3,183 matches
-
verde tocat fin, ca decor. CLĂTITE UMPLUTE , CU SOS DE ARDEI 2 ouă, 200 ml apă minerală, 4-5 linguri de făină, 150 ml ulei, 200 g carne de vită, 200 g carne de porc, 2 cepe, boia, cimbru, sare, piper, busuioc, 2 ouă și 100 ml vin roșu Amestecăm bine ouăle, apa și făina, după care facem clătitele. În restul de ulei, călim ceapa, adăugăm carnea tocată, mirodeniile, 100 ml de vin roșu și lăsăm la călit până scade apa. Dăm
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
aud și acum scârțâitul enervant al ușii) n-am mai văzut aproape nimic din pricina întunericului răcoros care m-a orbit; am priceput doar că mă aflam într-o tindă și m-a izbit un miros pătrunzător de mucegai și de busuioc. Ca să-mi dau curaj, am întrebat cu o veselie care mi s-a părut pe loc prostească: Nu se poate face puțină lumină în casa asta?" Nu m-am priceput niciodată la psihologia femeilor. Dovadă felul lamentabil în care au
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Cum te cheamă? am întrebat-o, ca să nu plec fără să-i știu măcar numele. ― Marta. ― Frumos nume, m-am pomenit zicând, întocmai ca tata când o angajase pe Luchi. Și am luat-o de mână, descoperind că mirosul de busuioc venea de la trupul ei. Strivise busuioc în palme și-l folosise ca parfum. De câte ori îmi aduc aminte clipa aceea, mă gândesc cât de ciudate sânt femeile. Alt regn, cum zicea, în glumă, Dinu. La început, Marta ar fi fost în
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ca să nu plec fără să-i știu măcar numele. ― Marta. ― Frumos nume, m-am pomenit zicând, întocmai ca tata când o angajase pe Luchi. Și am luat-o de mână, descoperind că mirosul de busuioc venea de la trupul ei. Strivise busuioc în palme și-l folosise ca parfum. De câte ori îmi aduc aminte clipa aceea, mă gândesc cât de ciudate sânt femeile. Alt regn, cum zicea, în glumă, Dinu. La început, Marta ar fi fost în stare să se apere cu cuțitul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
vroiam, plecam când vroiam, nu mă întreba niciodată nimic. Îmi lăsa întreaga libertate. Mă conducea până la poartă și acolo mă petrecea câteva clipe cu privirea, după care se retrăgea în dosul perdelelor care miroseau și ele a întuneric și a busuioc. Nu era o femeie făcută să se roage de cineva și nici nu ținea să poruncească. Sau poate că tocmai această libertate nu eram în stare s-o duc? Nu eram poate destul de liber ca să pot trăi liber. Uneori chiar
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
frați au fost obligați de pescari să părăsească pentru totdeauna cătunul, dar Marta se temea ca nu cumva să se întoarcă, să se răzbune; tresărea noaptea de fiecare dată când auzea poarta scârțâind. Îmi plăcea trupul ei cu miros de busuioc, dar după ce o iubeam, în timp ce stăteam întins în pat mă simțeam dintr-odată în întunericul răcoros din cameră ca pe cărbuni aprinși. Făceam eforturi ca să fiu afectuos, să nu mă scol. Ca întotdeauna, ca să folosesc un cuvânt mai onorabil, mă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
facă loc. Nu m-am arătat mirat de ezitările ei. Nici nu aveam de ales. O criză de vanitate m-ar fi silit să plec, să înfrunt furtuna care era gata să se dezlănțuie. Pe de altă parte, mirosul de busuioc din cameră m-a calmat și în clipa aceea chiar mi-a părut rău că o pierdusem, din câte înțelegeam, pe Marta. Simțeam în ea un fel de ostilitate ― auzise de Laura? se lămurise că n-o iubeam? nu-mi
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
o vreme; un bătrân, bolnav de plămâni, pe care nimeni nu-l iubise și care se prăpădise în timp ce eu mă culcam cu Marta, pentru că așa e făcută lumea asta, unii își dau sufletul, alții își umplu nările cu miros de busuioc. Cu câteva zile în urmă, mă rugase din nou să-l ajut, să i se dea medicamente. Îi făgăduisem că voi vorbi cu Dinu, dar uitasem. ― Nu trebuie să-ți faci imputări, m-a consolat Dinu. Tot ar fi murit
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
gândurile, unul dintre pescari luă în palmă o omidă care căzuse pe masa lui, o examină câteva clipe cu scârbă și apoi o strivi cu unghia de piciorul mesei. Am plecat abătut spre casa Martei. În odaia întunecoasă, mirosind a busuioc, am remarcat pentru prima oară că deasupra perdelelor murdare se găsea o icoană veche, cu vopseaua scorojită pe margini, înfățișînd un sfânt. Fire de praf jucau în lumina care pătrundea prin ușa larg deschisă. ― Nu l-ai văzut pe doctor
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
în spate, dar și pe latura ves- tică împărățesc florile și verdeața. Flori de tot felul, unele băștina- șe, altele aduse tocmai din Insula Reunion, iar o parte din cele ce cresc și pe la noi: brândușe, narcise, stânjenei, ciuboțica cucului, busuioc, gladiole. Un cireș bătrân, un prun tânăr, un dafin și un smo- chin pe rod completează un spațiu ca de grădină botanică, în care ga-zonul ocupă cei mai mulți metri pătrați. Într-un colț al gră- dinii, Adina și-a amenajat o
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
sărbătoatea numită Cincizecimea, Pogorârea Sfântului Duh, numită popular Rusaliile. Călușarii prezintă însă și aspecte anterioare creștinismului: jocul a fost legat de originea și de străvechiul cult al Soarelui. Elementele costumului au semnificații magice, iar la steagul călușarilor se leagă pelin, busuioc și usturoi, plante considerate și ele magice și care îi apără pe dansatori de duhurile rele. 17 VIII. DATINI ȘI OBICEIURI POPULARE De asemenea, Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova are în repertoriul său datini și obiceiuri populare, prin care locuitorii
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
părinte? --Fie omul cât de mic, după masă doarme un pic. Asta însă nu trebuie să degenereze în lenevire - a sfârșit bătrânul vorba, cu zâmbet blajin. --Am să urmez întocmai sfatul sfinției tale... Am intrat în chilioară, unde mirosea a busuioc. Pe masă, sub un ștergar alb ca helgea, se putea bănui că sunt bucatele. Aburii cu miros de bureți prăjiți ieșeau prin ștergar. Pe prichiciul vetrei, adăsta ulcica alături de ulciorul cu vin. M-am dus întâi să stau de vorbă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dar eșuează. I se mai acordă o șansă în noaptea următoare. Pentru a putea veghea noaptea, eroul doarme ziua. Dar și de data aceasta eșuează : odată cu înserarea, un somn irezistibil îl cuprinde (90, p. 311). într-un basm bucovinean (Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă) publicat de Ion Sbiera în 1886 (25), eroii pleacă în căutarea zmeilor, pentru a recupera (la fel ca în colinda noastră) „cheia raiului și lumina soarelui”. Dar între „moșia oamenilor” și „moșia zmeilor” ei trebuie să traverseze „câmpul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de Ion Sbiera în 1886 (25), eroii pleacă în căutarea zmeilor, pentru a recupera (la fel ca în colinda noastră) „cheia raiului și lumina soarelui”. Dar între „moșia oamenilor” și „moșia zmeilor” ei trebuie să traverseze „câmpul cu somnul”, căruia Busuioc nu-i poate rezista decât cu ajutorul lui Sucnă-Murgă (adevăratul erou), care îl trezește (68). V.I. Propp face legătura între motivul epic al căderii într-un somn letargic (de regulă al falșilor eroi) și „interdicția somnului”, practică atestată în cadrul unor ritualuri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu mai avea, casa era pustie, nici rândunelele, care an de an își făceau cuib în fața ușii, n-au mai venit să scoată pui, de la plecarea în neființă a măicuței Natalia. în casă totul rămăsese așa cum rânduise îndurerata mamă, cu busuioc sfințit la icoane, ceașca pentru împărtășanie, cerbul, să fie tare ca pământul, „tare ca cerbul”, toate acele cusături ale mamei, rămase frumos prinse de perete în așteptarea fiului. Ilie Ilașcu a intrat plângând, sfios ca un copil, și tot plângând
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Community: Finding Connection în a Computerized World, Secker & Warburg, Londra, 1994. RICE-LINCOLN, Susan, Mastering Web 2.0: transform your business using key website and social media tools, Kogan Page, Londra și Philadelphia, 2009. RIEFFEL, Rémy, Sociologia mass-media, traducere de Ileana Busuioc, Editura Polirom, Iași, 2008. ROȘCA, Viorica, Mediatizarea discursului electoral și imaginea publică a candidaților, Editura Institutul European, Iași, 2007. RUETTE-GUYOT, Emanuelle, LECLERC, Serge, Web 2.0. La communication "lter @ active", Éd. Economică, Paris, 2009. SAVIGNY, Heather, The problem of political
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
Editura Polirom, Iași, 2007, p. 22. 11 Ibidem, p. 22. 12 Pierre Bordieu, Jean-Claude Passeron, Sociologues des mythologies et mythologies des sociologues, în Leș Temps Modernes, nr. 211, decembrie 1963, pp. 1998-2001, apud Rémy Rieffel, Sociologia mass-media. Traducere de Ileana Busuioc, Editura Polirom, Iași, 2008, p. 106. 13 Jean Baudrillard, La société de consommation, Gallimard, Col. "Idées", Paris, apud Rémy Rieffel, op. cît., pp. 107108. 14 Denis McQuail, Mass Communication Theory. An Introduction, ediția a II-a, Sage Publications, Londra, 1987
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
certitudinea că salvarea lumii vine prin credință și prin valorificarea resurselor inepuizabile de civism care se nasc în sânul națiunii. „Viitorul nostru e în gloatele largi ale poporului de la țară. Sufletul acestui popor e crescut în religiozitatea casei bătrânești, cu busuioc și lumânare. Aceste gloate trebuiesc cultivate, luminate și păstrate în morala părinților noștri și atunci mântuirea va fi și a noastră”, era unul dintre crezurile lui Cotlarciuc, pentru care a fost apreciat de către toți contemporanii lui. Vasile Loichiță, care l-
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
în momentele de trândăvie de la oficiul poștal. Îl strigă, parcă implorându-i frenetic ajutorul. — Domnule Singhji. Își aminti de o scrisoare pe care acesta i-o trimisese tatălui său. — Bijuteriile dumneavoastră sunt încă îngropate la loc sigur sub tufa de busuioc? Domnul Singh păli. — De unde știi amănuntele astea? Sampath o zări apoi pe doamna Chopra. — Ce mai e cu umflătura aceea de la dumneavoastră din gât, cea care se plimbă în sus și-n jos pe trahee, care șoptește amenințări și aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
postfață de Marinică Popescu. Nu este vorba deci de un începător, ci de un autor - am putea presupune - cu experiență și cu o concepție despre literatură. Cum a ajuns, oare, să creadă că textele lui au valoare? Prefațatorul cărții, Nicolae Busuioc, face duet cu Vasile Fetescu, enunțând, într-un limbaj bombastic, alte banalități: „Omul biologic este înlocuit cu cel trăitor al sentimentelor metafizice și morala lui ia calea spre bunătate, justețe și cunoaștere, spre înțelegerea lucrurilor în esențialitatea lor“ etc. Cu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
contracandidat. N-am urmărit desfășurarea votului până la capăt, dar rezultatul era previzibil. Mai nou, oricât am vrea noi să nu ne fie defel alterat orgoliul, proaspăta stea de pe firmamentul muzicii căpșunare românești, l-am numit pe altfel apreciabilul om Costel Busuioc, a obținut întâietatea la un concurs spaniol de o nu neapărat mare relevanță internațională cu ajutorul decisiv al votului publicului. Fie că vrem să ne aducem aminte sau nu, publicul votant a fost format în mare parte din conaționalii lui Busuioc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
Busuioc, a obținut întâietatea la un concurs spaniol de o nu neapărat mare relevanță internațională cu ajutorul decisiv al votului publicului. Fie că vrem să ne aducem aminte sau nu, publicul votant a fost format în mare parte din conaționalii lui Busuioc, care au împânzit în ultimii ani Spania. N-am cum să dovedesc asta? Sigur că nu, dar pentru a-mi susține oarecum ideea, vă invit să urmăriți punctajele de la Eurovision. Și să vă minunați de ce concurenții români primesc mereu punctajul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
într-adevăr, pe primul loc în lume la ceva: anume la cantitatea de vanitate națională produsă pe hectar. Așa că, străduindu-mă să fiu la rându-mi un bun român, nu pot încheia un asemenea articol decât astfel: Hai Brâncuși! Hai Busuioc! Hai Adrian Mutu! Hai Steaua! Hai Dinamo! Hai România! În rest, vă rog să mă scuzați, dar nu mai am timp: tocmai am primit un mail de la un prieten care îmi cere să-l votez pe cel mai mare apicultor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
și nopți de dezbateri aprinse și reportaje „cu inima-n gât“. Discuțiile sunt mai pasionale decât cele din perioada răpirii ziariștilor în Irak. „Analiștii“ ocupă și orizontala, și verticala, și diagonala. Reporterii speciali transmit încontinuu „de la locul faptei“. Costel. Costel Busuioc. Pavarotti din Banat. Nu, pardon!, Pavarotti din Moldova. Ei, ei, ei!, Pavarotti din România. Ziariștii se ceartă-n bătătură de la „exclusivități“: „Evenimentul zilei“ acuză Realitatea TV de comportament violent. Robert Turcescu face emisiune dintr-o crâșmă românească situată într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
crâșmă românească situată într-o suburbie a Madridului. „Coștel“ e prietenul tuturor. Transmisiuni în direct din casa de cultură a satului lui Costel. Domnul primar spune că-l face cetățean de onoare. Reporterița întreabă: „Câți l-au petrecut pe Costel Busuioc la plecarea în Spania?“. „Păi, aproape tot satul!“ Mai că-ți vine să zici că n-ai simțit atâta empatie și solidaritate de la meciul România-Argentina, din 1994. Firește, comparația cu fotbalul e pe buzele tuturor invitaților din „platouri“. Adrian Păunescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]