33,891 matches
-
cu muzica lui Leonard Cohen, ori să nu aibă în memoria calculatorului câteva piese din creația muzicianului canadian. Cu toate acestea, nimănui de la noi, până la Mircea Mihăieș, nu i-a trecut prin minte să scrie o carte despre viața și cântecele celebrului compozitor și interpret. Pentru că, deși are milioane de fani, muzica sa a ajuns să facă parte din viața cotidiană, numele său reprezintă, în plan artistic, un etalon unanim recunoscut și imposibil de egalat, Leonard Cohen nu intră decât foarte
Cui prodest? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8702_a_10027]
-
viața și creația unui foarte important artist contemporan. Un pas spre acomodarea comentariului critic cu gusturile reale ale consumatorilor de cultură. De aici, nota de prospețime și succesul real al acestei cărți. Oarecum pe aceeași linie cu Viața, patimile și cântecele lui Leonard Cohen se înscrie și noua carte a lui Mircea Mihăieș, Metafizica detectivului Marlowe. Tradus în românește încă din perioada comunistă, Raymond Chandler s-a bucurat la noi de o foarte mare popularitate. Au apărut chiar și imitatori români
Cui prodest? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8702_a_10027]
-
respirăm doar aerul rarefiat al piscurilor, suntem plăcut surprinși să constatăm cum o carte, precum Metafizica detectivului Marlowe, are puterea să ne aducă senin cu picioarele pe pământ. Metafizica detectivului Marlowe respectă principiile de construcție ale cărții Viața, patimile și cântecele lui Leonard Cohen. Un prim capitol teoretic, de departe cel mai interesant al cărții, intitulat chiar Metafizica detectivului Marlowe, este urmat de cronici literare aplicate pentru fiecare dintre romanele lui Chandler. Ultimul capitol este dedicat finalizării de către Robert B. Parker
Cui prodest? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8702_a_10027]
-
sforăit se aude la mai multe etaje, la "șomerul de la unu", cu nevasta plecată în Spania și o fiică puberă preluându-i atribuțiile conjugale. În peisajul acesta (sub)urban defilează și un cerșetor care scormonește prin gunoaie și cântă, ascuțit, cântece de jale, "lăutari" aruncând cu patimă zarurile, fete necoapte cărora golanii "le miră sub tricouri țâțișoarele calde și amețite", precum și o bătrână nebună, blândă, "cu patruzeci de chiuretaje la activ" și care murmură mereu, în drumurile ei prin cartier: "doucement
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
sforăit se aude la mai multe etaje, la "șomerul de la unu", cu nevasta plecată în Spania și o fiică puberă preluându-i atribuțiile conjugale. În peisajul acesta (sub)urban defilează și un cerșetor care scormonește prin gunoaie și cântă, ascuțit, cântece de jale, "lăutari" aruncând cu patimă zarurile, fete necoapte cărora golanii "le miră sub tricouri țâțișoarele calde și amețite", precum și o bătrână nebună, blândă, "cu patruzeci de chiuretaje la activ" și care murmură mereu, în drumurile ei prin cartier: "doucement
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
trei categorii de imagini (sau peisaje) sonore: muzici propriu zise; texturi ambientale cu timbruri predominant sătești; texturi complexe, suprapunând sau alternând strâns muzici propriu-zise și texturi ambientale. În prima categorie se înscriu cântările sau suitele de cântări țărănești maramureșene: horile (cântecele lirice vocale), cântările morțești (bocetele), zîcălile de băut (melodiile instrumentale de petrecere), jocurile bărbătește și de învârtit. Aceste cântări se deosebesc de cele genuine doar prin contextul care le înglobează și eventual - dar nu cu necesitate - prin unele detalii fine
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
petrecut sub un apeduct. Dacă supraviețuiești valului de mizerie umană revărsată peste baierele rurale, "dulșili" grai "moldoviniesc" în combinație cu spusa pe șleau omoară în tine și ultima fărîmă de îngăduință. Singurul lucru bun și rar din acest film sunt cîntecele lui Alexandru Andrieș, cu un parfum ușor de jazz și disponibilitatea lor ludică pînă la ușurătate și candoare, ele se pot asculta acasă pentru că merită un alt ambient. În ceea ce-l privește pe Daneliuc, vreau să păstrez în minte altceva
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
de regula coerenței narative. De aceea, surpriza lecturii se păstrează, gîndurile autorului nu se repetă, iar libretul psalmodiei nu conține aceleași refrene. Cu alte cuvinte, monodia nu e monotonă, iar monocromia devine policromă. Mai mult, litania e mai degrabă un cîntec de strană pe mai multe voci. Cauza e de căutat nu atît în monofagia autorului - incorigibilă și iremediabilă -, cît în monomania lui. El gustă același fel de mîncare, dar o face în diverse moduri. Și astfel își modulează obsesia pînă
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
citează din ziarele timpului. Brigăzile artistice din fabrici și uzine repetau scenete și chiar piesuțe de teatru mobilizatoare. Poetul Cicerone Theodorescu compunea o poezie în acest patriotic scop, caricaturiștii vremii satirizau alegerile de odinioară, iar compozitorul Elly Roman pregătea un cîntec optimist. Primele alegeri de care mi-aduc aminte m-au găsit la Medgidia, aveam vreo cinci ani, Duminică, lumea îmbrăcată curat. De dimineață, trec tancurile într-un marș vesel prin oraș. La difuzoare: "Marinică, Marinică", acel cîntecel bun la toate
Bucureștiul și Medgidia acum 40-50 de ani by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8740_a_10065]
-
ben-Meir, Care, adolescent, îi cântase furiosului Saul, Cel care Revoltaților feciori ai Israelului Le dăduse steaua-n șase colțuri; Eu, Duvid-Ari, Praștia căruia stoarse Blestemul din clipa morții lui Goliat, - Celui, la poalele căruia munții tremurau, - La vatra voastră venii cântecele să vi le învăț, Dar cât de curând Pe-al meu vi-l voi cânta. Țin minte totul: Pustiurile Canaanului, Nisipurile și curmalii fierbinții Palestine, Geamătul gutural al caravanelor arabe, Cedrul Libanului și plictisul anticilor zidari, Sfântul Ierusalim. Și groaznicul
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
al lui H.-R. Patapievici, Omul recent. Când cele două realități antitetice sunt puse față în față, opțiunea autorului este cât se poate de clară: "Ce lipsește? Răgetul vitelor seara, când veneau de la pășune, felinarul din grajd la ora mulsului, cântecul cocoșilor înainte de a se crăpa de ziuă, scârțâitul cumpenelor de fântână când se adăpau vitele, zgomotele unui mecanism în stare de funcționare. Ori sentimentul că toate lucrurile sunt în cursul timpului, nu în afara lui?" Ce s-a câștigat astăzi când
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
genunchi stînd, sub cea mai cumplită presiune / la care a fost supus vreodată un scrib" (Hans Burgkmair: "Sfîntul Ioan la Patmos"). Orbirea și nebunia, infirmități pentru omul obișnuit, nu reprezintă oare tainice șanse soteriologice?" În timp ce duhul se abandonează înnoptării atotputernice / cîntecul unui orb încearcă să dureze spre mine o punte fragilă, tremurătoare". Ca și: "nici o pricină și nici o măsură nu cunoaște bucuria celui cu mințile împuținate". Nu e ocolită nici copilăria, acea mirabilă "iubire care a devenit vizibilă" așa cum spunea, entuziast
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
ce vas mă aflam, doar prost să fi fost să nu-mi dau seama că eram în cambuză. Am luat o pară mălăiață și am mușcat din ea, ca să-mi înșel mai curând spaima decât foamea, fredonând în gând un cântec în vogă la epoca aceea: Dunele-s ca și divane Indiscrete paravane de catran murdar de cactuși și izmă rupte. Na-na-na... Tolăniți pe dune, rozând mere. Na-na-na... M-am deșteptat cu capul greu, cum se întâmplă când dormi prea mult
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
Turtucaia și apoi într-o carte ce ar merita mai multă atenție, Pirin-Planina, având profunde semnificații umane și remarcabile calități literare. Imediat după întoarcerea din război, G. Topîrceanu semnează de cîteva ori cu pseudonimul G. Struma. Mai mult, în poezia Cântec se inspiră dintr-un cântec bulgăresc, în realitate o poezie foarte cunoscută aparținând lui Liuben Karavelov: Frumoasă ești pădurea mea, din care a reținut primul vers: "Hubava si, moia goro..." Karavelov (1834-1879), scriitor și om politic, refugiat ca și Hristo
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
carte ce ar merita mai multă atenție, Pirin-Planina, având profunde semnificații umane și remarcabile calități literare. Imediat după întoarcerea din război, G. Topîrceanu semnează de cîteva ori cu pseudonimul G. Struma. Mai mult, în poezia Cântec se inspiră dintr-un cântec bulgăresc, în realitate o poezie foarte cunoscută aparținând lui Liuben Karavelov: Frumoasă ești pădurea mea, din care a reținut primul vers: "Hubava si, moia goro..." Karavelov (1834-1879), scriitor și om politic, refugiat ca și Hristo Botev, a editat la București
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
pe cale cărturărească, ci pe una mult mai directă, mai nemijlocită. Poetul român cunoscuse Bulgaria la ea acasă, îi cunoscuse și se împrietenise, deși în fugă, cu o serie de bulgari, începuse a le învăța limba, fiind cu deosebire simțitor la cântecele populare. împrejurarea în care s-a aflat G. Topîrceanu în țara vecină a fost, din păcate, una nefericită, și anume, cum spuneam, în calitate de prizonier de război în 1916-1918, experiență ce avea să fie evocată în amintirile din captivitate sub titlul
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
sensibilitatea lui vibrează mai întâi la poezie, încât reține următoarele versuri: "Malino, mome Malino,/ Ia flenzi mome v^grădincă,/ Ia chici țfete ghiulovo..." (Malino, fată, Malino - ia coboară în grădină - să împletești cununi de trandafiri...). Dilco, văzînd curiozitatea românului pentru cântecele populare îi comunică și următoarele stihuri al căror haz îl vor fi amuzat pe cel ce le rostea, în primul rând: "Ot dol ide popiște/ Sas dálgoto brădiște/ Șarină gaida pissănă/ Săs măniște nizănă." Rezonanța lor pe româneșt (în tălmăcirea
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
condițiile vitrege ale războiului, Bulgaria i-a lăsat poetului român amintiri emoționante, prin chipurile umane pe care le-a cunoscut, prin acea noapte de Anul Nou, ca o simbolică imagine a păcii, a lăsat urme în opera lui prin acel Cântec semnat Struma și care fusese inspirat, cum spuneam, de un cântec bulgăresc. Versul lui Karavelov ("Hubava si, moia goro"), ajuns pe buzele necăjiților ostași în vâltoarea războiului, avea să aibă ecou în inima poetului român, acesta regăsindu-se în aceeași
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
emoționante, prin chipurile umane pe care le-a cunoscut, prin acea noapte de Anul Nou, ca o simbolică imagine a păcii, a lăsat urme în opera lui prin acel Cântec semnat Struma și care fusese inspirat, cum spuneam, de un cântec bulgăresc. Versul lui Karavelov ("Hubava si, moia goro"), ajuns pe buzele necăjiților ostași în vâltoarea războiului, avea să aibă ecou în inima poetului român, acesta regăsindu-se în aceeași dragoste de natură și aceeași romantică melancolie. Alături de Pirin-Planina, Cântec e
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
un cântec bulgăresc. Versul lui Karavelov ("Hubava si, moia goro"), ajuns pe buzele necăjiților ostași în vâltoarea războiului, avea să aibă ecou în inima poetului român, acesta regăsindu-se în aceeași dragoste de natură și aceeași romantică melancolie. Alături de Pirin-Planina, Cântec e încă un semn de prețuire a vecinilor noștri, filtrat printr-un lirism delicat și discret: Frumoasă ești, pădurea mea,/ Când umbra-i încă rară/ Și printre crengi adie-abia/ Un vânt de primăvară.../ Când de subt frunze moarte ies/ în
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
timp a creației eminesciene"). în editoriale vine vorba adesea de Caragiale, Slavici, T. Maiorescu și, o dată, autorul ține să reamintească radioascultătorilor debuturile marilor scriitori intrate în legendă: Poeziile populare ale Românilor culese de V. Alecsandri. Titlul exact Poezii poporale, Balade, Cântece bătrânești, adunate și îndreptate... (1852), Poeziile lui Eminescu (1883), Poeziile lui Octavian Goga (1905), Plumb de G. Bacovia (1916), Cuvinte potrivite de Tudor Arghezi (1927), Joc secund de Ion Barbu (1930), Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare de V. Voiculescu
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
-l extrag din mulțime pe domnul cu măscuță. Unul dintre jandarmi îi spune condescendent că poate a greșit mitingul. Domnul mai agață de gît pe cineva, dar televiziunile nimic, luau imagini din alte parte. Un tînăr cîntă la microfon din cîntecele golanilor și din Bob Dylan. E mai mult artist decît activist muzical. Discuții. Dintre ziariștii care în 1990 erau în linia întîi a golaniadei n-o văd decît pe Andreea Pora. Dau mîna cu cîțiva "civici" organizați și îl văd
Ce-am văzut la mitingul CNSAS by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8831_a_10156]
-
cît de des o vedem azi, cînd nu mai știm decît să rîdem, fără castigat mores - e doar o golănie: "Primim, în lipsa obiectivității studioase, anoste, a criticii, cu bună dispoziție insulta. Dar o voim inteligentă, și-i pretindem, ca pentru cîntece și blesteme, o situație și un stil. A "înjura" e o artă literară tot atît de spinoasă ca și lauda, în acatiste, în sonete, sau la... "notițe". Pînă astăzi, intelectul omenesc nu a depășit unicele sale două resurse: admirația și
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
la el, precum finlandezul Johan Ludvig Runeberg (1804-1877); 3. pentru un autor care a scris tot într-o limbă de circulație restrînsă, dar în varianta ei populară, precum grecul Aristotel Valaoritis (1824-1877). Uneori, formula este înlocuită cu aceea de "părintele cîntecului", cînd este atribuită estonianului Reinhold Kreuzwald (1803-1882), sau cu aceea de "părintele fondator", cînd este atribuită finlandezului Elias Lönrot (1802-1884). Așadar, în Europa, formula "X. poet (scriitor) național" a circulat cu deosebire în secolul al XIX-lea pentru a-i
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
festivalul de la Salonic și pare să fi devenit destul de populară. Rezumatul acțiunii filmului (pe site-ul Imdb) și secvențele muzicale (de pe Youtube) arată că filmul ar fi putut sta la baza noului sens. E povestea unei petreceri în care, de la cîntec și dans, se ajunge la bătaie și crimă; conflictul e determinat de comandarea (= paranghelia) unei muzici, în local, de către protagonist. N-am reușit să aflu dacă filmul a circulat la noi (cu acest titlu sau cu altul); se pare că
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]