15,206 matches
-
în gânduri de ninsoare, Căci iată, vine vremea când albe, împietrite, Pe gând descăleca-vor zăpezi neprihănite... Cad fulgii șovăielnici, așa cum în poveste Cad stropi de piatră scumpă, ușor și leneș, peste Un strălucit războinic, cuprins de-o vraje-adîncă. - Asemenea câmpiei, sub cerul vânăt încă, Ținuturi ale minții, lăsați să vă-mpresoare, Lăsați să cadă-ntruna din neaua altui soare, Ce veșnic brațul ritmic al timpului aruncă... Cad flori de-argint, de spumă pe lunca-n sărbătoare, Și vânturi potolite întinsurile-alintă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de nestinsul ropot al clarei herghelii În zăcăminte sună filoanele-i de aur. MĂCEL Înghemuiți sub brâul acestui dâmb de cridă Am ascultat o noapte și-o zi, pe vânt adus, Roitul săgetării, cu zbârnâiri de fus, De-acolo, din câmpia văroasă și aridă. Un soare fără spițe de raze, spre apus, Părea un ochi cu fiere umplut și cu obidă; O brâncă înnorată luptă să ni-l închidă. Apoi, tihnita noapte a muls opal de sus. În trânta pătimașe, în
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
din realități naționale și nu din influențe ideologice îndepărtate, din Platon sau din legende mitologice; din dionisiacul lui Nietzsche sau din parnasianismul francez. Poetul nu se întoarce la poezia populară (sau într-o slabă măsură), ci la stratul balcanic al câmpiei dunărene, la muza de mahala bucureșteană și de folclor urban a lui Anton Pann. De aici, acea curioasă serie intitulată Isarlîc - "Gloriei lui Anton Pann" - cu Isarlîc, Nastratin Hogea la Isarlîc, Selim, în care mani-era e cu totul schimbată, deși
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
al lor festin, Sau în pădurea-nmiresmată de stejar, Cu fluturașii, ce dorm pe-al florilor altar. De-ar poposi pe valea cu narcise, Să-și ostoiască dorul, pe un tărâm de vise, Sau de-ar culege macii roșii din câmpie. Să toarcă fir și-apoi să țeasă parfumată ie. Însă odihna, gând pribeag, nu și-o găsește, De dorul tău, încet, încet se ofilește, Își amintește parfumul firelor de trandafir, Și de mireasma ta iubite, dulce elixir. Referință Bibliografică: Gând
GÂND PRIBEAG de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364310_a_365639]
-
au hăcuit, Averea ți-au irosit. Pădurile ți le-au tăiat, Aurul ți l-au furat. Sărăcit bietul român Trudește la cel stăpân. Doina,țara s-o străbată Că-n ea jalea e cântată... În ea plâng pădurile, Munții și câmpiile. Ce-s din trupul țării rupte Și străinului vândute. Zi tu fluieraș cu dor, Zi durerea tuturor! Să îl ferească Dumnezeu Pe cel ce vinde neamul său! Românul e răbdător Până-i călcat pe picior. Cuțitul de-i ajunge-n
DOINĂ,CÂNTEC ROMÂNESC de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364303_a_365632]
-
Acasa > Orizont > Selectii > TU EȘTI AIEVEA Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 976 din 02 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului tu ești aievea De vină-i numai vântul coborâtor din stele ce paște nestemate de pe câmpii de dor El mi le-aduce iarăși în gândurile mele ca-ncet să le coboare, să simt al lor fior. De vină ești tu, poate, sau doar e o părere când mânji cuprinși de doruri, dau primăverii ghes și vin
TU EŞTI AIEVEA de LEONID IACOB în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364338_a_365667]
-
Neamului. Sacrificiile enorme în jertfe umane de pe Frontul de Est, expresia supremăa spiritului de credință față de Patrie, rămân doar memorie îndoliată, arhivată în documentele reci, incompatibile cu orice urmă de însuflețire. Nici măcar de cinstirea cuvenită, prin amenajarea cimitirelor ostășești în câmpiile calmuce, pline de osemintele jertfitorilor Neamului, și de înălțarea monumentelor de pioasă aducere aminte nu au avut parte sutele de mii de ostași-eroi, constată cu revoltă justificată, parcurgând de două ori traseele armatei noastre pe Frontul de Răsărit, dr. Vasile
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
de cotidianul nostru!), acum director în Ministerul Culturii, remarcându-se, între participanții la manifestare, doamnele profesoare Codruța Băciuț, Valerica Duicu, Elena Vultur, plasticianul Ilarie Opriș, jurnalistul Ion Drăgan, managerul artistic Gheorghe Vanga. În contextul literar înfrumusețat de glasurile Ioanei de pe Câmpie și ale duetului Enea - Smaranda German (tată și fiică), din Reghin, Nicolae Băciuț a conferit Diplome personalizate celor 11 autori antologați în „Ceasul de flori” - pentru merite deosebite în „Creșterea limbei românești și a patriei cinstire”, precum și placheta de ceramică
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA TÂRGU MUREŞ , ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364382_a_365711]
-
ierburile înalte se leagănă pesemne le ajută vântul să adoarmă. În zori sunt câteva întâmplări plimbate prin mirările oamenilor și bucuria de a fi tras cu arcul în pătrarul lunii. Nu știu nicio umbră care ar face cu ochiul în câmpia soarelui de răsărit pe care tu vrei s-o străbați dimineața călărind după dropii. Cerul e mai mult o cupolă tapetată cu mătase gri-albăstruie între niște orizonturi liniare unde gândurile se arcuiesc dezinvolt ca valurile unei mări într-un golf
AMURGUL UITĂRII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364412_a_365741]
-
sau mai puțin echilibrat, aflat în consonanță cu buna măsură a puterii de absorbție a darului vieții. Versul său nu are praguri în curgere, nu conține zbaterile ambițiosului care se ia de piept cu demiurgul. Versul său e râu de câmpie, briza de primăvară care zbicește rănile lutului dinafara și dinăuntrul omului. E absolut obligatoriu de adăugat, la caracteristicile versurilor lui V. Rață, frumusețea, naturalețea și bogăția limbii care-i îmbracă autorului substanța lirică. Poetul, sunt convins, nu a făcut efort
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
Zum-zum-zum!/ Zboară cât îi place ei:/ Zum-zum-zum!...” Valeriu Rață are flexibilitate în experimentarea ritmurilor liricii, versurile sale măsurând de la trei silabe , la unsprezece. Iată efectul interesant asupra urechii în cazul versurilor reduse la trei silabe: “Noapte grea/ Nicio stea,/ Pe câmpii - / Vijelii /[...] Tot mai sus/ Spre apus,/ Pleacă-n drum/ Sfori de fum...” (“Hașuri de iarnă”). Și iată și balansul ritmic al unui maximal de silabe: “Dar mă-ntorc la ține-n an de multe ori/ Să-ți privesc avid livezile
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > MENIRE Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Toamna, târziu, când crizantemele înmiresmau întreaga zare, am venit pe lume să vad oamenii, soarele munții, izvoarele, câmpia și albastra zare. Am venit pe lume... s-ascult privighetoarea, să văd pădurea foșnitoare si macii îndrăgostiți de propria culoare. Am învins durerea țesând albastru-mi vis. ca valurile-n țărm bat secundele mileniilor în porți de paradis... Din negura
MENIRE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364501_a_365830]
-
Autorului Miroase-a toamnă din vale până-n creste, Pădurea-ncepe să aprindă ruguri, Cât vezi cu ochii priveliști de poveste, Și aurii ca lună sunt boabele de struguri. Miroase-a must și viespile-și iau vama, Încep să-și schimbe câmpiile veșmântul, Șirag de nunți și-începe sarabanda, Dezmăț de frunze-n aer , e mare crai azi vântul! Cad lacăte, începe iarăși școala, Ne vor lipsi o vreme din codrii noștri cucii, Își leapădă iar rodul în graba mare nucii Începe
MIROASE-A TOAMNĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364499_a_365828]
-
dar buni să pară buni este prea de tot. Suspect. Virusul nu se vede cu ochiul liber. Cineva m-a numit Satana.Cât aș vrea să fiu, o clipă cel puțin, un adevărat Satana, nemuritor, inteligent, egal cu Dumnezeu. Bat câmpii? Desigur. Boris Marian Referință Bibliografică: Toată lumea suferă / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340, Anul I, 06 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
TOATĂ LUMEA SUFERĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364483_a_365812]
-
ții; Frică n-aibă, că eu zbor... Glas mai dă, să mă-nfior, De ecoul codrilor... Că mi-e drag câmpul cu flori: Să alerg ca-n tinerețe, Și mândruța ta să-nvețe: Viața dusă-n haiducie, În pădure și-n câmpie - Vara, iarna, zi sau noapte, Ai luptat pentru dreptate, Că ne știu satele toate. Să-mi trăiești, stăpân iubit! Că ți-ai luat ce ți-ai dorit. Simt sfârșitul care vine, Și-am să mă despart de tine... Nu plânge
CALUL HAIDUCULUI (BALADA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885]
-
numai/ într-un/ singur/ sens” amintește de picturile lui Salvador Dali. Poeta înțelege, la fel ca și Nichita Stănescu, în „Cu o ușoară nostalgie”, zădărnicia luptei cu timpul. Clepsiderele Corinei Petrescu sunt la acesta clipe „mari ca niște lacuri/ de câmpie/ ... Ora își punea o coroană de nori, liliachie.” Dincolo de tenta tristă, însă nu dramatică, specifică ambelor poezii, finalul, deși identic ca formă - o interogație retorică - diferă ca mesaj. Dacă Nichita Stănescu spune: „Ți-aduci aminte suflete de-atunci, tu, gândule
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > FEMEIE ÎN LANUL DE MACI Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 382 din 17 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Femeie în lanul de maci S-a coborât vara pe câmpie În zbor de fluturi și tril de pitpalaci, Fasolea urcă veselă pe-araci, Izvoarele cu apă ne îmbie. Se culcă grâul greu de spice Și soarele, de-o vreme, arde-n draci; La coasă dau bărbații bice, Femei se scaldă
FEMEIE ÎN LANUL DE MACI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361331_a_362660]
-
383 din 18 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Puncte cardinale Călătoream...călătoresc cu gândul, De amintiri tezaur adunându-l. Deschid cu sfiiciune Cartea Sfântă, Iar dorurile multe mă-nveșmântă: Altare vechi și băi aurifere, Și moții, codrii mari de conifere, Câmpia transilvană de iubire, Cu dorurile de nemărginire. Urc gânditoare scări medievale, Cu Oltul îmi croiesc prin munte cale, Adun legende, lacrimi, doruri multe, Și alții să le știe,să le-asculte. Aș colinda la vânători de dropii, Miresmele trecutului s-
PUNCTE CARDINALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361344_a_362673]
-
un volum compozit în care descoperim o percepție acută a interirității și o proiectare metodică a trăirilor în discursul sentențios, net și persuasiv.Uneori o atmosferă bacoviană inuntă versurile:Plouă mărunt de zile-n șir/Din răsărit până-n amurg,/Peste câmpiile-n delir/ În doruri apele îmi curg.(Joc de primăvară). Un optimism melancolic se desprinde din versurile lui Gavril Moisa. Revelația provine din exultanța confesiunii,vizunea fiind o formă de autoscopie a sufletului.În fuziunea contemplației cu meditația,poetul pune
GAVRIL MOISA-ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361351_a_362680]
-
noi doi un suflet bate!/ Vin' la Milcov cu grăbire/ Să-l secăm dintr-o sorbire,/ Ca să treacă drumul mare/ Peste-a noastre vechi hotare./ Și să vadă sfântul soare,/ Într-o zi de sărbătoare,/ Hora noastră cea frățească/ Pe câmpia românească! Vavila Popovici, SUA Referință Bibliografică: 24 IANUARIE - 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 385, Anul II, 20 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Vavila Popovici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
Așa nu se mai poate. Omenirea e mult prea mult polarizată. Câteva mii de familii dispun de averea ei. Ori așa ceva nu a fost de când a făcut Dumnezeu lumea. Apoi prea multe tancuri, arme, în vremuri în care vânatul, pe câmpii, pe dealuri, în păduri, e protejat. Ce zici? - Eu sunt copil, nu mă pricep. - E simplu: omul, veșnic, în bătaia puștii. Din păcate, ai să înveți. Sper însă ca, până creșteți voi, să nu mai existe nici măcar ideea de război
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
Din motani coboară păsări către pădure Cu zborul întreg descătușat sub pene Și cerul coboară sub aripi sure Aduceri aminte strecurându-se în vene. Și boii lepădându-se de jug Și-au găsit în glod potcoava lor Trag după ei câmpia aprinsă rug Spre talpa unui întreg popor. Când în unire apa unui râu Va săpa în maluri ca un gând Eu îl voi trece cu valul pînă-n brîu Cu poemul mai departe alunecând... Mesaj prin telegraful vânt Sunt două lumi
METAFORA RUGINII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361435_a_362764]
-
nr. 241 din 29 august 2011 Toate Articolele Autorului Mă rog la palma-ti Transformată În cald balsam Pentru a mea Rană. Mă rog la chipul tău Să-mi fie Oglindă,talisman Icoana. Mă rog la ochi Să-mi înverzească Câmpia toată,iarbă Arsă La trupul tău Mă rog ,iubite Să-mi fie Drumul lung Și casa. Vreau trupul tău Sigiliu Pentru o veche Rană. Mă rog la gură ta Să-mi fie cuvânt, dulce surâs și hrană. Vreau glasul tău
MA ROG de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361522_a_362851]
-
pământ! Nici vin nu e să mă îmbete, Căci eu mă-mbăt când lângă tine sunt. Mi-e dor de prima sărutare; Mai știi cum tremuram? Ca doi copii, Ca doi soldați la recrutare, Ca niște maci, în ploaie, pe câmpii. Îmi vine să m-arunc în mare, Să mă scufunde valul în adânc! Să vii degrabă c-o salvare Și-n brațe să mă ții ca pe un prunc. Mă cheamă cerul printre aștri Să caut veșnicia pentru noi. De-
IUBITO AZI MĂ ARDE-O SETE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361523_a_362852]
-
și Universală și debutează în Luceafărul, la... Poștă Redacției. Autoare a douăzeci de volume, printre care „Fructul oprit” „Miercurea din cenușă”, „Graal”, „Dantelă de Babilon”, Melania Cuc s-a nascut pe 22 iunie 1946, la Archiud, un sat micuț din Câmpia Transilvaniei, într-o familie de țărani înstăriți. - ,,Numele scriitoarei Melania Cuc...este un nume care mi-a reținut atenția prinunele poezii, proze, însemnări, interviuri, reportaje și anchete literarece au impus-o în peisajul literaturii române contemporane că pe o scriitoare
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]