1,982,238 matches
-
demascări de senzație etc. Dar nu sunt numai ei. Din păcate, câteodată, chiar foștii disidenți autentici se angajează pe această pârtie, din reflex de singularizare sau din cine știe ce alte motive. Sau pentru a le plăti confraților de condei cine știe ce polițe. Cazul lui Paul Goma e prea bine cunoscut. Iată și recent: întrebat, în ,Jurnalul literar", ce părere are despre declarațiile noi ale odiosului general Pleșiță, omul care îl maltratase în închisoare, trece de el repede, în restul imensului articol luându-i
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
pe }epeneag, pe Iorgulescu , pe Buzura etc., etc. Cu ei are mereu ceva de împărțit Goma și parcă mai puțin cu Pleșiță, care scapă, ca să zic așa, cu fața curată, mai curată, oricum, decât a colegilor de literatură. Sau alt caz. Nu o dată, nu de două ori, ci de trei sau de patru ori l-am auzit pe Mircea Dinescu povestind, la televiziune, un fapt care dacă s-ar fi întâmplat i-ar pune într-o rea lumină pe foștii săi
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
jocuri textuale în care adîncimea era înlocuită de multiple suprafețe mate, dar alunecoase. Așa se face că am ajuns să-mi fie uneori frică să receptez un opus mozartian, chiar și atunci cînd lucrarea e mai puțin "vînturată", cum e cazul Concertului pentru fagot KV.191. Teamă de o interpretare impersonală, glacială ori, dimpotrivă, hiper-personalizată, incandescentă, marcată de voința instaurării unor noi tonalități emoționale sau de euforia unei libere plutiri, incapabilă să evite echivocul, ambiguitatea. Nici vorbă de asemenea intenții ori
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
Rodica Zafiu Un nou volum al Valeriei Guțu Romalo este un eveniment editorial care trebuie semnalat cu entuziasm; în cazul de față este vorba de Aspecte ale evoluției limbii române (Humanitas Educațional, 2005), o carte densă, care reia multe dintre articolele publicate de autoare, timp de o jumătate de secol, în reviste de specialitate, dar și în volume colective, uneori
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
de dezbaterile din jurul limbii literare, al limbii standard, de relațiile acestora cu alte varietăți ale românei: se descrie trecerea de la diferențierea regională la cea socio-culturală, raportul dintre varietăți și zona codificată implicînd noțiunile de statut privilegiat, prestigiu, conștiință lingvistică. În cazul special al Republicii Moldova (ale cărei probleme lingvistice sînt integrate, așa cum se cuvine, descrierii mai largi a evoluției socio-culturale a românei) se descrie trecerea de la o diglosie (cult / popular) la o situație de bilingvism care a modificat dramatic datele problemei. Secțiunea
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 315. 21 E. Beck, Des heilige Ephraem des Syrers Hymnen auf Abraham Kidunaya und Julianos Saba, Louvain, CSCO 322 și 323, 1972. Beck se îndoiește de calitatea de autor a Sfântului Efrem în cazul majorității imnurilor către Iulian din Saba, preferând să le atribuie studenților Sfântului Efrem. Pentru o discuție asupra propunerilor lui Beck, a se vedea Sidney H. Griffith, Julian Saba, Father of the Monks of Syria, în Journal of Early Christian Studies
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
un eșec în dragoste al lui Adrian Păunescu, situația sitcom-urilor românești de televiziune (Toni Grecu) sau se fac pronosticuri (complet alături) în legătură cu perspectiva alegerilor de anul trecut? Cea mai profitabilă lectură a cărții lui Tucă este aceea de studiu de caz. Întrebarea pe care trebuie să și-o pună în permanență cititorul, citind aceste interviuri este ce elemente din discursul acestor vedete ale zilei asigură imensa lor audiență la public. Dacă la Andrei Pleșu stilistica impecabilă, folosirea permanentă a acordului fin
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
nu are o mare priză la public. De aceea, el nici nu este un răsfățat al dialogurilor televizate fiind, din acest punct de vedere, un fel de intrus înttre paginile acestei cărți. În fine, Ion Cristoiu este și el un caz interesant. Excelent povestitor el știe întotdeauna să-și capteze publicul, indiferent de ceea ce spune. Discursul său este unul mucalit, ca la Creangă, plin de pilde excelent adaptate la situația aflată în discuție. Există și în retorica sa o înțelepciune țărănească
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
De aici senzația pe care o capeți, străbătîndu-i rîndurile, că ai de-a face cu un om căruia conștiința deplină a inapetenței de a scrie i-a indus o atitudine de abstinent al cuvîntului scris. În al doilea rînd, în cazul lui Dragomir avem de-a face cu o gîndire spontană a cărei trăsătură esențială este că, o dată pusă pe hîrtie, autorul nu va mai simți decît arareori nevoia să revină asupra temei abordate. Scrisul lui Dragomir nu este unul recurent
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
metodică și voită, făcută în numele unei gîndiri recurente care știe că soluția nu poate fi aflată de prima oară, ci doar după repetate și încăpățînate reluări, despre o asemenea revenire nu se poate vorbi, cel puțin la nivelul expresiei, în cazul lui Dragomir. În al treilea rînd, Dragomir este exponentul unei gîndiri prin excelență intermitente a cărei justificare stă în chiar desfășurarea actului ei. Dragomir nu vrea să demonstreze nimic și nu are intenția de a apăra o cauză, o idee
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
nu-i reușește, Dragomir alunecă în matca livrescă a considerațiilor filologice, mulțumindu-se să vorbească despre cuvinte cu ajutorul altor cuvinte și mărginindu-se să dea contur problemei prin luarea în seamă a principalelor exemple menite a o ilustra. În acest caz, tradiția și erudiția îl covîrșesc pe Dragomir, iar cititorul asistă la spectacolul unei gîndiri în care nu originalitatea precumpănește, ci pertinența livrescă a unor observații de erudit. În acest caz, adevăratul Dragomir lasă loc învățatului, așa cum se întîmplă, de pildă
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
seamă a principalelor exemple menite a o ilustra. În acest caz, tradiția și erudiția îl covîrșesc pe Dragomir, iar cititorul asistă la spectacolul unei gîndiri în care nu originalitatea precumpănește, ci pertinența livrescă a unor observații de erudit. În acest caz, adevăratul Dragomir lasă loc învățatului, așa cum se întîmplă, de pildă, în fragmente ca ,Ce înseamnă Ťa deosebiť?" sau ,Bine și rău". Lipsa patimii, spontaneitatea, intermitența și ingenuitatea - iată trăsăturile din a căror convergență se poate închega, în cazul lui Dragomir
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
În acest caz, adevăratul Dragomir lasă loc învățatului, așa cum se întîmplă, de pildă, în fragmente ca ,Ce înseamnă Ťa deosebiť?" sau ,Bine și rău". Lipsa patimii, spontaneitatea, intermitența și ingenuitatea - iată trăsăturile din a căror convergență se poate închega, în cazul lui Dragomir, profilul acestui profesionist al filozofiei. Alexandru Dragomir, Cinci plecări din prezent, Exerciții fenomenologice, Editura Humanitas, București, 2005. 364 pp.
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
și icrișoare moi. Pe de altă parte, și fără glumă, apariția unei asemenea forme nu e accidentală și nici aberantă: atitudinea comunicativă, strategia conversațională pe care o relevă este cît se poate de coerentă - și, dacă nu universală, în orice caz transculturală. Cel care vrea să vîndă ceva recurge adesea la strategii ale politeții pozitive, ale familiarității, ca formă de apropiere de client. O strategie la fel de răspîndită este cea de minimalizare a aspectelor financiare ale schimbului comercial. Asemenea principii pragmatice generale
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
de a-și expune teoriile populist-demagogice la ore de vârf și în cantități suficiente pentru a prosti populația. Chiar dacă reușeau să blocheze administrația și să beneficienze de nenumărate premii de consolare, pesedeii nu reușeau, totuși, să aibă vizibilitatea obligatorie în cazul oricărui partid mare. Așa încât, mâna întinsă de Tăriceanu și Băsescu ar putea fi salvatoare pentru echipa post-iliesciană. Pentru ca astfel de lucruri să nu se întâmple, pentru a nu rata despăducherea morală de care avem nevoie mai mult ca niciodată, cred
Tăcerea furtunii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11512_a_12837]
-
sigur: televiziunile noastre băgau în isterie toată Europa: Pe când așaaaa... Solidari cu domnul Președinte Băsescu, ne strofocăm cu prietenul Haralampy să evadăm din corul celor care au creat starea de bâzdâc național vizavi de inundațiile din Moldova. Fiindcă nu e cazul să ne lăsăm înhățați de hachițe sentimental-televizate doar pentru că 1 la sută din suprafața țării a fost acoperită de puhoaie. Ce e aia, 23.000 de km pătrați acoperiți de ape, față de 237.500, cât are țara? Sau 20 de
De nu aveam un președinte marinar... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11510_a_12835]
-
indivizi fără inimă și fără teamă de Dumnezeu. E un reportaj tv foarte instructiv: sinistrații au tăbărât asupra hoților cu bâtele și cu ce le-a căzut în mână, făcându-și singuri dreptate, că dacă apelează la justiție... -În acest caz, zice Haralampy făcând-o pe deșteptul, ori se cercetează cu vinovatul în libertate până când acesta fuge din țară, ori este arestat, iar avocatul și medicul probează cu documente că insul suferă de claustrofobie, că are pietre la fiere și rinichi
De nu aveam un președinte marinar... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11510_a_12835]
-
anume, țineți-vă bine, Enciclopedia Internațională a Cenzurii. Este editată la Londra și prevede, la capitolul România, două tipuri de articole: unul mare, un entry, cum spun ei, de sinteză, pe care l-am scris, și foarte multe articole de cazuri de cenzură particulare. Eu am intrat în contact cu editura, adică ei m-au descoperit pe mine la o recomandare oarecare, și am mai introdus foarte multe cazuri pe care ei nu le știau. Eu personal am mai scris un
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
de sinteză, pe care l-am scris, și foarte multe articole de cazuri de cenzură particulare. Eu am intrat în contact cu editura, adică ei m-au descoperit pe mine la o recomandare oarecare, și am mai introdus foarte multe cazuri pe care ei nu le știau. Eu personal am mai scris un singur articol, mic, despre procesul de presă din 1863 al lui Hasdeu, primul proces de presă pentru pornografie. M.I.: Pentru romanul Micuța. A.M. : Exact, exact, exact. Eu fiind
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
și temperanța clasică, virtuți reunite cu maximă strălucire în opera lui Poussin; dar oare putem vorbi pur și simplu de francezi acolo unde intervin artiști ca Balthus și Picasso, aceștia fiind departe de a constitui singurele exemple? Evident că nu! Cazul cel mai convingător mi se pare ilustrat de un pictor ca Fragonard, a cărui specificitate franceză e de netăgăduit în arta "frivolă" a secolului al XVIII-lea. Cu toate acestea, o capodoperă de prim ordin cum este Leagănul nu are
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
ce au conceput-o, la cei care meditând asupra unor aspecte aparent secundare, n-au ezitat să introducă în circuitul ei opere ale unui pictor ca Valenciennes, pe care mai rar îți este dat să-l vezi pus în valoare. Cazul aparte pe care îl ilustrează Valenciennes este acela "de a fi pregătit calea unui Corot și a pictorilor de la Barbizon" ne spune Isabelle Dubois, conservator al patrimoniului la Muzeul de artă din Lyon, de unde provin lucrările expuse. Este o opinie
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
sau Samuel L. Jackson, nu se dau peste cap să joace, dar îi înțelegi: replicile sunt atât de fade că nici Laurence Olivier nu le-ar fi putut conferi realism. Atunci când depășesc statutul de platitudine, cad în absurd ca în cazul următoarei discuții dintre cavalerul Jedi interpretat de Samuel L. Jackson și lordul Sith, alias cancelarul Palpatine. Primul afirmă ,Cancelare, sunteți arestat", la care i se dă o replică interogativă: ,Mă ameninți?". Nici nu mai citez în totalitate dialogurile geniale din
Cursa de pe circuitul cinema by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11524_a_12849]
-
ocular al acțiunii. Tempo-ul filmului (una caldă, una rece) merită însă menționat, pentru că arareori cele ,de război" sunt eficiente la acest capitol. Oricât de simplă ar părea rețeta, proporția contează foarte mult, mai ales când se impune - ca în cazul de față - un climax. Pe care pelicula îl temperează: filmul începe în prezent, urmat de un lung flashback, apoi înapoi la prezent, în care are loc ,reîntâlnirea" fraților. Până aici, melodramă clasică. Dar dacă tot povestea e monopolul fratelui mort
Un american dispare,un sud-coreean apare by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11504_a_12829]
-
Eugenia" - contravaloarea noii monezi naționale (Maxime și cugetări sincere). Ed.Pescărușul sinucigaș, iulie, 2005. Mona Muscă, Denominarea în creația lirică a lui Călin Popescu Tăriceanu, compendiu. În seria ,Teorii"... Mircea Cinteză, Opere alese. Vol.1. Coada, la farmacii (studiu de caz. Și de piață); vol.II.Moartea vine de la fondul de sănătate, roman polițist pentru sugari, pensionari și bolnavi incurabili, ediție aproape princeps; Traian Băsescu, Opere complete. Vol.I. Să trăiți bine! Vol.II.Trăiți, bine ? Vol.III. Mai trăiți ? În
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]
-
de stil, în ""desprindere". Cum tot așa, succesorul lui Luchian, un mult mai tîrziu Tonitza, îl "anulează" pe primul prin radicalizarea/detașarea imaginii compuse. Dacă așa par a sta lucrurile într-o devenire organică, nu mai sînt defel asemenea în cazul altor două figuri proeminente, de data asta ale sculpturii: Paciurea și Brâncuși. Binom paradigmatic în ocolirea "anulărilor". Dacă lumea ar fi evoluat în gustul lui Paciurea, probabil că Brâncuși n-ar mai fi fost ce este azi pe plan mondial
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]