2,794 matches
-
cere să lase ms. la secretara Editurii. Am cerut apoi și fostului meu drag elev Cioculescu să scrie un articol În R.L. despre pe nedrept uitatul Dragoslav. Din toate acestea va ieși ceva, sper. Ruda mea mi-a făgăduit (ea călăuzește numai străini) că, dacă va trece spre Suceava, se va opri și la Flt. la Muzeu. În ceea ce privește rev. „șezătoarea”, ea ar trebui să fie Înviată sub conducerea d-lui Prof. Popa, care are 7 volume de folclor și este, deci
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
etc. etc. și un mic haz de necaz. Afară este întuneric și frig, în casă de asemenea este întuneric, foamete și frig. Deschid fereastra larg și strig: îți mulțumim, partid iubit, că în întuneric, foamete și frig ne-ai tot călăuzit. Un inocent, București, ajun de Paști, 1984, difuzată la 13 mai 1984 Domnule director, Nu știu dacă mă veți crede, dar, pentru mine, anumite zile au miros și gust. Le-am desprins dintr-o copilărie nu prea fericită și poate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
români, care s-au supus în tăcere, fiindcă era ordin de sus, iar ei erau învățați să înghită orice. Că altfel, știți dvs Și toate acestea se petrec în cea mai fericită eră pe care a trăit-o poporul român, călăuzit de astrul său Nicolae Ceaușescu ot Scornicești. Mă întreb, oare cum ar sta lucrurile dacă românii nu ar avea fericirea să-l aibă pe el, familia și partidul care îi susține. Oare cine ar putea da un răspuns la întrebarea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la locul unde fusesem cu un sfert de oră înainte, distingem cele două siluete călare... Erau jandarmii”. între ei și fugari se lăsaseră umbrele nopții ca o mantie protectoare peste toți. Vizibilitatea se redusese la câțiva pași. Drumul le era călăuzit de luminile Vârșețului, care apăruseră în depărtare odată cu lăsarea nopții. Nu se introdusese încă metoda, cu folosirea câinilor polițiști și astfel a fost posibil să scape neprinși. La un moment dat se auzi un tropot de cal care se apropia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să-i latre venind în întâmpinarea lor. Au fost nevoiți să se întoarcă pe linia ferată. Câinii îi excortau cu hămăitul lor. Dar după un timp i-au lăsat să și continue drumul în liniște. Luminile din Vârșet, care îi călăuziseră până atunci, se vedeau acum mari, căci se apropiaseră. Au recunoscut satul Albunar, care rămăsese în urmă. Dealurile lui se terminaseră și acum străbăteau mergând o zonă de câmpie. Ziua i-a prins în apropiere de marginea orașului. S-au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
făcut studii de documentare la universitățile din Praga și Bratislava (1974) și la Universitatea „La Sapienza” din Roma (1993). Și-a luat doctoratul în științe filologice cu teza Folcloristul Enea Hodoș (1974). La îndemnul lui Ion Mușlea, care l-a călăuzit cu discreție și generozitate, F. și-a dedicat ani întregi istoriei folcloristicii transilvănene. Unele dintre aceste studii le-a strâns în volumul Folcloriști ardeleni. Colecții inedite de folclor (1994). A doua carte, Folcloristul Enea Hodoș (1995), evidențiază calități de cercetător
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
lui nemuritoare. Sunt vremuri demult apuse, dar vraja lor reînvie când citești printre culori poveștile nemuritoare ale dascălului din Scânteia. Mă bucură faptul că menține feeria lumii simple și primordiale a satului și în inimile copiilor de azi, că îi călăuzește spre o lumină purificatoare, spre o lumină a sufletului. Să ne lăsăm deci gândurile să zboare la ceea ce eram cândva, să ne deschidem inima și să lăsăm speranțele să ne conducă spre lumina divină prinsă de domnul învățător cu atâta
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
lui nemuritoare. Sunt vremuri demult apuse, dar vraja lor reînvie când citești printre culori poveștile nemuritoare ale dascălului din Scânteia. Mă bucură faptul că menține feeria lumii simple și primordiale a satului și în inimile copiilor de azi, că îi călăuzește spre o lumină purificatoare, spre o lumină a sufletului. Să ne lăsăm deci gândurile să zboare la ceea ce eram cândva, să ne deschidem inima și să lăsăm speranțele să ne conducă spre lumina divină prinsă de domnul învățător cu atâta
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
doilea se observă renunțarea la clișeul romanțios și încercarea de aflare a unui drum propriu. În peisajul începutului de secol, poetul se remarcă prin delicatețea sentimentului și prin discreția afirmării lui. În genere, iubirea a fost aceea care l-a călăuzit. Faptul se vădește mai ales în volumul Sonete, unde sunt incluse versuri rafinate, cu tentă simbolistă, care îmbină meditația cu irizările florale. Autorul este un virtuoz al prozodiei și al rimei, posedând, totodată, și arta condensării imagistice. Împreună cu Mihai Codreanu
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
Caffei (1475), salvați apoi, și navigând pe mare până la Chilia, unde sunt luați sub protecție de Ștefan. Domnul Moldovei îi tratează ca pe oaspeți la Suceava și, în pofida presiunii Porții ce își reclamă insistent captivii, îi ajută să se repatrieze, călăuzindu-i cu prudență „prin Țara Ungurească”. Ediții: Cronica scrisă pe scurt a lui Ștefan, din mila lui Dumnezeu voievod al Țărilor Moldovei și Valahiei, tr. Irmertraud Briebrecher și Emil Biedrzycki, în Olgierd Górka, Cronica epocei lui Ștefan cel Mare (1457-1499
CRONICA MOLDO-GERMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286525_a_287854]
-
, publicație apărută la Cernăuți, lunar, între decembrie 1943 și septembrie 1944, purtând subtitlul „Îndreptar pentru cultură, literatură și artă”. Prim-redactor: Gh. Noveanu. Articolul-program, Făgăduiala de început, semnat de Gh. Noveanu, arată că revista va fi călăuzită de două comandamente: „bunul simț în atitudine și, în selecția materialului, calitatea”. Cu poezii sunt prezenți Radu Gyr, Emil Zegreanu, Vasile Bradu, George Todoran, A. Bozaci, C. Bivolaru, Gr. Bugarin, G. Antonescu, Nicolae Tăutu, George Popa, Ernest Gavrilovici, iar proza
CRONICAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286534_a_287863]
-
apare ca să susțină interesele, ambiția ori ideologia vreunui ins sau vreunui comitet. Cei care fac sacrificiul să o scrie și să o răspândească înțeleg să o pună întreagă în serviciul românismului. Ca atare, colaboratorii ei - permanenți sau vremelnici - se vor călăuzi statornic de cele trei mari idei luminoase: Dumnezeu, Nația, Regele.” Revista nu-și recunoaște nici o afinitate „cu pretinsa rezistență din afara granițelor neamului”, singurul ei scop fiind „înfrățirea”. Într-un articol din ultimul volum, D. Găzdaru recunoaște că inițiativa fundării revistei
CUGET ROMANESC (PENSAMIENTO RUMANO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]
-
ar trebui să genereze convingeri ferme, ar trebui să confere tuturor un sentiment stenic de încredere și să mobilizeze la acțiune. Formula „să facem totul” exprimă această încredințare că suntem pe drumul cel bun, că numai „spiritul revoluționar” ne poate călăuzi și schimba în bine, ne poate menține tineri. Dacă îndemnurile sunt urmate, dacă nu ne permitem relaxări, atunci victoriile vor duce „țara în sărbătoare” și vom avea permisiunea și datoria să ne bucurăm de timpul ce ni s-a dat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
bunului simț, cele promovate și sancționate de cultura în care trăim în mod firesc, pentru că nu putem să izolăm în laboratoare și eprubete oamenii de lângă noi, față de care avem atitudini spontane, variate trăiri și comunicări, girate de „simțul comun” ce călăuzește o comunitate. Iar comunitatea fiecăruia e variată, incluzând tinerii ce trebuiesc călăuziți și persoanele mai vârstnice pe care le respectăm sau la care ne raportăm cu recunoștință, ca față de cei care ne-au îndrumat pașii în viață, dar uneori, și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pare inanalizabil, ca și farmecul poeziei eminesciene: „Singura metodă de convingere a criticului rămâne izolarea locurilor mai caracteristice și citarea lor”, procedeu pe care autorul îl teoretiza încă de la începuturile carierei. C. și-a fundamentat ideile teoretice care l-au călăuzit în biografiile consacrate lui Eminescu și Creangă și, mai cu seamă, în Istoria literaturii române..., în volumul Principii de estetică și în prelegerea Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică (1947). Principii de estetică însumează nouă prelegeri ținute la
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
pp. 510-511). 1. Nu te poți baza pe voința elevului în privința învățării. Atitudinea celor mai mulți educatori tinde să fie una de dirijare bazată pe neîncredere. Ei privesc țelurile și dorințele elevilor cu suspiciune și își încredințează energiile scopului de a-i călăuzi pe calea ce ar trebui urmată. Este extrem de rar cazul în care elevii au sentimentul că au fost îndrumați să învețe pe cont propriu. 2. Predarea presupune învățarea. Această presupunere este evidentă în orice curriculum, în orice plan de lecție
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
contradictorii sau complementare, legate unele de altele. c) Facilitatorul se sprijină pe dorința fiecărui elev de a îndeplini acele scopuri care contează pentru el, precum forța motivațională ce se află în spatele învățării semnificative. Chiar dacă dorința elevului este de a fi călăuzit de altcineva, facilitatorul poate accepta o asemenea nevoie și motivație și fie poate servi drept călăuză când se dorește acest lucru, fie poate sugera alte mijloace, precum stabilirea unui curs de studiat pentru elevul a cărui mare dorință o constituie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
perspectiva autorului metodei, stabilește zece etape necesare: 1. împărțirea clasei în grupe de patru până la șase elevi/studenți; 2. selectarea câte unui subiect din fiecare microgrupă pentru rolul de profesor; 3. predarea pe care trebuie să o efectueze aceștia este călăuzită spre obiective instrucționale identice, dar cu utilizarea propriilor alegeri în ceea ce privește metodele pe care le vor folosi în grupuri; 4. desemnarea „elevilor-profesori” este simultană, iar pregătirea lor, care va necesita 15-20 de minute, se va face în colțuri diferite ale clasei
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
unitatea intereselor naționale, precum și un studiu de estetică al lui St. Velovan. Marcând pătrunderea definitivă a junimismului în Transilvania, almanahul editat de Societatea „România jună” reprezintă un moment important în evoluția periodicelor literare românești, oferind un model de selecție severă, călăuzită de un gust artistic superior. D.M.
ALMANAHUL SOCIETAŢII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMANIA JUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
a teritoriului României în genere după 1860 reiese cu pregnanță din ordinul nr. 9827 din 3 mai 1860 dat de Mihail Kogălniceanu în calitate de Președinte al consiliului și ministru de interne, expediat prefecților. Din el rezultă principiile de care a fost călăuzit Kogălniceanu în crearea primei legi de organizare a administrației țării, un embrion al conceptului legii care avea să se pună în aplicare la 1 aprilie 1864, cu valabilitate și de actualitate și în zilele noastre în unele privințe. Să-l
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe care ei le considerau folositoare credincioșilor; guvernanții nu aveau dreptul să se amestece în probleme de religie, morală sau îndrumare spirituală și în consecință, nu puteau evalua "indicațiile pe care oamenii Bisericii le publică, în virtutea rolului lor de a călăuzi conștiințe"; autoritățile civile nu puteau "interzice episcopilor și credincioșilor să comunice liber și reciproc cu Romanul Pontif"114. Papa Pius IX a sprijinit mijloacele de informare catolice și prin Giornale di Roma (1849), care era portavocea Vaticanului, precum și prin imboldul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dorind încheierea războiului. Materialul continua cu omagiul adus regelui și guvernului pentru victoria și pacea obținută: "Drept este așadar să izbucnească din inimile noastre un cântec de laudă și de mulțumire către a tot puternicul și milostivul Dumnezeu, care a călăuzit pe augustul nostru Suveran și Guvernul Său de a câștiga scumpei noastre Românii un triumf așa strălucit înaintea lumii întregi. Trăiască România! Trăiască M.S. Regele și întreaga Familie Regală împreună cu toți aceia care au lucrat pentru aducerea păcii atât de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
muritoare, zeițelor nu le este permis să facă la fel! Cititorul modern va gândi cu siguranță că descumpănirea lui Ulise se trage din monotonia acelei vieți veșnice promise. Prizonier pe o insulă, ne având "nici corăbii, nici vâslași ca să-l călăuzească", cum îi spune Calipso lui Hermes ca să-și justifice neputința de a-l duce pe Ulise acasă, nostalgia acestuia, așezat pe țărm plângând în fiecare zi, hohotind și gemând, cuprins de o durere care-i zguduie inima, e cea a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care se ascunde" (conform etimologiei numelui Calipso) unde, potrivit criticii din Antichitate, este condamnat la șapte ani de orbire (un an pentru fiecare turmă). Întors în timp, fără somn, el contemplă constelațiile (Pleiadele, Bourul, Ursa), care îl ajută să se călăuzească. Din nou, orizontul se deschide, o hartă se desenează după această pierderea a oricărui reper, după această ospitalitate care suspendase timpul și-l făcuse prizonierul insulei Ogigia, acest "buric al mării", omphalus al povestirii și simbol al cordonului ombilical tăiat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
marcată de oboseala drumului, înseamnă sfârșitul unui timp, cel al rătăcirii, căruia îi urmează oprirea, destinderea, pauza, relaxarea. Și cel mai adesea seara, când se lasă noaptea, caută drumețul adăpost și bate la ușa casei a cărei lumină i-a călăuzit pașii. La sfârșitul zilei, timpul se oprește, picioarele odihnite se oferă sărbătorii, tensiunea este suspendată și această oprire a timpului și a mișcării face să se ivească gândul unui sfârșit - desigur provizoriu, efemer, momentan -, dar al unui sfârșit surprins în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]