7,304 matches
-
un cerc mare, cu diametrul de cel puțin treizeci de centimetri, pe care îl umple cu alb. Pentru asta a consumat o jumătate de cretă. După care ia buretele și începe să micșoreze discul de cretă ștergând cu o mișcare circulară, în spirală, dinspre margine către centru, până când din cerc nu mai rămâne decât un punct mic de tot. Sau poate chiar nimic. Cu asta a reușit să capteze (pentru câteva momente) atenția clasei. Domnul Panciu își apropie fața de tablă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
marea majoritate a popoarelor înscrise în Yin și Yang, în baldachin, mandala și în spirală aproape în toate ceremoniile sportive. Cercul religios și sportiv apare și în numele unor obiecte, bile, obiecte de lemn, de metal etc. în formă de linie circulară, ori o bandă subțire de metal sau de lemn care înconjură un spațiu pentru strângerea și consolidarea acestuia, ori în forma unei răsplăți de tip coroană, lauri, diademă. Grupul de oameni legați între ei prin interese comune ori prin legături
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
războinice, măcar odată la patru ani, precum se întâmpla în Olimpiadele grecești. Cercul reprezintă forma răsplății religioase și sportive, cercul apare și în numele unor obiecte sportive: bile, obiecte de lemn, de metal etc., cercul este prezent în forma de linie circulară a cununii, ori în aceea a unei benzi subțire de metal, mătase sau de lemn care înconjură un spațiu pentru strângerea și consolidarea acestuia, ori în forma unei răsplăți de tip coroană, lauri, diademă. Sportivii sunt reprezentați de un cerc
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
încercă să-l controleze. Ca și altarul, spațiul de sacrificiu pentru zei, arena sportivă a devenit un spațiu/templu, cu mai mulți actori, care luptă pentru viață, pierd competiția prin înfrângere/moarte, sau uneori chiar mor. Așa se explică dimensiunile circulare ale spațiului de joc, și dimensiunile ce separă jucătorii de antrenori, arbitri și oficialități/ reprezentanți ai ființelor supranaturale de publicul spectator și de terenul altar, biserică. Trecerea în competiția sportivă de la simbolul religios spre simbolul profan, ori cu altă formă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
3600, 12 luni, 12 constelații zodiacale, luna împărțită în 30 de zile, ziua în 24 de ore, ora în 60 de minute, minutul în 60 de secunde, 12 triburi ale evreilor, 12 Apostoli ai lui Hristos, 12 maeștri ai Sfatului Circular al lui Dalai-Lama). Cercul, centrul, crucea, pătratul sunt simboluri fundamentale în religie și în sport, cercul fiind un punct extins, perfect, omogen, simbolizând taina, efectele create și anume gradele ființei umane. Mișcarea perfectă este aceea circulară, imuabilă, fără început și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și o calitate specială, utilizate de organizatori ce posedă o carismă ce permite organizarea jocurilor pentru un public din ce în ce mai larg. Aceste structuri de para-limbaj al corpului reprezintă sportivitatea. Relația de comunicare între sport și societate este complexă, dinamică continuă și circulară ca o spirală cu latura din ce în ce mai , raportată la condiții dinamice, sportivitatea fiind mereu în mișcare (soliditatea legăturilor, croiala optimă). Preocuparea pentru corelația dintre reușita estetică și echilibrul static sau dinamic al corpului este propriu doar omului. Realizatorii comunicării complexe între
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
genesis devine astfel medietatea, centrul, jumătatea a două tendințe sau acțiuni contrare (creșterea și descreșterea: ). Lumea sensibilă se conduce după legea alternării (schimbarea sau trecerea unui contrariu în celălalt), legea nașterii periodice a unui contrariu în celălalt (71d ) și mișcarea circulară a contrariilor ( sau în opoziție cu mișcarea rectilinie ( sau de neconceput întrucât ar provoca fixarea, imobilizarea fenomenelor, proceselor la un moment dat (72 b). Lumea sensibilă ( , supusă efemerității, multiplicității elementelor, unui schimb continuu de contrarii se definește prin opoziție cu
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
fiind corporal se mișcă, iar corpul are drept esență reprezentarea vizibilă a mișcărilor invizibile ale Sufletului; de vreme ce lumea Ideilor este imobilă, mișcarea care convine sferei celeste, cea care seamănă cel mai mult cu imobilitatea, conciliind mișcarea cu repaosul este mișcarea circulară 21 (volubilis motus, Comm. I, 17, 9-10). Acest tip de mișcare cuprinde în sine identitatea și alteritatea, unitatea și multiplicitatea. Pluralitatea este posibilă datorită diferențelor de mărime ale cercurilor parcurse, de viteză, de direcție. Prin natura lor, corpurile celeste sunt
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
și alteritatea, unitatea și multiplicitatea. Pluralitatea este posibilă datorită diferențelor de mărime ale cercurilor parcurse, de viteză, de direcție. Prin natura lor, corpurile celeste sunt fie imobile (stellae fixae I, 17, 16 Plot. II, 1, 8), fie comportă o mișcare circulară (stellae vagae I, 17, 16; Plot. ibid.); având o esență intermediară, ele nu rămân identice cu sine precum lucrurile inteligibile ( Plot.). Mișcarea circulară simbolizează și imită actul de reflecție și de întoarcere în sine echivalent cu mișcarea sufletului (Plot. II
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
celeste sunt fie imobile (stellae fixae I, 17, 16 Plot. II, 1, 8), fie comportă o mișcare circulară (stellae vagae I, 17, 16; Plot. ibid.); având o esență intermediară, ele nu rămân identice cu sine precum lucrurile inteligibile ( Plot.). Mișcarea circulară simbolizează și imită actul de reflecție și de întoarcere în sine echivalent cu mișcarea sufletului (Plot. II, 2, 1: ; ). Este compusă din mișcarea corpului și mișcarea sufletului: primul se mișcă rectiliniu, al doilea încearcă să îl rețină. Materia astrelor este
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
din mișcarea corpului și mișcarea sufletului: primul se mișcă rectiliniu, al doilea încearcă să îl rețină. Materia astrelor este focul (ex illis sempiternis ignibus, I, 14, 4; Plot. II, 2), ajuns în ultima regiune a cerului, trebuie să se miște circular, tinzând mereu să se miște în linie dreaptă, dar neavând spațiu pentru a se înălța, alunecă în jurul sferei (Macrob. Comm. I, 17, 10 ideo vero caeli motus necessario volubilis est quia cum semper moveri necesse sit, ultra autem locus nullus
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Comm. I, 17, 10 ideo vero caeli motus necessario volubilis est quia cum semper moveri necesse sit, ultra autem locus nullus sit quo se tendat accesio, continuatione perpetuae in se reditionis agitur; Plot. I, 2, 1). Sufletul transmite astrelor mișcarea circulară care este naturală, spontană și eternă (Comm. I, 17, 8 igitur et caeleste corpus, quod mundi anima futurum sibi immortalitatis particeps fabricata est, ne umquam vivendo deficiat, semper in motu est et stare nescit, quia nec ipsa stat anima qua
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
motu frantur argumentis ad verum ducentibus sequiramus). Macrobius studiază mai întâi mișcarea care face să se rotească sfera celestă în mișcarea de revoluție diurnă, apoi ipotezele referitoare la mișcarea planetelor. Mișcarea cerului stelelor fixe este în mod riguros uniformă și circulară, în jurul unei axe care trece prin poli, în sensul cercului Identicului care este îndreptată de la stânga spre dreapta, de la Vest spre Est ( )22, este mișcarea diurnă care antrenează sfera celestă într-un plan paralel cu orizontul. Macrobius nu descrie această
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
familiară cititorului, în schimb argumentează în favoarea unei mișcări de rotație universale, urmând îndeaproape demonstrația lui Plotin (versari caelum mundanae animae natura et vis et ratio docet, cuius aeternitas in motu est - I, 17, 8). Cerul este animat de o mișcare circulară care nu are sfârșit, pentru că este primul corp care primește mișcare de la Sufletul Universal, a cărui eternitate stă în mișcare (quia numquam motus relinquint quod vita non deserit, nec ab eo vita discedit in quo viget semper agitatus: igitur et
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
corpus, quod mundi anima futurum sibi immortalitas particeps fabricata est, ne umquam vivendo deficiat, semper in motu est et stare nescit, quia nec ipsa stat anima qua impellitur - I, 17, 8). Macrobius adoptă punctul de vedere plotinian, potrivit căruia mișcarea circulară nu este o mișcare locală, ci vitală a unei ființe animate care acționează intrinsec ființei sale, această mișcare continuă fiind cauza eternității sale (Enn. IV, 4, 8; II, 2, 1; Tim. 36 e). Acest tip de mișcare este singurul care
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
practic, empiric), raționalul este demonstrat, verificat empiric, adică printr-un apel la simțuri (nec negare hoc quisquam poterit quod visus adfirmat - I,18, 6; ibid. I, 18, 7). Cerul, obiectul de studiu al astronomiei, este un sistem armonic de mișcări circulare, care susțin relațiile de identitate și diferență. Știința mișcării presupune două forme elementare de mișcare: una definită prin identitate, mișcarea de rotație în jurul axei proprii (mișcarea sferei celeste), alta prin diferență, mișcarea de revoluție cu deplasare în spațiu (mișcarea proprie
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
perfectă și divină (sfera presupune existența corporalului, este o figură spațială) la con, după cum din linie se naște punctul. Prin cădere, sufletul își pierde natura unică, esența indivizibilă (monas) și incorporală (teres), capătă dimensiunile corpurilor (conum), păstrându-și însă baza circulară, adică divinul ( ), natură complexă, duală (dyas). În ceea ce privește cauzele căderii, Macrobius se referă la acestea în două pasaje diferite (I, 12 și I, 11): în cel dintâi pomenește de beția materiei (ebrietas) cu trimitere directă la Phaidon (79c; hac est quod
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
specificului unui contrariu celuilalt (mișcarea sferei celeste, de rotație în jurul propriei axe definită prin identitate și mișcarea planetelor, de revoluție cu deplasare în spațiu definită prin diferență I, 17, 6-7). 1.2.3. dinamica, tensiunea contrariilor care implică o mișcare circulară, continuă, eternă, generatoare de noi elemente (sunetul ascuțit și cel grav, prin combinare, asociere, alăturare dau naștere în Lumea Sensibilă muzicii, în Lumea Inteligibilă muzicii sferelor II, 1; II, 4, 8). 1.3. În privința funcționalității contrariilor, Macrobius se concentrează pe
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
post-clasice: actualis, incorporeus, iugabilis, mundanus, silvestris, sphaeralis. 3.4.5. Gustul manifest pentru precizia vocabularului și justețea definițiilor se regăsește în distincțiile realizate de autor între sidera (constelații) și stellae (stele izolate), între orbis (rotunjimea unei stele) și circus (drumul circular parcurs de un astru) I, 14, 21; I, 14, 24-25; între animus și anima (diferențiându-se astfel de Cicero), distincție esențială în cadrul metafizicii neoplatoniciene, întrucât definesc două ipostaze diferite (intelect și suflet I, 14, 3-8); uzul frecvent al limbii grecești pentru
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
din Cnidos, în lucrarea Phainomena, oferă o descriere detaliată a corpurilor cerești și impune o teorie, ulterior preluată de Aristotel, conform căreia ansamblul corpurilor cerești este format din sfere inegale care au un centru comun, stelele sunt antrenate în mișcarea circulară de către sfera corporală în care sunt încastrate. 14 Triunghiurile constitutive sunt figurile elementare, obiectul unei determinări raționale și matematice. Platon admite două tipuri primare de triunghiuri elementare: dreptunghic scalen și dreptunghic isoscel; el formează mai apoi triunghiul echilateral cu ajutorul a
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Ministru de Culte și Instrucțiune Publică [TITU MAIORESCU] N-o 173 Iași, 27 iulie l875 Telegramă D-lui Ministru al Instr. Publice, Răspund la circulara telegrafică a dvs. N-o 6055 că în dosarul corespondenței anului 1871 nu găsesc ordinul circular N-o 6731. Rog deci a-mi detalia dispozițiile acelui ordin. Convocarea se va face prin organele administrațiii. Timpul material de cinci zile nu ajunge pentru ca învățătorii rurali să primească la timp convocarea. Revizor M. Eminescu 56 [titu MAIORESCU] Iași
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
renunțat la toate veceurile. La întreaga aparatură care trebuia aplicată la folosirea acestora. La apa, ce se consumă, prin curățirea lor. La înlăturarea posibilelor reparații, din când în când, la câte unul, sau la câte mai multe. Pe când, șeaua aia, circulară, care, se uza sub intemperii, rămasă, de an vară, de la nu știu care șantier, să se sprijine pe niște piloni metalici, pe careîi avea, din fabricație. Acum, am pus, pe dedesupt, din zece în zece metri, câte un deținut, căruia i-am
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
mai mult, fiindcă la șase Închideau bazinul și era timpul să meargă la cabină să se Îmbrace. Dar mai rămîneau cîteva minute și ce-ar fi să-i propună să ia o gustare la bar, lîngă bazinul mare, de formă circulară. Julius acceptă fără să stea pe gînduri nici o clipă; era tot timpul mort de foame, bietul de el, fiindcă de obicei nu mînca decît atunci cînd Juan Lucas hotăra să coboare la braserie, sau cînd Susan Își amintea că trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
din centrul lui, când ești foarte obosit, gata de-a adormi. Totul a fost real, real, real. Și contactul ochilor noștri, și expresia neumană a ochilor ei. Am fugit atunci, n-am mai putut altfel, în partea cealaltă a terasei circulare. Nu mai puteam vorbi, Marco și Bruno s-au speriat de moarte. Mai cura jos, Bruno a alergat în partea opusă a platformei: „Nimic deosebit“, ne-a spus la întoarcere, „turiști și iar turiști...“ Abia am așteptat liftul, în care
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
au fost descoperite în spații private, domestice sau, mai rar, funerare, datând în special din secolele al VIII-lea și al VII-lea î.C. în diferite locuri ale Regatului lui Iuda, inclusiv Ierusalim. Aceste figurine reproduc antropomorfic, în formă circulară, imaginea unei femei, stând în picioare, cu brațele sprijinind sânii mari (cf. Fig. 8). Numele vine de la forma părții inferioare a corpului, un fel de piedestal cilindric care se lărgește la bază pentru a permite figurinei să rămână în picioare
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]