2,563 matches
-
mijlocul nostru într-un mod mai constant, mai atractiv și mai instructiv, căci ca ziariști multe căi vă stau deschise și mai presus de toate aveți la deplina dispoziție Universul? Ați așteptat toamna ca să faceți paradă cu numele lui Eminescu? - Cestiune de calcul, dar nu de sentiment. Dați ca titlu justificativ pentru retragerea voastră descurajarea care a urmat în urma morții lui Eminescu, și aceasta o spuneți că a urmat cu toată încurajarea pe care v-a dat-o publicul. Vă întreb
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Scena aceasta se face cu multă nervozitate.) Tipătescu: (citind) "Stimabilă doamnă, la redacția noastră se află un document iscălit de amabilul nostru prefect și adresat d-voastre. Acest document vi s-ar putea ceda în schimbul unui sprijin pe lângă amabilul în cestiune. Binevoiți dar a trece îndată pe la biuroul nostru, spre a regula această afacere într-un chip mulțumitor pentru amândouă părțile..."(cu desperare.) Cum? Cum? Când ai pierdut biletul, Zoe? Zoe: (înecată) Nu știu... alaltăieri sera, când am plecat de la tine
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Prezidentul agită clopoțelul.) SCENA I Trahanache, Cațavencu, Brânzovenescu, Farfuridi, Ionescu, Popescu, Cetățeni, Alegători, Public rumoare Farfuridi: (de la tribună) Dați-mi voie (gustă din paharul cu apă.) Dați-mi voie! (Rumoare.) Trahanache: (trăgându-și clopoțelul) Stimabili! Onorabili! (afabil) faceți tăcere! Sunt cestiuni importante, arzătoare la ordinea zilei... Aveți puțintică răbdare... (cătră Farfuridi.) Dă-i înainte, stimabile, aveți cuvântul! Farfuridi: (cătră adunare) După ce am vorbit dar din punctul de vedere istoric, din punctul de vedere de drept, voi încheia cât se poate mai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
este un plebicist... Ionescu: Știm ce este plebicistul! Mersi de explicație! Toți: Nu trebuie explicație... (rumoare.) Farfuridi: (cătră întrerupători) Dați-mi voie! (cătră Trahanache.) Domnule prezident!... Trahanache: (clopoțel) Stimabilii, onorabilii, rog nu întrerupeți pe orator, (foarte afabil) faceți tăcere; sunt cestiuni arzătoare la ordinea zilii; aveți puțintică răbdare. (cătră Farfuridi.) Aveți cuvântul, stimabile, dați-i înainte! Farfuridi: (luând vânt) Când zicem dar 64, zicem plebicist, când zicem plebicist, zicem 64... Știm, oricine dintre noi știe ce este 64, să vedem ce
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-mi voie; nu e vorba de 64. (rumoare aprobativă pentru Cațavencu.) Farfuridi: Dați-mi voie... (Toate colochiile și întreruperile se fac avocățește, cu multă vioiciune și cu tonul înțepat și volubil.) Domnule prezident!... Trahanache: (clopoțel) Stimabile, onorabile, faceți tăcere... avem cestiuni arzătoare... Cațavencu: (ridicându-se în capul băncii) Cum, domnule prezident? De unde până unde 64 chestie arzătoare la ordinea zilei? Dacă nu mă-nșel, îmi pare că suntem în anul de grație 1883... Ce are a face? Chemați pe onorabilul orator
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Cațavencu: (ridicându-se în capul băncii) Cum, domnule prezident? De unde până unde 64 chestie arzătoare la ordinea zilei? Dacă nu mă-nșel, îmi pare că suntem în anul de grație 1883... Ce are a face? Chemați pe onorabilul orator la cestiune... Trahanache: (ridicându-se iar peste masă și atingându-l pe umere pe Farfuridi) Stimabile... (afabil și rugător) să lăsăm plebicistul, dacă mă iubești; să trecem la cestiune. Farfuridi: (obosit de întreruperi, întorcându-se cu fața spre Trahanache și cu spatele la adunare
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
anul de grație 1883... Ce are a face? Chemați pe onorabilul orator la cestiune... Trahanache: (ridicându-se iar peste masă și atingându-l pe umere pe Farfuridi) Stimabile... (afabil și rugător) să lăsăm plebicistul, dacă mă iubești; să trecem la cestiune. Farfuridi: (obosit de întreruperi, întorcându-se cu fața spre Trahanache și cu spatele la adunare) Domnule prezident, ați binevoit a-mi acorda cuvântul... Eu cred c-ar trebui... Cațavencu: (strigând) Nu trebuie, onorabile! Toți din grup: Nu, nu trebuie! Trahanache: (punând mânile
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Trahanache, care s-a urcat la tribună, apoi Cațavencu, Popescu, Ionescu, Alegători, Publicul venind din fund și ocupând locurile lor din scena I-a. Intrare zgomotoasă, acompaniată de clopoțelul prezidentului. Trahanache: (în picioare) Orele sunt înaintate! Poftiți, poftiți, stimabililor: avem cestiuni arzătoare la ordinea zilii... (șade.) (Toată lumea s-a așezat la locul său.) Cațavencu: (cu modestie) D-le președinte, vă rog, cerusem și eu cuvântul... Trahanache: Da, (binevoitor) da, stimabile. Aveți cuvântul. Poftiți la tribună!... (Mișcare în grupul lui Cațavencu.) Cațavencu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
afară din casă este poate și mai rău. Pe vremea copilăriei mele atracțiile publice fiind aproape neexistente, toate petrecerile se făceau în familie. bucureștiul în 1871 [Politica. Revoluția din Ploiești. Scrisoarea către Ambron. Curentul francofil. Politicianismul. Petiția de la Iași. Literatura. Cestiunea evreie. Finanțele. Teatrul. Târgul Moșilor. Tragerea la semn. Orașul. Tipuri bucureștene. Viața bucureșteană. Moravuri și farse. Ziariștii și scriitorii. Oamenii zilei. Doctorul Drasch. Întâiul congres al presei.] politica La guvern era partidul conservator. Ministerul era astfel compus: Lascăr Catargiu, președinte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu arăta de aceste părți prin carele se alcătuiește fieșce cuvânt, urmează să arăt întâi pentru slove și pentru împărțeala lor fiindcă acestea sunt acelea ce făcând adunare întru una arată și termenii și cuvântul la vedere.“59 Etc. etc. cestiunea evreie În țară era un puternic curent antisemit care creștea. Motivul era că, de câte ori se ivea prilejul, întotdeauna evreii se adresau Puterilor streine ca să intervină în România spre a rezolva cu autoritate cestiunea evreie. Când, după detronarea lui Cuza, Constituanta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și cuvântul la vedere.“59 Etc. etc. cestiunea evreie În țară era un puternic curent antisemit care creștea. Motivul era că, de câte ori se ivea prilejul, întotdeauna evreii se adresau Puterilor streine ca să intervină în România spre a rezolva cu autoritate cestiunea evreie. Când, după detronarea lui Cuza, Constituanta, sub presiunea străi nătății, a voit să introducă la Art. 6 principiul acordării drepturilor politice 94 bucureștii de altădată poetul preferat al publicației bucureștene fiind M. Zamphirescu (1838? 1840?-1878), autorul satirei antijunimiste
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Francia va fi totdauna cu dânsul, pre cât timp va căuta să susțină principiile de libertate religioasă și de egalitate a cetățenilor înaintea legii, contra spiritului de netoleranță. Însă când vine d. Crémieux să ne ceară intervențiunea puterilor streine în cestiunea israeliților români, cată să ne înțelegem. Francia și celelalte puteri mari pot să proceadă pre calea consilielor; aceste consilie vor fi totdeuna, suntem siguri, în sensul progresului și al libertății confesionale. Dară aaceste consilie nu pot fi decât absolut confidențiali
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ale României, Convențiunea din 1858. De aici rezultă, cum am mai arătat, că puterile garante pot consilia, ca amice, pre guvernul român, dară că n-au dreptul, precum dorește dl Crémieux, să dea ordine ministerului din București“64. În aceeași cestiune ziarul parizian La Patrie scria tot în ziua de 8 februarie 1870 un articol din care reproducem următoarele rânduri: „Noi am fost totdauna de părere că cea mai bună propagandă ce ar putea face apărătorii israeliților în favoarea coreligionarilor lor din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
evreu influent numit Armand Lévy.66 96 bucureștii de altădată 63. Am verificat citatul cu originalul (v. Constituțiile României de Ioan Muraru, Gheorghe Iancu, Mona-Lisa Pucheanu și Corneliu-Liviu Popescu, București, 1993, p. 12). 64. Citate reproduse în articolul „Lumină în cestiunea jidovilor“, TRC, an. VIII, nr. 798, 8/20 februarie 1870, p. 3189. Sublinierile îi aparțin lui Bacalbașa. 65. Ibid. Sublinierile îi aparțin lui Bacalbașa. 66. Armand Lévy (1827-1891), filoromân, prieten cu revoluționarii români din exilul pașoptist, în special cu liberalii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care a cerut audiență spunând că e rabinul Lévy. Acest domn a venit la mine și s-a adresat astfel: Sunt însărcinat de Alianța israelită să-ți fac întrebarea care e politica ce d-ta ești hotărât să păzești în cestiunea israeliților?». La această întrebare - iertați-mi espresiunea - am pus mânele în bozunar și am răspuns: Nu cunosc Alianța israelită (Aplauze unanime). Ea nu face parte din acele puteri garante care au dreptul... (Aplauze zgomotoase).“72 98 bucureștii de altădată 70
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Kogălniceanu își va da demisia din cabinetul Dimitrie Ghica la 24 ianuarie / 5 februarie 1870, iar trei zile mai târziu cade și guvernul Dimitrie Ghica. „În adevăr în România - preciza conclusiv Kogălniceanu în ședința amintită mai sus a Adunării Deputaților - cestiunea judanilor nu este o cestiune religioasă, ea este cu totul de altă natură - ea este o cestiune națională și totodată economică“ (MOF, nr. cit., p. 1307). Dar ceea ce li s-ar fi putut reproșa autorităților române de atunci era lipsa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din cabinetul Dimitrie Ghica la 24 ianuarie / 5 februarie 1870, iar trei zile mai târziu cade și guvernul Dimitrie Ghica. „În adevăr în România - preciza conclusiv Kogălniceanu în ședința amintită mai sus a Adunării Deputaților - cestiunea judanilor nu este o cestiune religioasă, ea este cu totul de altă natură - ea este o cestiune națională și totodată economică“ (MOF, nr. cit., p. 1307). Dar ceea ce li s-ar fi putut reproșa autorităților române de atunci era lipsa de inițiative legislative în vederea rezolvării
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
zile mai târziu cade și guvernul Dimitrie Ghica. „În adevăr în România - preciza conclusiv Kogălniceanu în ședința amintită mai sus a Adunării Deputaților - cestiunea judanilor nu este o cestiune religioasă, ea este cu totul de altă natură - ea este o cestiune națională și totodată economică“ (MOF, nr. cit., p. 1307). Dar ceea ce li s-ar fi putut reproșa autorităților române de atunci era lipsa de inițiative legislative în vederea rezolvării unei situații într-adevăr complicate, faptul de neacceptat în lumea occidentală că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
interes în cercurile boierești din București: principele Gheorghe Bibescu, fiul fostului domnitor al Munteniei, Gheorghe Bibescu, a avut o întâlnire cu spada la Montralont, cu principele de Beauffremont. Principele de Beauffremont a fost greu rănit la piept. Motivul duelului: o cestiune cu totul intimă. [anul 1872] 195 6. În 1871, Ștefan Vellescu (1838-1899), actor, apoi profesor la Conservatorul dramatic bucureștean deschisese un institut particular numit la început, Institutul Heliade. 7. Printre lecturile din anii 1871-1875 ale lui Bacalbașa (enumerate și cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru Noi că la o politeță răspundeți cu o invocare de canoane ce nu există și invitarea de a asista la [ceremonia] înmormântării domnitorului de la carele aveți titlul ce poate vă inspiră tonul telegramei, drept recunoștință, o desfigurați într-o cestiune cu totul străină de Noi. Al înalt preasânției-voastre în Hristos frate Calinic, Metropolitul Moldoviei“10 Această polemică, care a întristat mult pe acei cari țineau la prestigiul bisericii, nu avea decât un singur motiv, acela al mitropolitului primat de a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Paul Scorțeanu, Gheorghe Otnescu, C. Constantinescu, Ion Rădulescu etc. În Românul de la 26 aprilie apăru următoarea: „Invitare Junimea studioasă din Capitală este invitată a se întruni mâine 26 aprilie la orele 11 înainte de amiază în sala Circului. Se vor trata cestiuni de interes vital pentru România. Comitetul studenților“28 Acest comitet al studenților eram noi, sau mai bine zis partidul liberal. Dar în Românul de a doua zi se citea în fruntea ziarului: „Guvernul, executor al ordinelor străinilor și susținător [al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prezenta a doua zi conferința, cu precizarea pe care i-o făcuse la despărțire de a fi „poli“, ceea ce l-a făcut pe Bonifaciu Florescu să comenteze ironic în scrisoarea adresată presei: „Mă stăpânii încă, căci văzui că nu era cestiune de d. Văcărescu, Se anunță dar pentru mâine, duminică 27 aprilie, în sala Circului, la ora 11 dimineața, conferința asupra: răpirii bucovinei de Bonifaciu Florescu.“30 În sfârșit, conferința lui Bonifaciu Florescu se ține duminică 27 aprilie, la orele 11
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
până azi nu s-a adus o singură pușcă, nu s-a făcut măcar vreo comandă de puști; armata este redusă tot la puținele puști aduse de mult atacatul și calomniatul guvern de la 1868. Ba se mai afirmă că în cestiunea puștilor se urzesc afaceri demne întru toate de curata concesiune Crawley.“1 În no. de la 9 ianuarie, în locul primului articol sunt publicate următoarele știri: „Austria mobilizează toată puterea sa armată și a chemat toate rezervele. Știrea e pozitivă, deoarece supușii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
obține nota de trecere 6, pe când la fizico-chimice am obținut 9. Și iată cum. La zoologie, geologie și botanică cunoșteam materiile cum nu se putea mai bine, dar neglijasem să repet, din zoologie, capitolul clasificării ani malelor inferioare. Era o cestiune de pură mecanică a memoriei care nu mă interesa. Și afară de asta mi-am zis: „Ce dracu, tocmai chestia asta o să-mi cadă!?“ Ei bine, fatalitatea neroadă așa a hotărât, mi a scos înainte biletul cu clasificarea animalelor inferioare. Atât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
populației din provinciile românești subjugate (Basarabia, Bucovina, Banatul și Transilvania) s-a realizat statul național unitar român (prin actele istorice de la 27 martie/9 aprilie; 15/28 noiembrie și 18 noiembrie/1 decembrie). — Domnule profesor, cunosc toată materia afară de această cestiune pe care n-am avut vreme s-o repet. Vă rog întrebați-mă oricare cestiune veți binevoi. Brânză era un om cam aspru și mi-a răspuns: — La zoologie nu vă mai pun nici o întrebare. Să vedem cum aveți să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]