13,600 matches
-
fondul valutar al statului a eventualelor cheltuieli în valută nerecuperate, ocazionate de exporturile efectuate, se va face prin depunerea de către agenții economici la băncile comerciale la care au deschise conturile în valută, de deconturi de regularizare. Aceste deconturi vor fi centralizate pe feluri de valute și vor cuprinde regularizări pe perioade de 6 luni, prima depunere a deconturilor și de efectuare a operațiunii de regularizare urmînd a se face după 1.03.1991. 4. La încasarea documentelor aferente prestărilor de servicii
HOTĂRÎRE nr. 9 din 10 ianuarie 1991 privind aplicarea unor prevederi ale Legii 15/90 şi organizarea activităţilor de piaţa valutară în vederea trecerii la convertibilitatea leului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107488_a_108817]
-
se prezintă președintelui biroului electoral al secției de votare, care va elibera dovadă de primire. Președintele biroului electoral al secției de votare va hotărî, de îndată, asupra contestațiilor a caror rezolvare nu suferă întîrziere. Articolul 29 Biroul Electoral Central va centraliza la nivel național, numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare răspuns de pe buletinul de vot și numărul voturilor nule. În funcție de majoritatea voturilor exprimate pe întreaga țară, Biroul Electoral Central va proclama rezultatul referendumului în ședință comună a Adunării Deputaților și Senatului
LEGE Nr. 67 din 23 noiembrie 1991 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional asupra Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107597_a_108926]
-
Municipiului București, investit cu atribuții de control financiar, potrivit legii, pentru descărcare. ... (4) Actele de constatare a datoriilor față de stat și față de alte persoane juridice, ramase după terminarea operațiunilor de lichidare, întocmite de către comisia de lichidare, vor fi avizate și centralizate de către Ministerul Finanțelor Publice*), după care Guvernul le va prezenta Parlamentului, cu propuneri de rezolvare. Articolul 29 (1) Construcțiile agrozootehnice, atelierele de industrie mică, mașinile, utilajele și alte asemenea mijloace fixe, ce au aparținut cooperativei agricole de producție desființate, precum și
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
Municipiului București, investit cu atribuții de control financiar, potrivit legii, pentru descărcare. ... (4) Actele de constatare a datoriilor față de stat și față de alte persoane juridice, ramase după terminarea operațiunilor de lichidare, întocmite de către comisia de lichidare, vor fi avizate și centralizate de către Ministerul Finanțelor Publice*), după care Guvernul le va prezenta Parlamentului, cu propuneri de rezolvare. Articolul 29 (1) Construcțiile agrozootehnice, atelierele de industrie mică, mașinile, utilajele și alte asemenea mijloace fixe, ce au aparținut cooperativei agricole de producție desființate, precum și
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
iar în Constanța lucrau cinci asemenea structuri (a portului, a gării, a orașului, serviciul de siguranță și brigada zonală de siguranță). Din punct de vedere informativ, Direcția Generală a Poliției se baza pe Direcția Poliției de Siguranță, care aduna și centraliza toate informațiile privind ordinea publică, îndeplinind prin ofițerii de poliție, detectivi, agenți și organe speciale „însărcinările serviciului de ordine publică și siguranța statului”. Paza securității interne era cea mai importantă ramură a Poliției, deoarece avea misiunea specială de „a veghea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
împărțea în tehnica represivă și tehnica preventivă; 3. Tehnica serviciului de ordine și siguranță, adică toate mijloacele preventive și represive utilizare în cadrul legal pentru „menținerea, apărarea și restabilirea ordinei și siguranței publice”. Aici se aflau înglobate mijloacele interne (birouri care centralizau diferite cartoteci și evidențe, cum ar fi cele despre șoferi, vehicule, servitori, străini, vagabonzi, prostituate, etc), mijloacele externe (supravegherea locurilor publice, a anumitor imobile, etc), colaborarea cu alte autorități și „serviciul excepțional” (la ocazii și evenimente deosebite: serbări, demonstrații, incendii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
război mondial și reorganizarea armatei (trecută pe picior de pace, adică demobilizată din 1 aprilie 1921), Marele Stat Major a emis ordinul nr. 200/20 septembrie 1922 privind organizarea și funcționarea serviciilor din subordine. Conform acestora, Biroul 2 Informații „studiază centralizează și exploatează informațiile asupra inamicului”, iar pentru prima dată a apărut enunțat principiul confirmării și verificării informației obținute („o informație are valoare de regulă numai dacă este controlată cu alta din altă sursă”). Între anii 1925-1927, culegerea de informații a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sa și în cea mai recentă regiune alipită la România. Printre atribuțiile informative ale noii structuri, pusă sub conducerea D.P.S.G. și atașată Consiliului Dirigent, Resortul Interne, s-au numărat: 1. Controlul tuturor străinilor din Transilvania, efectuat de serviciile exterioare și centralizat la Subinspectorat. 2. „Chestiuni cu caracter subversiv”, spionaj și uneltiri contra organizației de stat. 3. Înaintarea de propuneri pentru expulzări a străinilor periculoși siguranței de stat. 4. Cercetarea și urmărirea indivizilor suspecți prin atitudinea și faptele lor. 5. Studiul ziarelor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care cuprindea, printre altele, Ordinul nr. 200/20 septembrie 1922 privind organizarea și funcționarea Statului Major, ce a reglementat această activitate. Fiecare Stat Major trebuia să cuprindă trei birouri: 1 - Organizare și Servicii, 2 - Informații, 3 - Operații. Biroul Informații „studiază, centralizează și exploatează” informațiile asupra inamicului, iar acestea aveau „valoare de regulă” doar atunci când erau verificate și comparate cu alte surse, iar rezultatul se dovedea pozitiv. După culegere, centralizare și clasare, Biroul 2 avea sarcina de a difuza datele de interes
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Serviciul Poliției Judiciare (două birouri); 2. Serviciul Poliției Tehnice (două birouri); 3. Laboratorul Central de Poliție Tehnică. Direcția Poliției de Siguranță avea rolul cel mai important, din punct de vedere informativ/contrainformativ în noua structură organizatorică a D.G.P. Aici se centralizau toate informațiile din țară privind ordinea publică și siguranța statului și se elaborau toate instrucțiunile și metodologiile de urmat în rezolvarea problemelor apărute. A fost alcătuită din: 1. Serviciul Informațiilor, cu următoarele birouri: a. Biroul siguranței generale, al poliției sociale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
parte presa minoritară din Moldova, Basarabia și Bucovina „îi aduce elogii zilnice” fostului ministru de Externe. Pe acest material, la data de 13 septembrie 1936, șeful D.G.P., Constantin Cernat, a pus următoarea rezoluție: „Notele referitoare la aceeași chestiune se vor centraliza și din ele se va face un tot verificat și exact cuprinzând situația pe care [o] vom comunica. În felul acesta nu repetăm aceeași chestiune și nici nu ne contrazicem”, ceea ce denotă interesul pe care îl reprezenta persoana lui Nicolae
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
politic, prin acțiuni ale unor mișcări extremiste, cât și pe palierul social sau religios, Biroul 1 Siguranța de Stat din Serviciul Jandarmeriei a decis întocmirea unor dosare documentare pentru persoanele cunoscute că desfășoară acțiuni dăunătoare securității naționale. Serviciul Jandarmeriei a centralizat dosare pentru conducătorii și agitatorii principali, precum și acelora „capabili” de a comite acte teroriste, în vederea luării unor măsuri represive în cunoștință de cauză. Datele informative interne și externe obținute au fost valorificate de I.G.J. atât la beneficiarii legali, cât și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acțiuni „tocmai datorită nivelului lor intelectual ridicat, pot fi foarte periculoase - deci urmează a fi subiectul unei supravegheri pe cât de atente, pe atât de inteligente”, după cum a atenționat și propus Corpul 1 Armată. La rândul său, Divizia 3 Infanterie a centralizat datele de la unitățile din subordine și a alcătuit un material cu numărul suspecților, originea lor și activitățile pentru care erau supravegheați. În total, organele contrainformative au avut în observare un număr de 32 de militari proveniți din rândul minoritarilor, dintre
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informative nu au neglijat nici alte aspecte sau fenomene sociale, cum ar fi problema studențească, cea muncitorească, proliferarea sectelor religioase, starea de spirit a minorităților, care trebuiau cunoscute, studiate și valorificate. Informațiile furnizate de personalul acoperit aflat pe teren erau centralizate și analizate la D.G.P.S.S., care trebuia să avizeze la declanșarea cercetărilor în cazuri sau problematici. Excepție de la această regulă au făcut datele cu exploatarea imediată - cazuri de spionaj, terorism, crime contra siguranței statului - care trebuiau soluționate imediat de către organele locale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au apărut și numirile de comandanți ai Gărzilor Naționale în ținuturi și județe. Coordonarea activității s-a efectuat prin Statul Major al Gărzilor Naționale, care a avut următoarea organigramă: 1. Serviciul Organizării. 2. Serviciul de Informații, cu misiunea de a centraliza datele privind problemele de interes obștesc și care aveau ca beneficiar pe secretarul general al F.R.N.. 3. Serviciul Educației și Propagandei. 4. Serviciul de Studii și Coordonare. 5. Serviciul Administrativ. La conducerea Serviciului de Informații și, interimar, la Serviciul Educației
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
forma în care le-au obținut. 2. Organele de căutare (detașamentele și comisariatele), care primesc rapoartele informative, le verifică și le prezintă eșaloanelor superioare. 3. Organele de interpretare, sinteză și răspândirea informațiilor (poliții de reședință, chesturi, inspectorate regionale, D.G.P.), care centralizează datele primite de la organele de căutare, le interpretează și le exploatează. Elaborarea planurilor de informații și de căutare a informațiilor au fost analizate în capitolul III, acestea fiind considerate „opera principală” a celor care conduc structurile de siguranță. Planul general
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
într-o formă unitară datele furnizate de expeditori. Peste trei zile, Președinția a comunicat directorului general al S.S.I. deciziile luate în această privință, pentru a fi implementate într-un timp cât mai scurt: „- Să se facă un birou care să centralizeze toate informațiile și să le redea numai pe cele serioase; - Să fie îndepărtați informatorii neserioși și incapabili, și agenți ai lui Moruzov”. Într-un timp foarte scurt, Serviciul de Centralizare a Informațiilor (S.C.I.) a fost organizat pe trei diviziuni și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
III (centralizare studii) - col. I. Popescu: -Secția I (studii politico-sociale) - P. Bănescu; -Secția II (studii politico-economico-financiare) - V. Scărlătescu; -Secția III (cultură, propagandă, contrapropagandă) - Gh. Popa; -Biroul IV (adjuntatura) - cpt. Fortunescu. Sarcinile noii structuri au fost rezumate astfel: 1. Coordonează și centralizează acțiunea informativă de Stat asupra problemelor interne și externe. 2. Coordonează acțiunea de procurare a materialului documentar și a studiilor privitoare la problemele ce interesează conducerea Statului. 3. Coordonează acțiunea contrainformativă a organelor de Stat cu privire la ordinea internă și siguranța
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în ultimul rând, de interes erau și cazurile „de manifestări bune”, cu un caracter patriotic, cultural sau social. Pentru întocmirea sintezei informative lunare, S.C.I. a trimis și un chestionar de îndrumare, cu principalele puncte de interes. Tot această structură a centralizat și situația funcționarilor de stat, mai ales din Ministerul Afacerilor Interne, sancționați pentru diferite abateri. La 25 septembrie 1941, Cabinetul Subsecretarului de Stat din ministerul respectiv a informat că, în urma unor anchete desfășurate la Chestura de Poliție Cernăuți, un număr
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
un centru pe lângă Corpul 4 Armată, la Chișinău. Toate aceste structuri și-au procurat informații prin agenți trimiși peste liniile inamice (uneori lansați cu parașuta) sau de la rezidenții dotați cu aparate TFF și lăsați în teritoriul sovietic. Datele procurate se centralizau și erau prezentate șefului Biroului 2 al Grupului de Armate „Sud”, locotenent-colonel Buntrok, care, în funcție de rezultatele analizelor operaționale, lua deciziile de dezvoltare/încetare a operațiilor. Acesta avea în plan, pentru lunile iulie-august 1944, trimiterea de agenți în localitățile Odessa, Nikolaev
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ramura și subramurile sale de activitate; 27. organizează, îndrumă și coordonează activitatea unităților din rețeaua proprie medico-sanitară și de învățămînt, potrivit legislației în vigoare; 28. întocmește și executa, potrivit legii, bugetul de venituri și cheltuieli pentru activitatea proprie; 29. efectuează centralizat vărsămintele la buget pentru obligațiile către stat; 30. aproba casarea fondurilor fixe în cadrul competentelor stabilite; 31. organizează activitatea proprie de cercetare, proiectare, informatica, perfecționare profesională și ia măsuri pentru inzestrarea cu mijloace tehnico-materiale necesare; urmărește rezultatele cercetărilor științifice și valorificarea
HOTĂRÎRE nr. 235 din 29 martie 1991 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107754_a_109083]
-
resurselor energetice și a principalelor materii prime pe ansamblul economiei, cu consumul global din industrie, agricultura, construcții, transporturi, circulația mărfurilor și din sectoarele social-culturale, aplicînd permanent principiul creșterii gradului de valorificare a resurselor interne și a celor asigurate prin fonduri centralizate; ... g) corelează strategia privind promovarea științei, progresului tehnic și a utilizării forței de muncă cu strategia de dezvoltare generală la nivel național; ... h) întocmește prognoze și programe privind comerțul exterior și relațiile economico-financiare internaționale ale țării, analize referitoare la evoluția
HOTĂRÂRE nr. 328 din 30 aprilie 1991 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Finanţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107826_a_109155]
-
precedentă, un exemplar al situației privind cumpărările de valute, pe feluri de valută, precum și a sumelor în lei aferente fiecărei categorii de operațiuni. În cazul caselor de schimb valutar care au mai multe puncte de schimb, situația se va întocmi centralizat pe casa de schimb valutar. VI. Controlul valutar 1. O casă de schimb valutar trebuie să îndeplinească toate prevederile prezente și viitoare ale reglementărilor de schimb valutar, așa cum sînt stabilite și transmise de Bancă Națională a României. 2. Personalul fiecărei
NORMA nr. 630 din 4 iulie 1991 pentru aplicarea prevederilor referitoare la înfiinţarea şi funcţionarea caselor de schimb valutar conform Regulamentului privind operaţiunile curente şi transferurile de capital cu mijloace de plată străine, emis de Banca Naţionala a României şi publică t în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 13 mai 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107989_a_109318]
-
realizare a acestora; 5.15. organizează activitatea de prevenire, prima intervenție la stingerea incendiilor și salvare în caz de avarie în tunele; 5.16. pregătește elementele necesare și fundamentează cheltuielile de producție de bază și nivelul subvențiilor; 5.17. efectuează centralizat vărsămintele la buget pentru obligațiile către stat; 5.18. întocmește și execută, potrivit legii, bugetul de venituri și cheltuieli pentru activitatea proprie; 5.19. asigura, în baza programelor proprii de școlarizare, pregătirea și perfecționarea, contra cost, a personalului, prin rețeaua
HOTĂRÎRE nr. 686 din 3 octombrie 1991 privind înfiinţarea şi funcţionarea Regiei de exploatare a metroului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108022_a_109351]
-
prețurilor în domeniile sale de activitate; ... m) organizează, îndruma și coordonează activitatea de calificare și perfecționare profesională și specializare a personalului; ... n) întocmește și execută, potrivit legii, bugetul de venituri și cheltuieli pentru activitatea proprie, analiza executării acestuia și efectuează centralizat vărsămintele la buget pentru obligațiile față de stat; stabilește destinația veniturilor conform legislației în vigoare; ... o) aprobă casarea fondurilor fixe în cadrul competențelor stabilite de lege; ... p) urmărește rezultatele cercetărilor științifice obținute și valorificarea acestora; organizează activitatea de documentare tehnică specifică producției
HOTĂRÎRE nr. 530 din 1 august 1991 privind înfiinţarea de regii autonome şi societăţi comerciale în domeniul cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107936_a_109265]