3,476 matches
-
Soacra mea m-a sunat pe la prânz de la slujbă să-mi spună că a aflat (mai totul era tainic, așa încât orice informație aflată era un mic privilegiu) că, pe cartela de pâine, s-ar putea să se dea fasole. Trebuia căutat și anunțat socrul și, cum era ultima zi a lunii, trebuia să văd dacă nu cumva cartela fusese aruncată, Doamne ferește, iar dacă nenorocirea aceasta s-a produs, să nu mă supăr și să fac bine să răstorn coșul de gunoi
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
câte ceva de câștigat. Nu-i perioada „câștigurilor”, după care aleargă atâția? Marian Ciornei face aceasta nu ca să câștige, el dă. Ne dă speranță că undeva credința lui și a noastră vindecă. E utilă... Viața - o lecție!... Ion N. Oprea Motto: ,, Căutați adevărul și adevărul vă va face liberi !” Isus De-a lungul istoriei, oamenii s-au plâns mereu de viața grea pe care au dus-o, și permanent omenirea a avut dorința de a trăi într-o lume mai bună și
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
am făcut cu viața noastră și mai ales ne va întreba dacă suntem mulțumiți de noi înșine? Pe mulți îi va aștepta o mare dezamăgire, pentru mulți va fi...,,scrâșnet de dinți !” Isus Christos ne îndeamnă clar în acest sens: ,,Căutați bogății în Cer și nu pe pământ!” ,, Nu căutați slava oamenilor, ci căutați slava lui Dumnezeu!” Privind retrospectiv la propria mea existență, am înțeles că ceea ce mi s-a întâmplat n-a fost tocmai întâmplător și am constatat că unele
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Iuoan Helibus, 70 ani, 4. Constantin Banci, 43 ani, 5. Todor Ona, 47 ani, 6. Iuon Oina, 28 ani, 7. Iuon Borsan, 28 ani, după jurământul legal mărturisesc: Oameni care au pribegit dela noi de vreo 5-6 ani, domnul ia căutat și i-a adus înapoi, dar fiindcă sărăcim zilnic și ne pustiim arătăm aceste acuze: 1. Darea împăratului ne apasă foarte greu și de multe ori se întâmplă cu țidula sacunului sosește și executorul și atâta mâncare și băutură pretinde
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai vorbit domnul învățtor elevilor săi atunci despre o floră spontană a pădurilor din munții noștri Bâlea, Laita, Doamnei și Buteanu, care mult bucură inima omului, mai ales a copiilor, prin darurile sale, cum ar fi bunăoară Zmeura cea mult căutată de locuitorii satului pentru calitățile sale gustative cât și curative, din fructele și din frunzele ei omul putând realiza numeroase produse ca preparate alcoolice de mare finețe, dulcețuri, siropuri, jeleuri, peltele, ceaiuri tămăduitoare a diverse afecțiuni. Zmeurul (Rubus idaeus) din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cottus gobio L.), Mreana (Barbus fluviatilis Agass), Jeamna (Barbus petenyii Heck), Cleanul (Leuciscus Dobula L.), Scobariul (Cyprinus nasus L.), Crăietele (Cyprinus phoxinius L), Crâmpchița (Cobitis taeniaL. și Cobitis barbulia L.) , Plătișoara (Rhodeus amarus Agass). Dar cel mai cel, cel mai căutat pentru calitățile sale gustative, delicatesă rară, rămâne Păstrăvul (Salmo fario L.), pe care de câțiva ani buni omul îl cultivă nu numai pentru consum, cât mai ales pentru comercializare, producția modernei Păstrăvării, proprietate a Ocolului Silvic Sibiu, construită pe râul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de arome plăcute și nedefinite. Toate acestea, reunite ca într-o simfonie rustică orchestrată de Mama Natură, alcătuiesc fondul sonor care îi stimulează și susțin profesorului septuagenar gândurile și trăirile cu care își încheagă lucrarea. Pentru liniștea îndelung dorită și căutată, pentru amintirile ce îl asaltează și îi încălzesc sufletul, pentru aerul inconfundabil și locurile de neuitat ale copilăriei, Dumitru Dascălu a revenit în mica localitate natală, chiar dacă vârsta și puterile împuținate nu îl mai favorizează. Cele două săptămâni petrecute în
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cea mai „nobilă” a fost aceea de șofer pe un camion de mare tonaj pentru transportat mărfuri și materiale necesare pentru înălțarea unor edificii. Cu soția și copilul și-a petrecut câțiva ani în însorita Italie unde a deprins meserii căutate și bine plătite: mozaicar, faianțar, zidar, executant de finisaje ornamentale. Întors în satul copilăriei, și-a reluat activitatea didactică, și-a amenajat în termeni de lux un apartament într-unul din blocurile existente și pentru a-și completa veniturile propriei
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
îngrijească pe cât îi va fi cu putință de buna stare a reședinței sale de a doua, cum voiește să numească de aci înainte Iașii". În promisiunea aceasta regală, ținută de altfel cu nobilă stăruință, pe cât împrejurările au permis-o, trebuie căutată originea epitetului de cea de a doua capitală cu care Iașului i-a plăcut întotdeauna să se împodobească. Tot în cursul celor 25-30 ani, s-au realizat marile lucrări de artă, care au schimbat și reînnoit fața orașului: Teatrul Național
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și o făcea cu înclinații pedagogice, altoite cu o doză bună de frondă. Tarkovski era bulshit și influențase în mod nefast întreaga școală românească de film. Cristi propunea, în schimb, minimalismul lui Cassavetes, cu refuzul oricărei simbolistici sau al cadrelor căutate. Înainte nici nu auzisem de John Cassavetes, dar, pentru că era regizorul preferat al lui Puiu, iam văzut aproape toate filmele și mam lăsat convins de discursul lui. Sau de discursul prietenului meu, în orice caz. Tot din filmele lui Cassavetes
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Și mă Întreb dacă peste optsprezece secole judecătorii lui Socrate n-ar fi fost personaje de Renaștere, În măsura În care Renașterea și-a făcut un ideal dintr-o antichitate dogmatizată, recompusă din arta grecilor, nu din istoria lor. Dar justificarea Renașterii trebuie căutată nu În recapitularea antichității, ci În faptul că a descoperit, cum spunea Jules Michelet, o nouă credință. Ulise Însuși, cîtă vreme e fascinat de aventuri necunoscute, este un om baroc. Acest om baroc se revoltă Împotriva cercului Închis și rîvnește
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
nostru, făcea aceasta spre mai marele meu bine. A ZILEI 19. a. l. Vineri ș4 aprilieț - Înainte de liturghie, lacrimi, în timpul ei, belșug de lacrimi, cu multe priceperi și simțiri lăuntrice, ca și înainte de ea. Neaflând respect sau supunere iubitoare, trebuie căutată supunerea temătoare, privind la propriile greșeli, pentru a o dobândi pe cea iubitoare. A ZILEI 20. a. l. Sâmbătă ș5 aprilieț - Înainte de liturghie, lacrimi, în timpul ei, multe șlacrimiț. A ZILEI 21. a. l. d. Duminică ș6 aprilieț - Înainte de liturghie, lacrimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
în relația dintre Creator și creatură o prezență umană, mereu atentă și cu toate acestea mereu gata să se retragă, însă fără a dispărea niciodată cu totul. Aceste considerații despre menirea Exercițiilor scot în evidență particularitatea lor, care nu trebuie căutată atât în conținutul textului 1, cât în locul pe care-l ocupă printre „protagoniștii” acestora. Interesantă în acest sens ni se pare intuiția lui Roland Barthes 2, potrivit căruia, atunci când citim această cărticică„noi nu citim un singur text, ci patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
care se folosește exercitantul de ele. Ignațiu propune pe de o parte niște exerciții foarte precise ca formulare, însă pe de altă parte îl lasă pe exercitant să judece oportunitatea sau mai degrabă folosul lor. Tocmai în acest paradox trebuie căutat secretul pedagogiei sale: el reușește să facă din ceea ce a primit prin moștenirea sa culturală, prin experiența sa interioară, prin curentele pe care le traversează, un instrument folositor altora, un mijloc pentru ca alțiisă ajungă la decizia deplin liberă care angajează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
fericirea mea?” Iar eu îi spuneam: „Lasă mamă, când am să mă fac mare am să le caut și am să ți le aduc!” Ea râdea și-mi spunea că acestea se găsesc chiar lângă noi și că nu trebuie căutate. - Am înțeles, iubitule, ce înseamnă să fii fericit, dar fiecare înțelege lucrul acesta în mod diferit. De exemplu, unii cer puțin de la viață și sunt fericiți, iar alții care cer mai mult nu primesc și devin nefericiți. Asta este problema
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
conferă un aer și mai cinic întregii situații. Privirea Otiliei, îndreptată spre noi, cei din sală, închide nu doar povestea, dar și o întreagă rețea a complicității, capabilă să treacă de pânza ecranului. Cred că aici, în acest make-believe, trebuie căutată chimia dintre film și spectator despre care vorbeai. Un critic literar englez, astăzi aproape uitat, William Hazlitt, considera vitalitatea o supremă categorie estetică. El folosea cuvântul gusto pentru a se referi la inexprimabilul „posedat de inimă, consfințit de imaginațieș. Carnația
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Norocul tău, Ioane. Noroc! Norocul ți-l faci singur, Mihai! Bine, și ce vrei acum?! țip eu. Vrei să mă înscriu la altă facultate unde se-nvață cum se face norocul?! Ai cunoscut-o pe Livia. Are o meserie frumoasă, căutată. Căsătorește-te cu ea, Mihai. Începe și tu o viață de familie, tihnită, fără grijă. Îl privesc cum frămîntă țigara între degete, o aruncă în scrumieră, apoi își aprinde alta. Ioane, îi spun eu pe un ton calm, parcă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Strîng mîinile celorlalți trei, că lui Graur am să i-o strîng pe sală; el mă conduce întotdeauna pînă la scări. Știți, le zic, rămînînd în ușă, dumneavoastră patru aveți o bogată pregătire tehnică. Vă vînd un pont: sînt foarte căutate filamentele de douăzeci. Nu produce nimeni pentru că se rup la tragere. Eu cred că dacă s-ar elucida fenomenul tensiunilor de zonă, s-ar putea elabora o tehnologie de tragere. Cei patru schimbă priviri între ei. Iată o idee! exclamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-l usucă, nici munca nu-l istovește” <endnote id=" (825, p. 105)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Moses Schwarzfeld a Încercat să arate modul cum s-a născut imaginea evreului hoț și Înșelător : „Explicația acestei credințe false nu trebuie căutată numai În concepția greșită a poporului [român], că evreul ar fi de felul său prefăcut și șiret și deci predispus spre Înșelăciune, ci și Într-un motiv istoric, Într-o erezie a veacurilor trecute, ce mai are răsunet puternic În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din răsărit pentru stabilirea acestora. Măsurile de evacuare a evreilor și de deportare a acestora, însemnau măsuri excepționale justificate în timp de război, dar motivația acestora prin „vinovățiile evreilor”, prin redobândirea drepturilor uzurpate ale românilor, demonstrează că adevărata cauza trebuie căutată în evoluția de fapt a „problemei naționale” din secolul XX. Concluzia noastră este că evreii din Dorohoi au cunoscut într-un interval relativ mic (1940 1944), o situație dramatică, ce a evoluat de la alterarea calității vieții evreiești, aproape la distrugerea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
I. Rășcanu, Vasile I. Chiriacu, Ion P. Th. Pascal, Dumitru a Bălașei, Vasile N. Palade, Dumitru C. Musteață, Ion N. Novacu, Pavăl Zaharie, Ifteni I.N. Ciocoiu, Frumusachi G. Strungar, Ion Gr. Olar, Ghiorghi P. Trofin”. Dar, toți acești oameni trebuiau căutați și identificați așa că sarcina căzuse pe umerii angajaților poliției hușene care, se pare că nu prea se grăbeau cu această operațiune de vreme ce primăria a intervenit iarăși cu adresa nr.446/5 februarie 1877 aducându-le aminte lui Ghițescu & comp. de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
câteva sugestii și pentru cititori. Pentru aceia care vor avea răbdarea să parcurgă textul până la capăt, fără să-și închipuie că pierd timpul. Și mai ales pentru aceia care vor avea tăria să reia, după un timp, lectura. Nu trebuie căutată valoarea științifică, mistică ori religioasă a cărții, ci dimensiunea umană a mărturisirii unui suflet care se miră de ceea ce este în stare. Reamintesc și componenta literară, estetică a oricărui jurnal. Bacău, 26 august 2013Profesor universitar doctor, Ștefan MUNTEANU Cititorule, Ceea ce
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Filadelfia demonstrează că Rusaliile pot fi o realitate și astăzi. Totul depinde de noi (pentru că Dumnezeu este oricând gata să-Și facă partea!) și de prioritățile noastre, de dorința de a experimenta în viața noastră textul din Matei 6,33: “Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra!” Articol scris de pastorul Danubian Modoran La acest botez au participat peste 250 de persoane, așa cum ați putut observa și din poze sau
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Dotarea cea mai importantă a omului față de celelalte viețuitoare de pe pământ este comunicarea prin vorbire, apoi prin scris. Căutați cuvinte potrivite pentru comunicare, cuvinte de Înțelegere și dragoste, de iubire, de respect. Ele sunt izvoare de nesecat ale păcii și vieții fericite între toți oamenii de pe Planeta Albastră. Autorul acestui volum aduce cele mai sincere mulțumiri tuturor celor care
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dacă, turistic, nu Paris sau Veneția, sunt momente de relaxare în viață, atunci în Teatru, a aștepta să vină normal o laudă sau o recunoaștere, numai mintea mea înceată o poate gândi. Mie mi s-ar părea normal să fiu căutată, pentru că artistul, dacă are valoare, nu caută, este găsit! De aceea nici nu mă bag în sufletul celor de Radio sau T.V. (deși Liviu îmi reproșează: „De ce nu mergi peste ei?”; „Cum să merg fără să fiu chemată?”). A nu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]