3,117 matches
-
pe mama de mult, iar acum schimbă trenul în gara lor. Tatăl nu-l știe. Stefek pune la cale un plan. Elka - sora lui Stefek. Roșcată, slabă, sceptică. Încearcă să obțină un post la firma italianului. Învață italiană în bucătăria cârciumii cu terasă. Se ține cu un băiat cu motocicletă, Jerzy, deși mai mult timp petrece cu Stefek. Personaje secundare: Jerzy, care își ia și mașină americană ca s-o aducă pe Elka de la lucru, mama lui Stefek și a Elkăi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
repetiția e magică. El face frecvent antrenamente cu soldățeii lui pe care îi pune între șine să oprească trenurile. Mai târziu îi va pune de o parte și de alta a ușii pentru a-și împiedica tatăl să iasă din cârciuma gării. PROCEDURA: Micile evenimente se repetă până încep să se precipite. Ele sunt legate de plimbările lente și concentrate ale lui Stefek prin orășelul scăldat de soarele vacanței, de liniștea care ascunde torsul mecanismului magic pus în funcțiune de Stefek
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
nu le prea dă motive de fericire. Reverențe însă și din strategia lui Stefek, din procedură, din aerul mitico-magic ce umple filmul. CEL MAI IMPORTANT CAPITOL al filmului - normal, cel în care tatăl pierde trenul, nu reușește să fugă din cârciuma gării și, până la următorul tren, o ia prin oraș, recăpătându-și, cu fiecare casă și fiecare cunoscut întâlnit, amintirile. Porumbeii - care fuseseră ai lui - dau ocoluri strategice incursiunii lui în trecut. Incursiune minată la tot pasul de posibile deturnări, urmărite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
muncit și pe un șantier? Ilegal? S-a făcut publicitate cu chestia asta, dar eu am muncit acolo doar vreo două săptămâni, în București. Nu mai aveam nici un ban, fond zero, de aceea mi-am căutat ceva de lucru. Știi cârciuma Fire din Lipscani? Pe acolo e un zid din cărămidă roșie care avea înainte o tencuială veche, foarte dură, și am bătut cu ciocanul toată ziua să sparg chestia aia. În fiecare noapte îmi scoteam din nas două bucăți de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
s-a tulburat în sufletul meu... Autobuzul se oprise din cauza unei nunți. Apoi, în Focuri, am așteptat ca niciodată, vreun ceas și ceva, o ocazie. Lica era vânătă, Tamara nu s-a putut abține să nu ne ducă la o cârciumă din satul ăla destrămat... și am ras, în trei, o sticlă de votcă. Lica a mai vrut o gură și-am cumpărat eu, galant, înc-o sticlă. Eram deja ușor piliți. Tamara îmi tot băga mânuța subțire în buzunarul paltonului și-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
mai spus, cred, că în Lisa sentimentele nu prea aveau mare valoare. Eu fiind încă de pe atunci un sentimental, eram un mic complexat. Oamenii pe care îi admiram și îi invidiam erau realiști și duri. Zdrobeau mesele cu pumnul la cârciumă ori erau în stare să se lupte cu urșii, dacă n-aveau încotro. De aceea nu cred că aș fi avut un viitor mai bun în Lisa decât acela pe care mi l-a rezervat „istoria“ de după mitologie. Adică, viața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
că mă simt străin de lumea de azi îmi dovedește cât de profunde sunt legăturile mele cu lumea de ieri. Cea care a dispărut, azi, și în Lisa. Cea în care am învățat că viața parcurge drumul de la biserică la cârciumă fără să le confunde, însă. Dacă aș fi sănătos, bănuiesc că nu m-ar deranja prea tare condiția de strigoi. Cea de „faimos scriitor român“ vă propun s-o lăsăm la recuzita dialogului nostru. Sunt mult prea lucid, ca s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Numele îi vine de la țiganul pus paznic de către boier și care avea bordeiul pe vârful acestui deal pentru a păzi moșia boierească. Dobreanu (La Dobreanu)-casă din centrul satului Lupeni în care o mare perioadă de timp a funcționat o cârciumă, având vânzător pe Calistru Dobreanu. Ezuț (La Iezuț) îteren arabil în partea de sud a satului Baranca, unde a existat un mic iaz. Fântâna Doamnei-fântână cu izvoare puternice, situată lângă șoseaua Hudești-Alba, nu departe de locul numit La Velniță. Este
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și iazul Acsântoaiei, probabil după numele soției morarului. Iazul de la Velniță-iaz situat între satele Hudești și Bașeu. Pe la 1938 în apropiere de acest iaz exista o velniță pentru fabricarea rachiurilor și a spirtului, băuturi care erau distribuite la cele nouă cârciumi din comuna Hudești Este consemnat și în MDGR, vol. V, pag.121. Nu departe se află locul La Velniță. Iazul de la Bobești - iaz situat la sud-est de satul Vatra, în apropiere de locul numit La Bobești. Se mai vede și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
satul și pământul din împrejurimi ce ține tot de sat. Velniță (La Velniță)-fabrică de spirt construită la începutul sec. al-XIX-lea de către proprietarul moșiei Hudeștii-Mari la care se fabricau și rachiuri din cereale și care era vândut prin cele nouă cârciumi de pe teritoriul comunei și restul era trimis la export. în anul 1882 velnița avea cea mai mare capacitate de producție din județul Dorohoi, adică 318.570 litri spirt anual. Se folosea secară, porumb și mai târziu cartofii. Lângă velniță existau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
negustori particulari la prețuri derizorii, iar cămătarii de la care se împrumutau oamenii cu bani pentru rezolvarea diferitelor probleme, le cereau dobânzi deosebit de mari. în acea perioadă, în afara cooperativei de consum, existau în satele din comună peste 20 de prăvălii și cârciumi particulare care ademeneau țăranii să-și vândă produsele în timpul iernii la prețuri extrem de mici pe care le revindeau apoi cu prețuri de speculă primăvara când aceștia nu mai aveau hrană. Cârciumarii dădeau pe credit țăranilor băuturi alcoolice și îi obligau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fălci cu secară...îngrășându cu braha și ca la 300 de boi, a căror gunoiu rămâne neîntrebuințatu. Se prelucrau și alte cereale aici cum ar fi porumbul și grâul iar mai târziu și cartoful. Rachiul obținut aici era repartizat la cârciumile din Hudești care aduceau venituri bune proprietarului. în 1905 velnița din Hudești era în proprietatea lui Ion Franc și producea 263.000 de litri de spirt anual în valoare de 115.000 lei. Ea consuma mari cantități de cereale: 204
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mari, cai, capre și cumpărau stofe, haine, încălțăminte, unelte, obiecte necesare în gospodărie etc. Vânzările și cumpărările de animale se efectuau și pe plan local între sătenii din același sat sau din satele învecinate comunei. înființarea de către proprietarul moșiei a cârciumilor și a prăvăliilor din satele comunei noastre a determinat pe săteni să-și vândă produsele la aceste prăvălii, cumpărând în schimb rachiu și spirt fabricat la velnița boierească de la Hudești(Lupeni). Pe harta Moșiei Hudeștii-Mari de la 1883 apar în toate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prăvăliilor din satele comunei noastre a determinat pe săteni să-și vândă produsele la aceste prăvălii, cumpărând în schimb rachiu și spirt fabricat la velnița boierească de la Hudești(Lupeni). Pe harta Moșiei Hudeștii-Mari de la 1883 apar în toate satele comunei, cârciumile, la Lupeni fiind chiar două. Afacerile cu băuturile din cârciumi și din prăvălii făceau ca cei care arendau aceste localuri, să se îmbogățească destul de repede. Nu mult după aceea și-au făcut apariția și dughenele evreilor care porneau cu un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-și vândă produsele la aceste prăvălii, cumpărând în schimb rachiu și spirt fabricat la velnița boierească de la Hudești(Lupeni). Pe harta Moșiei Hudeștii-Mari de la 1883 apar în toate satele comunei, cârciumile, la Lupeni fiind chiar două. Afacerile cu băuturile din cârciumi și din prăvălii făceau ca cei care arendau aceste localuri, să se îmbogățească destul de repede. Nu mult după aceea și-au făcut apariția și dughenele evreilor care porneau cu un capital destul de mic, dar în scurt timp obțineau profituri mari
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
locuitorul Neculai Baltă și s-a construit localul cooperativei Frăția din Hudești. La început cooperativa a avut două secții: una de băcănie pentru articole de uz casnic și alta pentru fierărie și unelte agricole. Mai târziu a luat ființă și cârciuma precum și o brutărie care cu timpul s-a desființat. Evenimentele desfășurate ulterior, frământările dintre sătenii care erau adepții diferitelor partide politice precum și cele două războaie mondiale au împiedicat dezvoltarea cooperativei sătești de consum, care a continuat însă să funcționeze ca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
primire și s-a mutat în ea. Unii culegeau lobodă porcească și o fierbeau. Mâncau fiertura, dar se umflau și mureau. Nu era nici vorbă de medic sau de agent sanitar atunci. în 1947, vara, s-a instalat la o cârciumă din sat un cazan mare în care se făcea în fiecare zi supă de cartofi. Familiile care erau înscrise trimiteau câte un copil care ridica de acolo câte o porție-două de supă-de fapt mai mult apă și câte 3-4 bucățele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
că nu l-a arestat pe învățătorul Ion Alexandrescu dar, el este autorul moral al răscoalei din comuna Hudeștii-Mari, deoarece a adus în comună broșurile lui Kogălniceanu pe care le-a împărțit la țărani, aceștia citindu-le la întrunirile de la cârciuma băncii populare. Faptul că răscoala țărănească din județul Dorohoi a început în comuna Hudeștii-Mari rezultă și din concluziile Tribunalului Dorohoi în care se arăta: După intense și îndelungate cercetări, învățătorul Ion Alexandrescu din Hudeștii-Mari, comună care a dat semnalul răscoalei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
acelei comuni au declarat căpitanului Teodorescu Teodor din Regimentul 10 Putna și sublt. de jandarmi Cucu Grigore că au ținut diverse întruniri cu țăranii, cetindu-le broșurile lui Kogălniceanu, aduse și date de către învățătorul Ion Alexandrescu, că întrunirile le țineau la cârciuma băncii populare a acelei comuni, al cărei președinte e învățătorul Alexandrescu. în urma intervenției trupelor care au fost trimise în comună pentru păstrarea ordinii, precum și a noilor promisiuni că se vor încheia contractele cu tocmelile agricole la prețurile de dinainte, țăranii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
găurile opincii prin care se trece curelușa sau șiretul. Oblăduireconducere, administrare, cârmuire, guvernare. Ocină - bucată de pământ stăpânită ca moștenire. Ocol - circumscripție administrativă ( judiciară, silvică, agricolă). Oloerniță - presă de făcut ulei, mai veche. Orândar - om care ținea în arendă o cârciumă (cu chirie). Ot(slav) - din, de la. Paharnic - mare demnitar de la curtea domnească,boier de divan care administra viile și pivnițele domnești și avea grija dărilor în natură datorate domnului din vinul produs în țară. Pan - moșier feudal polonez, termen de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în timpul raidului de la Drvar, din Bosnia. Cu acest prilej, Tito o întâlnește pe Jovanka Budisavljevici, pe care ulterior o va lua în căsătorie. Un prieten din copilărie, Pepek, l-a recunoscut cu uimire într-un afiș lipit pe ușa unei cârciumi din Zagreb, pe care scria: „o sută de mii mărci în aur va primi acela care-l va aduce viu ori mort pe Tito, conducătorul comuniștilor”. Totodată asupra satului natal au fost aruncate din avion mii de fluturași, ce conțineau
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
să vorbesc cu un om care stă pe spate-așa. Hai, măi odată, păi ce facem aicea. Păi io mă duc la coafor, mă duc la machiaj, mă pregătesc de emisiune, și tu ce faci? Stai tolănit așa ca la cârciumă? Adună-te și tu puțin, măi, băiatule. Doar ești om de spectacol, nu ești adus de pe stradă. Bun. Respirăm și ne-adunăm. Bine v-am găsit, stimați telespectatori. Invitatul nostru este Florin Piersic junior. Nu, reluăm, nu e bine, stau
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Peste tot dădea cu nasul de busturi, de inscripții: "Aici a locuit Napoleon", "aici a mâncat Napoleon", "aici Napoleon a înfipt steagul", "aici Napoleon s-a plimbat seara", "aici Napoleon a făcut pipi"... Stă el, se gândește și pune pancarta cârciumii: "La Giovanni, unde Napoleon n-a pus piciorul în viața lui" Puiule, ce să îți mai dau eu? Madame Cortez interviu telefonic cu grace bumbry 27 decembrie 2012, pe la prânz. Trag aer în piept cât să îmi ajungă o zi
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
clădire informă cu un turn pătrat, vopsită toată în culoarea sângelui...” (II, 1). Pe lângă antiteza bordeie-conac, atrag atenția atributele celui din urmă, alese desigur nu la întâmplare. Titu se plimbă prin sat și trece pe lângă următoarele „instituții”: postul de jandarmi - cârciuma - primăria - școala - biserica (II, 3). Unele paragrafe sunt construite integral pe contraste agitatorice. Iată un asemenea montaj contrapunctic (IV, 4): discursul regelui despre grija ce o poartă țăranilor - perceptorul vrea să-i ia ultimul porc lui Ignat Cercel, tatăl a
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
îndrăzneț decât acum) și l-am ținut tot timpul strâns de mână, cu degetele încleștate în ale lui. După război, ambii băieți s-au prăpădit în accident: mai întâi cel mic, tare blând și pistruiat, la Sibiu - intrând într-o cârciumă să și cumpere de la tejghea țigări, i-a zdrobit capul o sticlă de sifon adresată de cineva altui cap (devenise muncitor); cel mare a căzut iarna într-o prăpastie, în Munții Apuseni (era la schi sau la vânătoare? Locuia în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]