6,961 matches
-
funcționarea economiei și administrării. În 1996, la alegeri, CDR-ul a simțit nevoia să răspundă la temerea populației că nu deține specialiști, adică tehnocrați, afirmând că deține o resursă importantă de specialiști. Producerea unei imagini politice a polarizării între „adevăratul capitalism”, „adevărata democrație” și „neo/criptocomunism” poate fi explicată, în concluzie, nu prin existența unei diferențe reale pe aceste liniamente, ci ca un efect al dezechilibrului dintre forțele politice: pe de o parte, o grupare largă și difuză, compusă în primul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
expresii ale unei mentalități moștenite, care, în fapt, sunt mai degrabă atitudini realiste față de situația actuală. Neîncrederea în întreprinderile private poate fi parțial expresia unei mentalități a societății comuniste, dar și o estimare realistă a abuzurilor împotriva salariaților a unui capitalism adesea abuziv din cauza deficitului de control social. Estimarea că „înainte trăiau mai bine” este adevărată pentru o largă parte a populației, neexprimând neapărat „nostalgia pricinuită de vechea mentalitate”. Utilizarea în explicație a „rămășițelor mentalității comuniste”, care în nici un caz nu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
eșecurilor tranzițieitc "Opțiunile strategice ca factori explicativi ai eșecurilor tranziției" 1. Preluarea în strategia tranziției a spiritului neoliberalist al anilor ’80. Observația este formulată de Bob Deacon (1997) și de alții. Strategia tranziției a exprimat spiritul unei faze în evoluția capitalismul occidental: neoliberalismul. Anii ’80 au fost dominați de o viziune neoliberală, ilustrată atunci de personalități politice marcante, ca, de exemplu, Margaret Thatcher și Ronald Reagan, care acum ni se pare chiar extremistă. În Europa bătea un vânt neoliberal puternic. Chiar
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
neprivatizarea întreprinderilor, la care ei nu puteau participa. Spre deosebire de tehnocrație, membrii fostelor clase desființate de comunism, concentrați în partidele istorice, erau interesați necondiționat de privatizarea rapidă. Neinteresați de logica tehnocratică a restructurării economiei de stat, erau înclinați spre viziunea unui capitalism „pur”, constituit prin forțele proprii ale economiei private. Incapacitatea de a administra o economie modernă complexă, dar bolnavă a făcut ca partidele istorice să prefere distrugerea economiei de stat prin privatizare decât prin restructurarea ei de către managementul tehnocratic. Salariații, reprezentați
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cât și în zona serviciilor sociale fundamentale: învățământ, sănătate, asistență socială. Din acest punct de vedere, România a avut o orientare diferită de cea a celorlalte țări europene în tranziție. Și punctul de pornire a fost diferit. Sistemul comunist, în contrast cu capitalismul, a accentuat intervenția statului nu numai în economie, ci și în protecția socială. Și, într-adevăr, majoritatea țărilor socialiste s-au caracterizat printr-un nivel al cheltuielilor sociale publice mai ridicat decât țările capitaliste, plasate la același nivel de dezvoltare
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
larg set de opțiuni, responsabile de reușitele și de eșecurile procesului. Promovarea economiei de piață fără o instituționalizare suficientă a generat un sistem economic distorsionat care nu a fost similar, în nici o fază a evoluției sale, cu etapele parcurse de capitalismul occidental. Presupoziția că mecanismele pieței sunt capabile să restructureze economia și să îi asigure relansarea în condițiile unui deficit de instituționalizare, necompensat de intervenția statului în controlul proceselor economice și în susținerea relansării economiei, s-a dovedit a fi naivă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a bugetului și a masei de consumatori. Ea se prezintă ca un „mod social de producție” cu propria sa logică structurală: un mod de producere a profitului care folosește mecanismele pieței libere, dar insuficient reglementate, fundamental diferit de cel al capitalismului competițional. Economia de pradă s-a constituit pe baza oportunităților de exploatare oferite de sectorul uriaș al proprietății de stat, devenit vulnerabil din cauza deficitului în ceea ce privește controlul de către „patronul” său, statul. Un asemenea mod de producție nu poate fi descris prin
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
factori economici, sociali și politici, interni și externi, variabila cauzală determinantă fiind politica economică. Economiile de piață „funcționale” se caracterizează printr-un control multiplu: mecanismele competiției economiei de piață, reglementările juridice și implementate instituțional și doar secundar o „cultură a capitalismului”. Economiile de piață constituite recent, caracterizate prin subdezvoltare și prin poziții de marginalitate în sistemul economic mondial, de slăbiciune în relațiile cu grupurile economice și politice externe și interne, prezintă un risc ridicat de a nu funcționa eficient, de a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a fost caracterizat prin lipsa dorinței de a explora, la nivelul societăților globale, alternativele ca sursă a tuturor dogmatismelor. Din păcate, primii ani ai secolului XXI dau semne slabe de schimbare a orientării epistemologice. Ruptura dintre cele două sisteme mondiale, capitalismul și socialismul, care a dominat secolul XX, a fost sursa profundă a dogmatismului modern. Dogmatismului sovietic i s-a opus cel occidental. Dogmatismul dezvoltat în procesul de absorbție a sistemului comunist, ca orice dogmatism, a fost caracterizat de o închidere
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
26, 1, pp. 43-62. Dobrescu, Emilian, 2000, „Romanian Transition Economy as a Weakly Structured System”, în Elena Zamfir, Ilie Bădescu, Cătălin Zamfir, Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București. Eyal, G., Szelenyi, I., Townsley, E., 2001, Capitalism fără capitaliști, Editura Omega, București. Geană, Gheorghiță, 2000, „Ce se întâmplă acolo? Contradicții și confuzii în România”, în Elena Zamfir, Ilie Bădescu, Cătălin Zamfir, Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București. Georgescu, Florin, 2002, Starea economico-socială
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
sau ecranul), ca orice altă acumulare de capital pur și simplu, nu se poate în nici un fel măsura prin ceea ce se petrecea în trecut. Societatea a fost profund bulversată, trecînd într-o etapă nouă și decisivă a istoriei sale. După capitalismul industrial și financiar, iat-o în plin capitalism simbolic întemeiat nu pe mașină ori pe bani ci, cu totul nou, pe comunicare. Lăsîndu-se purtat de ispita speculațiilor numerice ale psihologiei colective, Tarde conchide în repetate rînduri: "Din toate aceste varietăți
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pur și simplu, nu se poate în nici un fel măsura prin ceea ce se petrecea în trecut. Societatea a fost profund bulversată, trecînd într-o etapă nouă și decisivă a istoriei sale. După capitalismul industrial și financiar, iat-o în plin capitalism simbolic întemeiat nu pe mașină ori pe bani ci, cu totul nou, pe comunicare. Lăsîndu-se purtat de ispita speculațiilor numerice ale psihologiei colective, Tarde conchide în repetate rînduri: "Din toate aceste varietăți se conturează un soi de lege generală: distanța
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ceea ce este bine. Spun asta deoarece majoritatea oamenilor au nevoie de o credință pentru a putea începe să acționeze. Ar trebui așteptat mult pentru ca ei să înceapă a gîndi și a înțelege, iar în tot acest timp geniul rău al capitalismului i-ar înăbuși tot mai repede prin mizerie, alcoolism și istovire". Este profitabil din punct de vedere politic să te slujești de un mort împotriva celor vii, să subordonezi respectul pentru misiunea sa față de admirația pentru un om în cele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
revoluția. Eram învinși de loialismul nostru față de partid. El ne provoca să ne răsculăm și, de asemenea, ne întorcea împotriva noastră 545. Dacă un Buharin, un Radek, un Zinoviev și mii de alți complici uneltesc, nu este împreună cu Hitler, cu capitalismul sau cu vreun serviciu de spionaj, cum se pretindea în actul de acuzare. Ei conspiră cu călăii lor, frații lor, acoliții lor dintotdeauna, cu Stalinii, cu Molotovii, cu Vîșinskii. Se pretează la o punere în scenă menită să ascundă un
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Pierre Milza, Istoria Europei, vol. IV 31. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. V 32. Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice 33. Dumitru Dorobăț, Din țara făgăduinței. Receptarea literaturii americane în România 34. Ștefan Lupașcu, Universul psihic 35. Jean Baechler, Capitalismul, vol. 1 36. Alexandru Zub, Orizont închis 37. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 1 38. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 2 39. Pierre Bourdieu, Simțul practic 40. Jean-Claude Schmitt, Giovanni Lévi, Istoria tinerilor în Occident, vol. 1 41. Jean-Claude Schmitt
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
European Phisical Journal B 13. Georgescu-Roegen, N. (1979), Legea entropiei și procesul economic, Editura Politică, București 14. Gervais, M. (1990), Controle de gestion et planification de l’éntreprise, Economica, Paris 15. Gilpin, R. (2004), Economia mondială a secolului XXI. Provocarea capitalismului global, Editura Polirom, Iași 16. Guiașu, S. (1965), Matematica și informația, Editura Tehnică, București 17. Hardwick, P. (2002), Introducere în economia politică modernă, Editura Polirom, Iași 18. Held, D. ș.a. (2004), Transformări globale, Editura Polirom, București 19. Iancu, A. (1992
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
cuvenite minerilor. Prin lozinca „Jos burghezia proletară!”, chiar dacă naiv, minerii din Valea Jiului ironizau comunismul prin chiar una din formulele demagogice și clișeele acestuia, anume critica împotriva burgheziei. Sensul era acela că regimul comunist devenise el însuși un stat în care capitalismul continua să funcționeze, dar în folosul unei nomenclaturi comuniste clar delimitate. Represiuneatc "Represiunea" Măsurile de reprimare au îmbrăcat diferite forme. După discursul lui Constantin Dobre, greviștii au conștientizat focalizarea organelor de represiune pe figura unui lider: de aceea, minerii i-
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
perioadă, problemele referitoare la bani și la rata dobânzii devin mai importante, iar studiile economice devin mai analitice. Prin urmare, la baza mercantilismului s-a aflat revoluția comercială, altfel spus, tranziția de la economiile locale la cele naționale, de la feudalism la capitalism și, nu în ultimul rând, de la un comerț exterior rudimentar la un comerț internațional extins. 1.3.1.2. Teoria avantajului absolut (modelul Adam Smith) În timp ce, pentru mercantiliști, comerțul exterior era considerat modalitatea principală de obținere a aurului și argintului
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
și chiar în vorbirea curentă. Conceptul a fost adoptat rapid și de știința economică, pentru că referirile uzuale sunt la tranziția postsocialistă, în sensul, nu suficient de riguros, de trecere de la economia hipercentralizată (asociată socialismului) la economia cu piață concurențială (asociată capitalismului) - sunt omise, premeditat sau nu, celelalte genuri de tranziție pe care le parcurge omenirea pe diferitele sale segmente sau etape de evoluție. Conceptul „tranziție” este totuși prea general, ambiguu, putem spune chiar neclar, fiind încărcat cu o multitudine de sensuri
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
piață aduce elemente noi, importante în organizarea, funcționarea și finalitatea economiei de piață, mai ales prin demersul de a îmbina eficacitatea economiei cu justiția socială, prin introducerea unei dimensiuni semnificative a protecției populației - nici această economie nu depășește însă limitele capitalismului. Nu pot și nu trebuie ignorate nici carențele metodologice sau de conținut privind definirile și descrierile care se oferă societății românești, viitorului acesteia, rezultate din parcurgerea proceselor tranziției. În absența demersurilor coerente și concordante intereselor naționale majore privind natura și
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
476. footnote>. Prin urmare, potrivit terminologiei folosite frecvent, în cazul tranziției postcomuniste, originea sau punctul de plecare este socialismul real al anilor ’80 ai secolului trecut, iar destinația vizată, explicit sau implicit, o constituie economia cu piață concurențială și democrația, capitalismul democratic asociat cu bunăstarea, competiția și libertatea<footnote Expresia „economie de piață” se folosește, de obicei, pentru a desemna economia statelor industrializate, dezvoltate, care oferă cea mai înaltă eficiență în alocarea și utilizarea resurselor și cel mai înalt standard de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
gestionare a mecanismelor pieței, precum și din alte atribute ale societăților în care se integrează. Ca atare, tranziția postcomunistă trebuie definită cu mai multă rigoare științifică. De fapt, secolul al XX-lea a cunoscut înainte o tranziție (perioadă de trecere) de la capitalism la socialism, definită în termeni oarecum asemănători. footnote>. Fenomenul tranziției este deosebit de complex și divers, așa că nu trebuie redus la trecerea unor țări de la așa-zisul socialism la capitalism, pentru că statele se deosebesc între ele, în primul rând, după nivelul
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
XX-lea a cunoscut înainte o tranziție (perioadă de trecere) de la capitalism la socialism, definită în termeni oarecum asemănători. footnote>. Fenomenul tranziției este deosebit de complex și divers, așa că nu trebuie redus la trecerea unor țări de la așa-zisul socialism la capitalism, pentru că statele se deosebesc între ele, în primul rând, după nivelul dezvoltării economice, cu toate efectele pozitive sau negative care decurg de aici pentru cetățenii lor, nu numai după regimul politic sau ideologie. De fapt, statele lumii nu sunt structurate
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
civilizația industrială); d) tranziția de la actuala ordine economică internațională la o nouă ordine internațională, la o nouă ordine mondială, după cum rezultă din fapte și evenimente ca: lărgirea sistematică a ONU și augmentarea continuă a rolului său în viața internațională, victoria capitalismului în confruntarea cu socialismul marxist, dispariția Tratatului de la Varșovia, extinderea și creșterea rolului Pactului Atlanticului de Nord (NATO), realizarea unor modele noi de unitate internațională, constituirea Organizației Mondiale a Comerțului, accentuarea caracterului unitar al pieței mondiale, amplificarea, adâncirea și creșterea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
mai mult relațiile economice dintre țările din bazinul Pacificului; g) afirmarea tot mai evidentă a unui paradox al celor două modele principale ale lumii avansate contemporane, respectiv modelul neoamerican și modelul renan. În acest sens, Michel Albert<footnote În lucrarea Capitalism contra capitalism, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 121-122. footnote> scria că modelul neoamericam reușește să se impună politic și ideologic în defavoarea celui renan exact în momentul în care se dovedește a fi mai puțin eficient decât acesta. Dovedită fiind superioritatea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]