4,175 matches
-
Așa se face că argumentează Noica ființa colectivă românească, spre deosebire de intelighenția vestică, nihilistă și cinică, este izbăvită de cedări și compromisuri, condiția ei "tragică" căpătând cote sublime, "demne de un mare conducător". Însăși limba română are o filosofie imanentă, continuă cărturarul, care nu putea să-i scape speculativului Eminescu. Protocronismul, ce făcea din Paul Anghel un prozator universal superior lui Tolstoi, a fost anestezicul performant al spiritului critic, pericolul numărul unu pentru totalitarism. În fruntea adversarilor sincronismului lovinescian, Dan Zamfirescu (ofițer
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
fost celebrat în Italia în aprilie a.c. Un episod semnificativ pentru italienistul Al. Balaci va fi oferit de anii când, în calitate de director la Accademia di Romania din Roma, va eclipsa prin darurile sale native, dar și prin copleșitoarea reputație a cărturarului, o seamă de ambasadori ai României ceaușiste, mărginiți și găunoși, executanți ai indicațiilor primite de la Centrala M.A.E. din București. Ceea ce nu i se va ierta acestui veritabil ambasador al literelor și artelor române, dovadă fiind "rechemarea la ordine
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
închipuiau unii dintre gânditori la începutul secolului XIX. Implicarea unor istorici ca Guizot sau Palacky, a unor filosofi ca Masaryk, a unor artiști ca Paderewski în exercițiul puterii a născut impresia că acesta poate fi înnobilat de spirit. Prezența unor cărturari la cârmă n-a dat totuși rezultatele scontate. Politica i-a corupt în mai mare măsură decât s-a lăsat ea modelată. Ajunge să ne gândim la Thiers și Pompidou, la Churchill și MacMillan pentru a ilustra situația ingrată a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
expresie) nu sunt destul de înțelepți pentru a se îndoi. Îndoiala presupune deja spirit critic, discernământ. Desigur, o putere ce se îndoiește mereu e aproape un nonsens. Dar ea poate profita, când e destul de inteligentă, de îndoielile, clamările, contestațiile emise de cărturari. "În problemele vieții publice, ale vieții publice care interesează cultura și salvgardarea esențelor ei în fața opacității, a ireceptivității, a incompetenței și lașității, opina Alexandru Paleologu într-un interviu memorabil, strategia intransigenței trebuie să fie lucidă, rațională, suplă, dar să-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
s-a voit ca atare, căutând a reforma societatea după ideile emise de filosofi, n-a fost tocmai spre binele ei. Exemplele abundă, însă ele nu pot fi relevante decât pe măsura abstragerii intelectualului din viața socială. Altminteri, exemple de cărturari cu vocație pragmatică nu lipsesc și ele trebuie luate în seamă. Cum s-ar putea înțelege Anglia la începutul secolului XVII fără activitatea de filosof și om de stat a lui Francis Bacon? Scrisul istoric nu l-a împiedicat apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ideea unor reforme graduale. Valoarea actului de la 24 Ianuarie n-ar fi pusă în lumină, așadar, nici fără îndelunga pregătire a momentului, nici fără a lua în considerație alternativele. Situația era complicată, balanța a rămas mult timp indecisă. Un mare cărturar al nostru se întreba, nu doar retoric, ce s-ar fi întâmplat dacă un colonel, Pisoschi, nu intervenea atât de ferm în seara decisivă, la Iași, când a fost desemnat candidatul partidei unioniste. Azi se pot lua în seamă destui
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și ea va fi, în ciuda surdinei pe care criticul a știut să o pună mereu, nota caracteristică a efortului său intelectual. Fără acest eveniment civic n-am putea înțelege opera lui Maiorescu, în esență un pedagog preocupat, ca și alți cărturari veniți din Transilvania, să îndrume și să instituționalizeze. Să-l ascultăm meditând parcă pe marginea destinului său: "Respectul exagerat pentru înălțimea cugetării împiedică acțiunea. Căci orice faptă este o verigă ruptă dintr-un lanț infinit, și omul activ este din
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
francezilor, la Paris, despre teoria istoriei, pe când G. Bengescu impunea acolo o bună carte despre Voltaire, alături de alte scrieri. Nu era firesc oare să se vorbească și de influența română în Apus? Se va spune mai târziu despre câțiva dintre cărturarii noștri care au scris în limba respectivă că "ei au românizat oarecum Franța". Fără fals orgoliu și dorința de a supralicita însușirile de care ne-am învrednicit în istorie (n-au fost toate bune), trebuie să constatăm o tendință de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
la pasaje din prima parte a Amintirilor din copilărie, consolidând astfel o referință, un patent, un brand l-am numi azi ăCreangă Rabelais-ul românilor) la care Iorga ținea mult, ca la o revelație. În lucrările următoare, intenția vădită a enciclopedistului cărturar este să-l decupleze pe Creangă de "Junimea", ai cărei membri nu l-au înțeles cum se cuvine și nici nu l-au promovat așa cum merita, considerându-l un măscărici bun de glume deocheate, ceea ce constituie desigur o exagerare. În
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
alte cuvinte, el este cam desuet, cam depășit, nu mai face față, comparativ cu pretențiile modernității, cu evoluția prozei de la noi și a celei europene. Este o privire lucidă, în ton cu scepticismul pe un front mai larg al eruditului cărturar asupra mersului tărăgănat, în zăbavă, față de Occident, al istoriei și al formelor artistice. Iorga oscilează, în lucrările sale de sinteză, între a deveni adeptul progreselor pe care trebuie să le înregistreze cultura românească, spre a fi "în pas" cu modernitatea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Cine a fost Mihail Kogălniceanu? Este un tânăr bătrân, un om deplin, un bărbat patriot și învățat”, spunea despre Mihail Kogălniceanu, unul dintre contemporanii săi, transilvăneanul Aaron Florian, care-l cunoscuse la începutul anului 1840, în București. În acel moment, cărturarul moldovean, avea doar 23 de ani, o vârstă care, mai târziu, ar putea greu să pară aceea a unei depline maturități. Se afirmase însă deja ca o personalitate a culturii românești și își anunța constanta prezență în prim-planul acesteia
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
înainte de toate, ca produsul unui efort colectiv, în care s-au contopit diferitele inițiative și acțiuni individuale. Afirmarea ei nu s-a realizat totuși decât treptat; de pe altă parte, Dacă sub raportul atitudinii față de trecut și față de importanța cunoașterii acestuia, cărturarii vremii se plasează pe poziții asemănătoare, identice chiar uneori, contribuția concretă a fiecăruia dintre ei la dezvoltarea istoriografică nu este și nu putea fi aceeași. Cu Mihail Kogălniceanu se poate vorbi de un apogeu al istoriografiei pașoptiste. Este adevărat, raportul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
nu este și nu putea fi aceeași. Cu Mihail Kogălniceanu se poate vorbi de un apogeu al istoriografiei pașoptiste. Este adevărat, raportul între tradiție 6 și inovație în opera sa nu este atât de net în favoare acesteia din urmă, cărturarul preluând nu numai prețuirea pentru istorie a înaintașilor și contemporanilor săi, ci și multe dintre ideile lor. El a reușit să ajungă însă la o viziune mai amplă și, în același timp, mai profundă asupra domeniului, să elaboreze lucrări superioare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
înaintașilor și contemporanilor săi, ci și multe dintre ideile lor. El a reușit să ajungă însă la o viziune mai amplă și, în același timp, mai profundă asupra domeniului, să elaboreze lucrări superioare, prin fond și formă, celor ale altor cărturari din epocă, după inițiativele sale au imprimat noi impulsuri cercetării trecutului și iau asigurat o mult mai largă bază documentară. Prin aceste merite, Kogălniceanu este, alături de Bălcescu, dar precedându-l principalul istoric al epocii pașoptiste și una dintre cele mai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Kogălniceanu este ca spirit, produsul acelorași împrejurări generale care au determinat interesul major pentru istorie al generației de la 1848; în explicarea ei însă nu pot fi omise anumite elemente particulare. Considerarea acestora din urmă este necesară pentru a înțelege de ce cărturarul s-a ridicat la un nivel superior aceluia al înaintașilor și contemporanilor săi. Un loc special îl ocupă însușirile sale intelectuale ieșite din comun capacitatea de asimilare, de analiză, de sinteză atitudinea reflexivă dar și realistă, vocația enciclopedică, aptitudini artistice
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
comun capacitatea de asimilare, de analiză, de sinteză atitudinea reflexivă dar și realistă, vocația enciclopedică, aptitudini artistice de excepție. Toate la un loc au putut fi ușor valorificate astfel încât el s-a bucurat de condiții mai favorabile decât ale altor cărturari ai generației sale Cea mai amplă teoretizare pe care ne-a lăsat-o generația de la 1848 asupra istoriei se află în Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională. Autorul său, Mihail Kogălniceanu, a preluat aici multe din ideile emise anterior
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
fieștecare profesie află în ea reguli de purtare, sfat de la îndoirile sale, învățătură la neștiința sa, îndemn la slavă și la faptă bună”; Dacă pentru oamenii de stat și pentru oficialități istoria oferă un îndreptar practic de acțiune, dacă pentru cărturar ea dă posibilitatea unei mai bune înțelegeri a lumii, pentru celelalte categorii experiența istorică este considerată un punct de vedere moral. Sub acest raport atrage atenția modul în care istoricul concepe utilitatea ei pentru „simplul particular”, care „în cetirea istoriei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
socotim de nimică” atunci când cunoaștem marile nenorociri ale trecutului. Ideea, pe care Mihail Kogălniceanu a preluat-o dintr-o scriere anonimă de la începutul secolului și asupra căreia va reveni mai târziu are la prima vedere, o evidentă notă de resemnare; cărturarul găsește însă aici și suportul unui tonifiant moral. Referindu-se la exemplele celebre ale lui Socrate și Aristide el se întreabă dacă ăi este cu putință ca cineva, însuflat de asemenea pilde, să nu-și îmbărbăteze caracterul să nu dorească
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
prezintă istoria națională. Această credință comună gânditorilor pașoptiști trebuie pusă, în legătură cu cerințele epocii, cu climatul romantic al vremii. Originile ei pot fi puse în legătură cu renovarea modalității de considerare a trecutului de către umanism, curent strâns legat de cultivarea istoriei naționale. La cărturarii noștri din secolul al XVII lea, însemnătatea vitală a istoriei proprii este cât se poate de evidentă. Pentru Grigore Ureche, pentru Samuil Micu, la fel ca mai târziu cunoașterea propriului trecut constituie un atribut al înseși condiției umane. În secolele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
critica adusă unor exagerări în legătură cu alte probleme., determinate îndeosebi de aceea ce s-ar numi mai târziu „ anacronismul psihologic”. Firește, afirmată în mod expres, strădania sa de a scrie o istorie nepărtinitoare, obiectivă, nu putea ajunge la o completă materializare; cărturarul a fost strâns legat de realitățile epocii sale, chiar dacă le-a înțeles într-o manieră mai aparte, pe când opera sa istorică trebuia în mod necesar să le reflecte. În ordine cronologică, atenția lui Mihail Kogălniceanu s-a îndreptat totuși mai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
încercarea de a publica, împreună cu Costache Negruzzi, cu care va realiza mai multe și felurite colaborări, operele lui Dimitrie Cantemir, intenție care constituie unul din cele mai ample proiecte editoriale ale vremii. Proiectul a avut un ecou favorabil printre 10 cărturari vremii după ce prospectul a fost publicat, la 1 decembrie 1838 în „Albina Românească”, el a fost reluat în mai multe periodice, însoțit de elogioase note introductive. De asemenea inițiativa a găsit și aprobarea lui Mihail Sturdza. Cu toate acestea, ea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a plăti nimic înainte. În cele din urmă însă Mihail Kogălniceanu nu a reușit să publice decât trei volume incluzând doar cronicari moldoveni, într-un interval de șapte ani. Chiar astfel însă, editarea lor pentru care a primit sprijinul unor cărturari și boieri, a constituit un moment remarcabil în istoriografia românească. Lucrări de o circulație restrânsă au căpătat o largă răspândire, constituind și comode instrumente pentru istorici. Unele din cronicile publicate de el sunt utile încă și astăzi. În 1872, Mihail
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
va lăsa niciodată dezarmată.”. În finalul lucrării autorul semnalează că dintre cârmuitorii acelor vremi, trei bărbați care au lucrat mână în mână, se așează în jurul lui Carol: Mihail Kogălniceanu, I.C. Brătianu și C.A. Rosetti. Mihail Kogălniceanu, am luminat și cărturar de preț, cunoscător adânc al istoriei neamului și a firii românești, este o inteligență vie, un talent minunat, dar mai presus de toate este o autoritate în înțelesul cel mai bun al cuvântului. Horia Furtună, în lucrarea intitulată ,Războiul pentru
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
o istorie a Moldovei „îmi propun să 42 scriu când voiu avea vreme, istoria Moldovei” apoi planul se lărgește, vrea să trateze despre faptele și așezămintele, cultura, datinile românilor de oriunde. În capitolele următoare, Iorga oglindește bogata activitate a ilustrului cărturar român. Mihail Kogălniceanu este prezentat de către autor ca înfățișând România într-un moment de cumpănă. „Într-un moment greu România a trebuit să aleagă, puterile o părăsiseră. Eram în legătură și cu Turcia și cu Rusia, care făceau parte deopotrivă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a constituit un moment de maximă afirmare a națiunii române. Acțiunea militară a avut ca suport un puternic efort material al diferitelor categorii sociale, concretizat în subscripții benevole și ofrande, ea fiind însuflețită și imortalizată de cei mai de seamă cărturari ai vremii. Trebuie să subliniem în mod deosebit că sprijinirea luptei pentru independență nu sa limitat numai la vechea Românie; Un sprijin activ a venit și din partea românilor bănățeni, bucovineni, și transilvăneni care vedeau în cucerirea independenței de către frații lor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]