Teacă, de ridicolul automatismelor din viața militară și stupiditatea absolută a reprezentanților ei de frunte (Maiorul Boțan, Moș Belea), dar și de aspecte variate ale existenței burgheze (Un scos din pepeni), tratate cu mijloacele deplinei obiectivități care, paradoxal, amplifică virulența criticii implicate, pentru că "prin indiferență impinsă până la impasibilitate, verosimilitatea crește"32, după aprecierea lui E. Lovinescu dintr-un studiu în care demonstrează "superioritatea satirei obiective a d-
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Tudor Mușatescu, Ultima oră de Mihail Sebastian, Generația de sacrificiu de I. Valjan, dar și mai puțin cunoscutele Schimbarea la față de George Mihail Zamfirescu, și farsa într-un act Competența de N. D. Cocea. Comedia de moravuri implică satira existenței burgheze la Al. Kirițescu (Gaițele), Tudor Mușatescu (Titanic vals), I. Valjan (Nodul gordian), T. Arghezi (Seringa), pentru ca în literatura dirijată din regimul comunist care, după 1953, trasa dramaturgilor drept sarcini de partid să scrie "comedii satirice în manieră caragialescă, obiectivele vizate
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
autorilor, mai întotdeauna ilustrează efectul de dublu tăiș al satirei, prin refractarea intenției critice asupra contemporanilor. De pildă, într-o piesă ca Mobilă și durere de Teodor Mazilu, parodierea prea stridentă a stilului de viață high-life, pretinsă reminiscență de moravuri burgheze, se transformă în subteranul replicilor într-o "înghimpare" a fățărniciei și a snobismului celor care-și trădează nostalgia vremurilor trecute chiar prin mimetismul reiterării obiceiurilor mondene: acumulări de Luchieni, fixarea unei zile de primire, afișarea unui comportament libertin în cuplu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
simț și a bunului gust, discrepanțele dintre aparențe și esențe. Dacă parodiile în versuri presupun o arie referențială restrânsă la cea a literaturii, la nivel macrotextual, lumea comediilor și a momentelor se prefigurează ca o vastă parodie a ontologiei cotidiene burgheze, o replică menită să-i reveleze micimea, incoerența, inconsistența și degradarea. De aceea, lumea imaginarului caragialian e una scoasă din țâțâni, e o mascaradă, un carnaval populat de marionete angrenate în mecanismul iluzoriu al "marii trăncăneli"85. Analizând sistematic Spiritul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în semn de înțelegere) și dacă nu ajungeau la învoială, atunci îi potrivea conform legei, compositio legalis... Se poate spune astfel că Zilele și nopțile unui student întârziat este unul111 dintre romanele interbelice care completează cu alte "variațiuni" tema familiei burgheze surprinsă prin ocheanul "caragialian". Din sfera problematicii domestice, un motiv caragialian recurent este cel legat de "partidele de plăcere", prezent cu alte semnificații în literatura postcaragialiană. De pildă, în piesa lui Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța, vilegiatura încetează să
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sau din spirit ludic, enigmatic, precum și contradicțiile conduitei sale care-l califică drept homo duplex 114, deschid calea multiplelor interpretări legate de resorturile intime ale reprezentărilor caricaturale. Dorința de marcare critică, prin sublinierea devierilor de la logica moravurilor sănătoase în familia burgheză, în politică, în gazetărie etc., este la fel de plauzibilă ca și simpla delectare în fața spectacolului vieții, ambele atitudini fiind revendicate, în egală măsură, de cunoscuți, de prieteni sau de comentatori. Inerent caricaturii în general și a celei caragialiene în special, este
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și al temelor literare, precum tentația odiseică, educația, răzbunarea etc. (în Pâlnia și Stamate, confruntările militare în Gayk, seducția olimpiană în Fuchsiada), la nivelul mai amplu, extraliterar, al metafizicii și al filozofiei, transgresând nivelul superior al civilizației umane în varianta burgheză, prin imaginea caricaturizată a "consilierului comunal" Stamate, a negustorilor Cotadi, Dragomir, Algazy, Grummer, a reprezentanților fiscului din Dupa furtună etc. Expansiunea vizează și alte cercuri concentrice, din ce în ce mai vaste, de la cel al stilului didactic, academic, imitat în registrul burlesc în acele
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
populistă, „poezia socială”, care va deveni sub influența curentelor socialiste - „poezia muncitorilor”, „a proletarilor”. Va exista o literatură care exprimă și apără interesele clasei muncitoare. Un rezultat al acestor împărțiri este stratificarea și ierarhizarea literaturii pe criterii de clasă (proletară, burgheză). Se constată însă și o rezistență împotriva ideologiei politice în literatură, din perspectiva specificității și autonomiei artei la Goethe, Stendhal, Baudelaire și mulți alții. Într-o epocă de puternică industrializare și dezvoltare capitalistă, trebuie avut în vedere și apariția criteriului
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
balzaciană, circumscris liniei tematico-epice marcate de Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon, Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu și Enigma Otiliei de G. Călinescu. Conceput ca primă parte a trilogiei (în unele variante, a tetralogiei) Lume, romanul reia tema parvenirii burgheze, îngemănată cu tema-revers a decăderii boierimii pe fundalul evoluției, de-a lungul mai multor generații, a unei familii în funcție de circumstanțele istoriei. Pe de o parte, abordarea dintr-o multitudine de unghiuri de analiză psihologică, unele foarte moderne, pe de alta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
oligarhiile urbane să se lupte pentru a ajunge la conducere. Dacă în secolul al XIII-lea notează Jacques Ellul încă există o reînnoire constantă a burgheziei cu fiecare generație, la sfârșitul secolului al XIV-lea, în Franța se formează dinastii burgheze"1. Această închidere progresivă a burgheziei față de integrarea de oameni noi este însoțită de o îngustare a concepției acesteia despre "binele comun". În perioada de expansiune economică relativă pe care o cunoscuse Evul Mediu, între secolele XI-XIII, elitele urbane încercaseră
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vreodată intendentul regal. În același timp, aceste noi puteri pun pe picioare, mai întâi la Paris, mijloacele unei ordini noi: gărzile naționale. Voluntarii sunt mai numeroși decât armele luate din depozitele și arsenalele regelui. La Bordeaux, pe 29 iulie, garda burgheză se înarma liniștită chiar sub ochii comandantului militar al regelui, care nu a îndrăznit să se opună"1. Stimulați de zvonurile complotului aristocratic, noile puteri locale se unesc, formează federații, își promit sprijin reciproc "[...] nu numai sub forma supunerii comune
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
moștenite din Evul Mediu nu releva numai beția fraternală, ci și înțelegerea necesității de a neutraliza o mișcare insurecțională căreia începuseră a i se asocia și comunele rurale. "Au fost opoziții între această mișcare federală și Adunarea Constituantă: Adunarea era burgheză, iar mișcarea federală era mai democratică. Federațiile locale au adoptat o poziție anticenzitară în vederea alegerilor. Dacă Federația a supus plebiscitului Constituția, ea insista pe de altă parte asupra importanței constituirii municipalităților"3. Legea municipală din 14 decembrie 1789 legaliza creațiile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
jongleze cu conturile 1. Iar împăratul pare să fi acceptat aceste practici frauduloase fiindcă ele făceau parte integrantă din regula jocului. Un "liberalism" special domnește astfel în timpul celui de-al Doilea Imperiu: regimul pune finanțele publice în slujba marilor dinastii burgheze. El face colectivitatea să suporte riscurile financiare și să garanteze beneficii "antreprenorilor" reprezentați de companiile private concesionare ale serviciilor publice 2. Alianța intervenției publice cu societățile imobiliare, care s-a realizat pe parcursul perioadei haussmaniene, nu ar fi trebuit să determine
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Guesde și curentul posibilist ce-l avea drept șef pe Paul Brousse. Partizan al unei strategii reformiste, acesta din urmă înțelegea ca statul socialist să adopte o logică a angrenării: serviciile publice municipale trebuiau să permită eliberarea progresivă de economia burgheză. Socialismul municipal s-a revendicat mai întâi de la această doctrină a posibiliștilor; accepția s-a schimbat apoi, ca urmare a intervenției economice și sociale a comunelor. În ciuda opoziției lor față de strategia reformistă, socialiștii revoluționari au luat rapid cunoștință de interesul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se viza combaterea promiscuității maghernițelor și favorizarea vieții intime a familiei. Căci, după cum subliniază Michelle Perrot, dacă familia, care este, fără îndoială, "una dintre primele și cele mai puternice forme de sociabilitate populară", nu poate să treacă drept o creație burgheză, atunci acest lucru se datorează coincidenței absolute între familie și interior, separării spațiului public de cel privat"1. În această perspectivă, Alain Cottereau ne invită să distingem două fronturi muncitorești de luptă încă de la sfârșitul celui de-al Doilea Imperiu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se realizeze cu calm prin mobilizarea claselor mijlocii în scopul ameliorării mediului de viață. Acest mesaj apare foarte clar exprimat în scrierile președintelui Republicii, Valéry Giscard d'Estaing: "Evoluția în curs, departe de a pune față în față două clase, burgheză și pro-letară, contrastante și antagonice, se traduce prin expansiunea unui imens grup central cu limite puțin conturate și care are vocația de a integra în el, progresiv și pașnic, întreaga societate franceză, prin creștere numerică, prin înrudirea cu celelalte categorii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
soi de magie, în ceea ce "coagulează umea în cea mai profundă intimitate", iar gînditorii nu aveau defel simțul muncii în detaliu, cu puncte de plecare și cu metode speciale. Asemenea lucruri li se păreau, întocmai ca obligațiile și interesele vieții burgheze uniforme, un fel de glume, comparativ cu lumea ideală ce se dezvăluia atît de multiform. Romantismul acționa eliberator prin faptul că trimiterea dincolo de formele strîmte în care viața, arta, religia și gîndirea înțepenesc atît de ușor. Și putem face posibil
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Pentru a ne referi la trecut, putem distinge între podgoriile țărănești, care se orientează tot mai mult către o policultură care are în vedere producția, podgoriile plebeene, care alimentează o clientelă populară și urbană și, în sfârșit, podgoriile aristocrate și burgheze. Impactul socio-cultural foarte variabil al acestor podgorii diferite, structurile politice diverse (state foarte centralizate, state federale sau marcate de particularități regionale) au generat raporturi variate între viticultori și putere. Au rezultat de aici legislații cu greu compatibile, care opun, la
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
G. Radovici. Prim-redactor al seriei a doua este C. Mille, care își întrerupsese colaborarea la „Lupta” lui G. Panu. Principalul țel al gazetei va fi popularizarea și explicarea ideilor socialiste și, în strânsă legătură, critica societății și a instituțiilor burgheze (administrație, armată, presă). Rubrica literară e susținută adesea de C. Dobrogeanu-Gherea (care semnează și cu pseudonimul Spartacus). Revista se ocupă de evenimente culturale importante, cum a fost premiera comediei D-ale carnavalului a lui I.L. Caragiale. În 1888 și 1889
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286873_a_288202]
-
ansamblul ei, revista oglindește în bună măsură nivelul la care se ridică creația studenților Școlii de literatură. Operele eficiente, cu înalt potențial educativ, trebuiau să ajungă și în biblioteci; în acest sens, revista Călăuza bibliotecarului - pornită vijelios pe demolarea „biblioteconomiei burgheze” - trebuia să aibă un rol însemnat în propaganda cărții: despre acest aspect și despre conținutul noii reforme în domeniu scrie Al. Oprea 8 . „Astfel găsim în paginile revistei articole care arată sarcina bibliotecilor de a populariza cărțile în care se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
chipurile - deplina libertate a cititorului în alegerea cărților. În fond, sub această ipocrită dezinteresare, sub acest obiectivism, se ascundea dorința meschină a slugilor exploatatorilor de a ascunde cărțile cu conținut științifico-materialist și de a manipula în primul rând excrescențele culturii burgheze(...). Călăuza bibliotecarului a demonstrat concret neeficiența acestei metode formaliste, publicând un vast material sovietic de biblioteconomie, care a arătat importanța așezării cărților după conținut, ca o condiție indispensabilă îmbunătățirii activității bibliotecilor. O aceeași poziție fermă este luată și împotriva altor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
neeficiența acestei metode formaliste, publicând un vast material sovietic de biblioteconomie, care a arătat importanța așezării cărților după conținut, ca o condiție indispensabilă îmbunătățirii activității bibliotecilor. O aceeași poziție fermă este luată și împotriva altor rămășițe ale metodelor de lucru burgheze. Astfel este luarea de poziție împotriva unui formalism asemănător al cataloagelor, care, prin multiple rubrici, nu oglindeau real fondul de carte al bibliotecilor. De un real folos sunt și unele articole tehnice Cum se întocmesc fișele pentru evidența ziarelor, Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ion Gabor este trecerea la nivelul unui muncitor înaintat, la nivelul unui stahanovist al locomotivei (...). Atmosfera creată de partea a doua a poemului Cincisutistul e mai degrabă idilică - eroul pozitiv având doar a se opune unor oarecari urme ale mentalității burgheze și unor inofensivi «specialiști vechi», «bătrâni». Creșterea lui Gabor ar fi fost pe deplin justificată, dacă în calea sa autorul ar fi așezat obstacolele pe care să le înlăture, dușmani puternici pe care să-i zdrobească (...). Pe linia unui «lirism
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
frontul creației noastre literare - și aceasta este perspectiva obiectivă - constatăm că el constitue o serioasă rămânere în urmă (...). Nina Cassian face parte dintre aceia care nu au înțeles deplin că o coexistență pașnică a ideologiei clasei muncitoare și a ideologiei burgheze, este cu neputință de realizat (...). Trebuie să semnalăm încă de la început că în versurile scrise din 1948 și până azi, poeta dovedește a nu fi observat - decât într-o neînsemnată măsură - faptul că lupta de clasă se duce împotriva unui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a încetat. A uitat oare Nina Cassian că pe străzile din București se află încă indivizi care ar dori să vadă orașul nostru prefăcut într-un morman de mine fumegânde, în care viața să devină scrum, iar bucuria, vaiet? (...). Concepția burgheză a împiedecat-o pe Nina Cassian să vadă frumusețea construirii socialismului, să-i vadă pe eroicii constructori ai lumii noi (...). Astfel, poezia Cântec în zori exprimă dragostea egoistă, strâmtă, a unei femei pentru bărbatul ei. Acest bărbat doarme și femeia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]