5,189 matches
-
genul de maniac posomorât cu zâmbetul pe buze. Foarte posomorât, Într-adevăr. Un tip deprimant. Costumul elegant de mătase pe care Îl purtase În urmă cu zece ani În Haifa când el și socrul său ieșiseră În oraș, la o cafenea, ca să vorbească despre Shula putea foarte bine să fie folosit drept căptușeală de sicriu. Fără Îndoială că Eisen merita să i se poarte de grijă și la asta servea Israelul, printre altele, să-i adune pe acești schilozi. Dar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
lăsat apoi loc indignării. Săptămâni la rând, Sheba rezistase, parase toate avansurile, doar pentru a-i ceda acum acestei creaturi ridicole? Mă întâlneam cu Sue Hodge destul de des. Fiind amândouă fumătoare, obișnuiam să ieșim în timpul pauzei de masă la o cafenea italiană, La Traviata, în josul străzii. Nu stăteam niciodată împreună. Era un fel de froideur între noi, în urma unui incident petrecut cu câțiva ani în urmă, când Sue mă prinsese râzând pe înfundate în fața unei lucrări a ei care se chema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
a trecut pe lângă ea. Un pic mai târziu, un bărbat s-a oprit și a înjurat-o, cu o vehemență surprinzătoare, pentru că nu avea lumină la bicicletă. Pe la ora cinci, era deja înghețată. Pedala prin orașul înghețat, în căutarea unei cafenele deschise. În Clerkenwell, a găsit una - înghesuită, supraâncălzită, plină de aburi de mâncare și de zăngănitul aspru, metalic, al tacâmurilor. A comandat ouă și pâine prăjită și o ceașcă de ceai, iar apoi, cu ochii pe geamul mizerabil al cafenelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
cafenele deschise. În Clerkenwell, a găsit una - înghesuită, supraâncălzită, plină de aburi de mâncare și de zăngănitul aspru, metalic, al tacâmurilor. A comandat ouă și pâine prăjită și o ceașcă de ceai, iar apoi, cu ochii pe geamul mizerabil al cafenelei spre strada întunecată de afară, a stat și s-a gândit ce să facă în continuare. Trebuia să se ducă acasă - și-a zis - să-și împace fiica arțăgoasă, să se justifice în fața soțului plin de reproșuri. Știa că deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
ar fi fost nevoie. Cu cât planul ei prindea contur, cu atât tristețea pe care o simțise întreaga după-amiază se topea. Se îmbăta de fericire la gândul că avea să-l vadă pe Connolly. A plătit și a ieșit din cafenea. Era destul de departe până la casa lui Connolly, iar după ce a ajuns acolo a petrecut plină de nervi o jumătate de oră pierdută în labirintul de blocuri. Când găsise cvartalul cu blocul lui, deja era ruptă de oboseală. A luat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Bianca DAN <biography> Activitate literară -debut cu volumul de poezii Transplant de iubire, în curs de apariție volumul Ultima carte despre întuneric, poezii publicate în antologii-Confluențe lirice, Poeți în labirint, Muguri iertați, poezii publicate în revistele literare Provincia Corvina, Fereastra, Cafeneaua literară, Discobolul, Orient latin, Algoritm literar, Ardealul literar, Orizont Literar Contemporan, Nomen Artis. Premii -premiul I la concursul Timpul iubirii, Prieteni de suflet, ediția I, Onești -nominalizare la concursul internațional Starpress ediția 2010 -mențiune la concursul Agatha Grigorescu Bacovia 2010
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
I, 2010, Galda de Jos, jud. Alba -mențiune la concursul literar George Țărnea 26 noiembrie 2010, Râmnicu-Vâlcea -premiul revistei Algoritm literar, la concursul on-line „Poezie și suflet” premiul I la concursul Dragostea-i destin străvechi, 14 februarie 2011, Pitești -Premiul Cafeneaua literară la concursul Leoaică tânără iubirea, editia 2011 Pitești -Premiul III la concursul literar Visul, Orăștie, ediția a VII-a 2012 -Premiul special la concursul literar Visul secțiunea volume publicate pentru Transplant de iubire -Mențiune la ediția a 6-a
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
mit Maricica FRUMOSU „cândva am învelit jumătate de kilogram de primăvară într-un ziar alb-negru și acum citesc despre morți” <biography> Membră a Despărțămîntului ASTRA “Ioan Sârbu” Criuleni și a Cenaclului "Dincolo de lume", Biblioteca Publică Raională “Tamara Isac” Criuleni Premiul Cafeneaua literară acordat la Concursul Național de Poezie și Interpretare Critică a Operei Eminesciene «Porni Luceafărul...», Botoșani, 2011. Premiul special al Bibliotecii „I. H. Rădulescu” acordat la Concursul Național de Literatură “Moștenirea Văcăreștilor” ediția a XLIII-a, 2011. Traduceri în limba
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
am absolut nimic de spusă — Orice. Chiar dacă n-ai nici o dovadă sau nu poți să-ți argumentezi afirmația... Zi numai! Păi, știu eu? Poate În primul rînd chibriturileă — Ce? — Cutia... O cutie cu chibrituri plină doar pe jumătate... luată de la cafenea. Era În buzunarul .hainei de ploaie Împreună cu un ziar cu comentarii sportive. — Aha!... Expresia feței i se schimbă brusc. Privind-o din nou, oarecum stînjenit, mi-am dat seama că nu-mi place deloc. Era foarte calmă și stăpînă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
principal și privind spre dreapta din stația de metrou de la poalele dîmbului, am văzut În stînga o parcare În aer liber. În diagonală privind, se zărea o firmă pe care scria Camelia exact ca pe cutia de chibrituri. Era o cafenea obișnuită cu o capacitate de vreo optsprezece locuri. În afară de mandatar, se mai afla acolo o chelneriță de vreo douăzeci și doi de ani cam grăsuță, rotunjoară la față, cu ochii mici și cu urme de coșuri pe frunte. Îi plăceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
yeni.) M-am trezit mahmur. De obicei, beam două cafele dimineața, dar acum mă hotărîsem să beau doar o ceșcuță. Nu cred că pot fi acuzat de lipsă de rigurozitate În raportul pe care l-am Întocmit cu referire la cafeneaua Camelia. Dar, pur și simplu, starea jalnică a cutiei de chibrituri, eticheta uzată, amplasarea oarecum apropiată dar neconvenabilă a cafenelei - toate mă făceau să cred În afirmația mandatarului că EL nu era un client permanent. Ce mai puteam adăuga? Pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Nu cred că pot fi acuzat de lipsă de rigurozitate În raportul pe care l-am Întocmit cu referire la cafeneaua Camelia. Dar, pur și simplu, starea jalnică a cutiei de chibrituri, eticheta uzată, amplasarea oarecum apropiată dar neconvenabilă a cafenelei - toate mă făceau să cred În afirmația mandatarului că EL nu era un client permanent. Ce mai puteam adăuga? Pereții vechi, obosiți, purtau urme ale fostelor rafturi. De un perete era lipită o fotografie color de format mare ce reprezenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
să aibă o casă unde să se poată duce, părăsind cît mai repede un asemenea loc. Consider că raportul meu nu conține neadevăruri. CÎnd mandatarul a ajuns la masa de lîngă mine, mi-am Închis servieta și m-am ridicat. Cafeneaua era lungă și Îngustă, așa Încît el trebui să se Înghesuie Între două mese ca să-mi facă loc să trec. La fiecare pas pe care-l făceam, se scurgea cîte un pic de ulei negru dintre scîndurile dușumelei. I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
În centru, dacă-mi aminteam bine și să afle dacă există vreun frate În cartoteca familiei. Apoi, special am rostit cu voce tare numele de fată actual al femeii, cît și pe cel de domnișoară, ca să mă audă cei din cafenea. Nici mandatarul, nici chelnerița n-au avut nici o reacție. Era și normal să fie așa. Deși acest lucru părea să-mi infirme bănuielile, era totuși puțin probabil ca ei să fi stabilit vreun contact folosindu-se de numele reale. Mandatarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
hibachi-ului și pe a cărui față se citea lesne că trăsese un pui de somn. Mi-am băgat chitanța ștampilată În portofel, gîndindu-mă să nu uit s-o trec și pe ea În raport. CÎnd am privit În urmă, perdeaua cafenelei Camelia, care mi se păruse dinăuntru a fi cu găurele, astupa acum complet fereastra, ca o vopsea neagră, lăsînd să se reflecte În ea fațada farmaciei din colțul opus. O pisică grasă ca un porc Își făcu apariția pe streașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de toate acestea. Aparent, fără ca măcar să fiu În stare să realizez prea limpede, lucrurile au luat o asemenea Întorsătură, că mă puteam considera implicat și eu Într-o crimă. Și mai era cutia de chibrituri care, fără nici o legătură cu cafeneaua Camelia, Îmi stîrnea suspiciuni. Fusese folosită mult și acum conținea bețe de chibrituri cu capete de două culori: albe și negre. Aveam presentimentul că dacă mă mai gîndesc mult la ea, voi ajunge, vrînd-nevrînd, să apuc pe un drum presărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Cum să nu rămîi trăsnit la apariția unui asemenea tip? Mă simțeam de parcă aș fi băut un vagon de cafea ca să-mi treacă mahmureala. Eu nu mai știam ce să-i răspund și tipul, remarcîndu-mi inferioritatea, arătă cu capul, spre cafenea. — Ei, ceva rezultate ? Ce coincidență să ne Întîlnim aici!... Cred că am avea o mulțime de lucruri de discutat. — Coincidență ? l-am Întrebat sever, fără să-mi dau seama de tonul provocator. — Vreau să cred că a fost o Întîmplare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
așa. Își scoase Încet mănușile și se frecă tare la ochiul drept cu degetul mijlociu; i-o fi intrat vreun firicel de praf. Mi-am dat imediat seama că ai pornit pe o pistă greșită cînd te-am văzut la cafenea, dar mi s-a părut interesant că-ți merge mintea, că ai ales tocmai localul acela... ca să-l cercetezi... și cutia de chibrituri. Văzîndu-te acolo, abia atunci am realizat că pe cumnatul meu nu-l interesa cafeneaua, ci parcarea aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
am văzut la cafenea, dar mi s-a părut interesant că-ți merge mintea, că ai ales tocmai localul acela... ca să-l cercetezi... și cutia de chibrituri. Văzîndu-te acolo, abia atunci am realizat că pe cumnatul meu nu-l interesa cafeneaua, ci parcarea aceasta. Imediat am presimțit ceva. El era un mecanic teribil de priceput. Avea autorizație categoria I... Repara mașini pe care scotea bani serioși. GÎnd Îi dădea tîrcoale norocul și-i cădea un hîrb În mînă, Îl cumpăra pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Ba nu... gunoierul fredona o melodie... Deodată, tipul se Încordă tot, Își aranjă fularul și spuse exasperat: — Nu pot să-l sufăr. — Pe gunoier ? Ce tîmpenie! Gunoi și melodie, se potrivesc de minune! Dacă n-ai nimic Împotrivă, hai la cafenea să ne tragem sufletul! Avea el venea cu invitația venea acum dinspre el și i se descifra neliniștea În glas. Mi-am dat seama, deși Încă destul de vag, că Încep să-mi evaluez propria poziție. — Dintre lucrurile pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
clipă. Breșa era cutia cu chibrituri... N-am scris deloc minciuni În raportul pe care l-am făcut despre localul Camelia. Și nu numai că nu existau neadevăruri, dar nici măcar n-am fost În stare să stabilesc vreo legătură Între cafenea și EL. Poate că am luat În considerare doar aspectul exterior al cutiei de chibrituri la Început, dar cînd am privit și Înăuntru... parcă erau pilule de culori diferite: nouă bețe cu fosforul alb amestecate printre douăzeci și șase cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
capăt oricît Îmi storceam creierii... Al naibii adevăr! VÎrfurile chibriturilor pe care le-am primit de la Camelia azi dimineață erau albe și, deci, cele douăzeci și șase negre au fost adăugate ulterior. Oare cine s-o fi ocupat astăzi la cafenea de umplerea cutiilor cu chibrituri ? Oricît ar crește prețurile, chibriturile și apa sînt Încă gratuite oriunde-ai merge... Am trecut peste toate acestea În raportul meu. Ar fi trebuit să dărîm gardul interzis, să-l calc În picioare. Dar Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
pe jumătate, am dat foc unui colțișor de oracol - bineînțeles cu alte chibrituri - și de la el mi-am aprins țigara. Cu ochii la larvele ce mișunau de colo-colo, gîndurile și-au urmat calea, libere. O cutie de chibrituri de la o cafenea pe unde trecea arareori... Oare ce interese Îl minau Întracolo?... Desenul de pe etichetă? Ce ridicol... Dar numărul de telefon? Da, posibil... Poate se găsește pe la Camelia vreo fetișcană ca o căprioară, care poartă pe ea anunțul „Angajăm paznic” și cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
nevoie de bere și gata! Eu aveam nevoie de cea care vroia să bea bere... Mă săturasem de-atîtea opinteli fără rost. Se repezi spre bucătărie ca un cîine dezlegat. Aș putea să consider problema Încheiată. Eu, personal, am trecut pe la cafenea și m-am interesat. Mi s-a spus că mandatarul nu e decît intermediar și o cunoștință Îl rugase să-i caute un șofer particular. Bineînțeles că mi s-a spus că găsiseră de mult. Era și firesc. Anunțul apăruse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
mă obseda și pe mine ideea că acea cutie de chibrituri care intrase În posesia mea constituia o dovadă materială certă În defavoarea dumitale. Conținea și bețe albe, și negre. Cineva care ținea la cutia aceea, dar trecea mai rar pe la cafenea a completat, cu timpul, bețele. Dacă mergea mai des acolo, putea oricînd căpăta chibrituri noi. Pe care dintre următoarele trei posibilități ești dumneata tentată s-o iei În considerare? În primul rînd, cineva care ieșea În lume arareori; doi, Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]