6,684 matches
-
îl iubește și îl respectă. El este mult mai apropiat de Poartă decît de Rusia”. Dupa înăbușirea revoluției, Colquhoun raporta același gen de incidente ca și în perioada elaborării Regulamentelor Organice. Astfel, potrivit consulului englez, la 15 februarie 1849, toate carantinele de pe Dunăre se aflau sub controlul autorităților ruse, iar la 22 martie, acesta raporta înăsprirea măsurilor sanitare în Galați și Brăila, prilej pentru noi abuzuri și întârzieri în livrarea mărfurilor. Pe tot parcursul anului 1850, Cunningham a adresat numeroase memorii
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
martie, acesta raporta înăsprirea măsurilor sanitare în Galați și Brăila, prilej pentru noi abuzuri și întârzieri în livrarea mărfurilor. Pe tot parcursul anului 1850, Cunningham a adresat numeroase memorii de protest autorităților locale, exprimându-și dezacordul față de perioada lungă de carantină, de prețul ridicat al acesteia și de ingerințele inadmisibile ale inspectorilor ruși. Gardner a adresat un protest asemănător la 31 ianuarie 1851. Ca urmare, Barbu Știrbei a promulgat un decret privind reducerea duratei de carantină la patru zile, ulterior fiind
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
dezacordul față de perioada lungă de carantină, de prețul ridicat al acesteia și de ingerințele inadmisibile ale inspectorilor ruși. Gardner a adresat un protest asemănător la 31 ianuarie 1851. Ca urmare, Barbu Știrbei a promulgat un decret privind reducerea duratei de carantină la patru zile, ulterior fiind reduse și taxele aferente acetui serviciu, după cum informează Cunningham și Gardner. Un alt aspect al activității consulului general a fost sprijinul său pentru pașapotiști și după înăbușirea Revoluției. Colquhoun scrie despre „sentimentele de ură care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
trateze, i-ar spune să facă abstracție de ea. Uneori, paradoxul este identificat cu eroarea sau este considerat simptomul unei situații neconvenabile. Considerat ca o anomalie, ca un semn de boală, paradoxul a fost, în măsura posibilității, marginalizat, "pus în carantină". Aceasta a fost istoria paradoxurilor, până nu de mult" (Ibidem, p. 5). În a doua jumătate a secolului al XX-lea, situația paradoxului se modifică total, arată Solomon Marcus: "În ultimele decenii... au avut loc unele evenimente importante în cultură
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aghiotanți, Chivu Stoica și Alexandru Drăghici. Dominanții concentrau În mâna lor toate informațiile, știau din timp cine pleacă și cine vine, luau măsuri de primire, după „regulile extrem de severe de integrare În comunitate”. Fiecare nou-sosit intra Într-un fel de carantină, era supus unui regim de chestionare, supraveghere și ancorare În sistem; primirea se caracteriza mai degrabă prin ostilitate și suspiciune, decât prin căldură și Încredere. Suspiciunea funcționa ca normă instituțională - Câmpeanu mărturisește că atmosfera aceasta Îl va contamina, ca pe
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
expediție. Nu e pe deplin satisfăcător, dar deocamdată altă posibilitate nu există. Traficul navelor și ambarcațiunilor mici sub pavilion străin se controlează conform reglementărilor obișnuite, cu anumite observații conform memorandumului ISA. Se vor desemna oameni de legătură în cadrul biroului de carantină. Ideea lui B.-A.: Să antrenăm pentru prinderea porcilor câinii folosiți pentru depistarea drogurilor. (Pare o adevărată risipă să-i înveți pe câini să recunoască numai două-trei mirosuri, B.-A. zice că am putea să-i "programăm" pentru încă câteva
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
prinderea porcilor câinii folosiți pentru depistarea drogurilor. (Pare o adevărată risipă să-i înveți pe câini să recunoască numai două-trei mirosuri, B.-A. zice că am putea să-i "programăm" pentru încă câteva). Am vorbit despre asta la biroul de carantină. Dificultăți administrative, nu există canale normale de comunicare între biroul de carantină și serviciul de droguri al poliției. În plus sunt implicate autoritățile militare. Pare să fie extrem de complicat să urmăm procedura ierarhică. Să vorbesc despre asta cu cpt. Rosén
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
-i înveți pe câini să recunoască numai două-trei mirosuri, B.-A. zice că am putea să-i "programăm" pentru încă câteva). Am vorbit despre asta la biroul de carantină. Dificultăți administrative, nu există canale normale de comunicare între biroul de carantină și serviciul de droguri al poliției. În plus sunt implicate autoritățile militare. Pare să fie extrem de complicat să urmăm procedura ierarhică. Să vorbesc despre asta cu cpt. Rosén, poate e mai ușor să ne adresăm direct armatei (Școala de dresură
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
din Anglia. (O folosește la vânătoarea de vulpi.) Amicul Rydz destul de iritat pe chestia asta, e evident o eroare de stil. La sfatul meu B.-A. ascunde pipa dezamăgit. Polonezii nu și-au putut aduce propriii câini din cauza măsurilor de carantină. Clubul chinologic vânătoresc de pe Gotland s-a oferit să ne ajute, dar am refuzat de teama unui masacru. (Porcii domestici nu sunt vânat în sensul obișnuit al cuvântului.) Prada apare aproape instantaneu. Hăitașii gonesc un vier mare pe care Pruszkowski
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
guste din carne. Sunt nevoit să pun brusc capăt întrunirii. B.-A. îi pune pe toți să bea apă cu sare, dar vomită numai doi dintre ei. Sunt cu totul de acord cu B.-A. că trebuie să recurgem la carantină. Încerc să iau legătura prin radio cu medicul districtual din Burgsvik în legătură cu măsuri de urgență. Sunt îndrumat către secția de intoxicații de la spitalul Karolinska. E clar că nu se poate face mare lucru. (Cei în drept sunt înclinați să bagatelizeze
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
care s-ar putea implanta în zonă un mic număr de animale noi, "în cazul în care s-ar dovedi că linia originară este serios decimată la momentul începerii vânătorii". Așadar deodată se consideră că pot fi încălcate dispozițiile de carantină! I-am spus în față lui Andrén (s-ar putea crede că idioția asta a fost începută de binecuvântatul Gård) că n-am de gând să pun la dispoziție resursele ISA cine știe cui pentru PR sau divertisment. E clar că nu
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
a SM cu virusul jigodiei. În insulele Orkney și Shetland creșterea câinilor este un obicei foarte frecvent, iar jigodia este o boală endemico-epidemică, pe când în insulele Faeroer nu a fost raportat nici un caz de jigodie după 1956, ca urmare a carantinei stricte asupra câinilor importați. Această legătură o face și medicul veterinar român MITITELU (1985). Se poate vorbi deci de o origine infecțioasă a bolii și de transmisibilitatea ei. Boala pare a fi transmisă în faza preclinică sau de incubație. S-
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
populiste. În ultimii ani, tenta populistă a devenit accentuată nu doar în mediul politic, ci și în cel jurnalistic ori în acela specific intelectualilor publici. De curând, se adaugă acesteia un reviriment al naționalismului etnic, o bună vreme aflat "în carantină" la nivelul unor partide anti-sistem, al instituților media dependente de acestea și la cel al protocroniștilor care n-au divorțat de național-comunismul ce le-a conferit identitate. Întrucât acest tip de discurs a reușit să producă un efect de imitație
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
populiste. În ultimii ani, tenta populistă a devenit accentuată nu doar în mediul politic, ci și în cel jurnalistic ori în acela specific intelectualilor publici. De curând, se adaugă acesteia un reviriment al naționalismului etnic, o bună vreme aflat "în carantină" la nivelul unor partide anti-sistem, al instituților media dependente de acestea și la cel al protocroniștilor care n-au divorțat de național-comunismul ce le-a conferit identitate. Întrucât acest tip de discurs a reușit să producă un efect de imitație
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de partid care îi datorează totul lui Stalin. Prin tot felul de maltratări și procese regizate pînă la ultimul amănunt, conducătorilor și militanților care trebuie să dispară le sînt smulse tot felul de "mărturisiri". Se încurajează denunțul și punerea în carantină a suspecților, iar mii de opozanți reali sau fictivi dispar fără urmă. Astfel sînt uciși Kostov în Bulgaria, Ana Pauker în România, Slansky în Cehoslovacia, Rajk în Ungarii, zeci de foști miniștri, președinți și vicepreședinți ai consiliului, generali, directori administratori
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în această mare a amintirilor. 2 M-am născut la Galați, vechi port pe Dunăre, cu tradiționale legături negustorești în lumea largă. Familia mea, din partea bărbătească, este băștinașă din acest oraș. Pe la mijlocul secolului trecut, bunicul meu, Neculai Dimitriu, era directorul Carantinei. Relele boli ale timpului, ciuma, holera, frigurile galbene, lepra și altele, tot atît de grave, bîntuiau porturile lumii și secerau multe vieți omenești. Carantina, după cum arată denumirea, avea misiunea să oblige vasele, care soseau în port de peste mări și țări
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
din partea bărbătească, este băștinașă din acest oraș. Pe la mijlocul secolului trecut, bunicul meu, Neculai Dimitriu, era directorul Carantinei. Relele boli ale timpului, ciuma, holera, frigurile galbene, lepra și altele, tot atît de grave, bîntuiau porturile lumii și secerau multe vieți omenești. Carantina, după cum arată denumirea, avea misiunea să oblige vasele, care soseau în port de peste mări și țări, să ancoreze în mijlocul Dunării și să aștepte în larg cele 40 de zile, timpul necesar pentru controlarea și precizarea medicală că persoanele de la bord
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
pe moldovenește. Era cochetă și mîndră. Păstra, în camera ei, cu sfințenie, încadrată în argint, o fotografie de familie: ea tînără; părul bine pieptănat, lins, într-o bogată și largă rochie malacov; el în costumul său diplomatic de director al Carantinei, cu sabie și bicorn. Iaca nu săruta niciodată mîna popii, care venea acasă să aghezmuiască cu zi întîi. Săruta numai crucea din mîna popii, dîndu-i apoi la o parte mîna întinsă de el ca să fie sărutată, cum era obiceiul. Știa
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
St. John, se îmbolnăvise de scarlatină. După internarea ei în spital, Mihai este dat în grija doamnei Antonescu, soția lui Victor Antonescu, ministrul României la Paris, pe care Regina Maria o alinta „Madame Butterfly”. Copilul a trebuit să intre în carantină, la Paris, iar călătoria la Nisa a fost amânată. Duminică, 13 aprilie. Regina Maria se pregătea să plece din Paris la Nisa, în timp ce Regele rămânea la Paris, pentru a continua convorbirile cu oficialitățile franceze. Personalul Legației române vine să o
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
participa la festivități din cauza unei gripe. Miercuri, 16 august. De fapt, nu era gripă, ci rujeolă, și abia la Constanța s-a manifestat. Boala, numită și pojar, a fost luată și de Carol al II-lea. Amândoi au intrat în carantină și au plecat la Sinaia. Marți, 22 august. Presa informează că starea sănătății lui Mihai s-a îmbunătățit. „Erupția și fenomenele catarhale (erau) pe cale de dispariție”. Temperatura și pulsul în limite normale. Vineri,15 septembrie. Mihai începe cursurile clasei a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
până În Martie sunt aduse din Olanda, din Aprilie până În iunie se consumă cele din tară, iar din iulie sosesc cele din răsărit. Timp de patru, cinci zile, erau aduse pe jos, adunate din fiecare sat, până la frontieră, unde după o carantină erau Încărcate În vagoane cu patru etaje și duse la Berlin. Aci urma o perioadă de Îngrășare sau de Îndopare și date la consum. În afară de producția de carne se obținea si o bună recoltă de puf și pene. Germanul le
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
în timpul drumului spre Gherla să le comunice celorlalți deținuți că nu au voie să vorbească cu nimeni despre acțiunea de la Pitești, iar Popa a înțeles din asta că este recunoscut ca șef al acțiunii. Prima zi au petrecut-o în carantină la camera 99, unde Popa, Pușcașu, Livinschi, Zbranca, Negrilă, Andronache și Bogos s-au organizat, hotărând să se împrăștie în fiecare cameră pentru a continua acțiunea. Șef de cameră a fost ales Vasile Pușcașu. Ca și în celelalte penitenciare, grupul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să își acopere spatele lăsând instrucțiuni pentru continuarea acțiunii. După plecarea lui Popa și Țurcanu din Gherla, în decembrie 1951, la etajul III s-au schimbat gardienii, iar camerele în care aveau loc demascările au fost transformate în camere de carantină ori ateliere. Primele conflicte deschise între agresori au apărut în duba care îi transporta. Bărgăoanu, deși a fost transportat împreună cu Țurcanu și Popa la Jilava pentru anchete, s-a întors la Gherla și le-a povestit lui Zbranca, Bogos, Juberian
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
nu vorbească nimic cu nimeni, mai ales despre avertizarea primită. În drum spre Pitești a fost închis o lună de zile la penitenciarul din Ploiești, unde a stat alături de deținuți de drept comun. Ajuns la destinație, a fost repartizat pentru carantină tocmai la camera 4-spital, unde au fost introduși imediat Gebac, Onișor, Sofronie și Negură, ultimul trăgându-l de limbă. Deși fusese avertizat, Bâgu nu a fost deloc prudent și s-a angajat în discuții cu acesta. Mutat în camera 1-corecție
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
intona cântece comuniste, întrucât majoritatea deținuților i se împotriveau deschis. Transferat la Pitești în noiembrie 1949, a încercat încă din primele zile să recupereze terenul pierdut față de Țurcanu, care avea un avans de șase luni în închisoare. Din camera de carantină, unde stătea cu alți douăzeci de deținuți, printre care Cornel Pop, Dan Dumitrescu, Dan Lucinescu și Constantin Buțan, a încercat să îi convingă pe ceilalți că trebuie să adopte pozițiile materialismului. A intrat repede în polemici cu Ion Struțeanu, cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]