8,913 matches
-
din Legea nr. 50/1991 este inadmisibilă. ... 18. Referitor la dispozițiile art. 31 și ale art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991, sintetizând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că autoarea excepției susține, în esență, că acestea sunt lipsite de claritate și previzibilitate și contravin accesului liber la justiție și dreptului la apărare, întrucât se ajunge la situația ca o faptă contravențională să devină practic imprescriptibilă din punct de vedere sancționator. ... 19. Cu privire la aceste aspecte, referitor la dispozițiile art.
DECIZIA nr. 411 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275648]
-
Legea nr. 50/1991, prin Decizia nr. 201 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 26 august 2020, paragrafele 19-21, respingând excepția de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, Curtea a statuat că acestea prevăd cu claritate că nu se consideră finalizate construcțiile executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia și nici cele care nu au efectuată recepția la terminarea lucrărilor, așa încât, interpretate în ansamblul prevederilor Legii nr. 50/1991, textele supuse controlului de
DECIZIA nr. 411 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275648]
-
ratificat prin Legea nr. 3/2005 (Tratatul dintre România și Ucraina sau Tratatul), a fost stabilită scutirea de supralegalizare sau orice altă formalitate, așadar inclusiv de apostilare. ... 12. Tribunalul a apreciat că din dispozițiile tratatului mai sus menționat rezultă cu suficientă claritate că scutirea de supralegalizare/apostilare privește toate actele oficiale ale unui stat membru, domeniul de aplicabilitate a Tratatului din 2002 dintre România și Ucraina nefiind limitat la cauzele civile, fiind menționate în acest sens dispozițiile art. 13 alin. (1) și (2
DECIZIA nr. 66 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276470]
-
este tocmai să regleze aceste contradicții de jurisprudență“ (CEDO, Hotărârea din 6 decembrie 2007, Beian împotriva României, pct. 37; Hotărârea din 27 ianuarie 2009, Ștefan și Ștef împotriva României, pct. 32 și 33). ... 68. Pe de altă parte, sub aspectul clarității normei a cărei interpretare unitară se solicită, dispozițiile invocate nu sunt suficient de explicite, fiind posibile cel puțin două interpretări, astfel că problema de drept sesizată reprezintă o chestiune de o dificultate suficient de mare pentru a reclama o rezolvare
DECIZIA nr. 66 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276470]
-
sub aspectul comiterii infracțiunii de delapidare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, în urma publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018, dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate și că din formularea soluției pronunțate prin decizia anterior menționată nu se poate deduce dacă norma juridică criticată a fost scoasă complet din fondul activ al legislației sau dacă din cuprinsul acesteia a fost înlăturată doar sintagma
DECIZIA nr. 459 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276936]
-
etc.). ... 3. De asemenea, nu se aplică în cazul corespondenței dintre AM/ministere și beneficiari pe tema proiectelor europene. ... ... Prin aplicarea prevederilor ghidului nu este limitată abordarea creativă a beneficiarilor în realizarea conceptelor/ machetelor de materiale destinate vizibilității și comunicării. Atractivitatea, claritatea și coerența conținutului contribuie la o mai bună receptare a impactului proiectului de către public, potențiali beneficiari și beneficiari. Regulile din ghid vor fi adaptate pentru orice alt tip de material de informare care nu se regăsește menționat explicit în
GHID din 6 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276473]
-
și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, constituie infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități prevăzută de art. 348 Cod penal.“ Pentru acest motiv, se apreciază că dispozițiile legale criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate. ... 10. Pentru aceleași considerente, se susține că prevederile art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 încalcă dreptul la asociere. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a
DECIZIA nr. 452 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276929]
-
legea criticată - care reglementează ca fiind contravenție fapta angajatorului referitoare la nerespectarea obligației acestuia, prevăzută de art. 7 alin. (2) din lege, de a lua măsurile necesare constatării cazurilor prevăzute la art. 6 din aceeași lege - nu întrunesc exigențele de claritate și previzibilitate statuate în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, din cuprinsul prevederilor art. 7 alin. (2) teza întâi din legea criticată nu se pot identifica „măsurile necesare constatării cauzelor prevăzute la art. 6“, pe care angajatorul este obligat
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
2. Se susține că, în materie contravențională, legiuitorul trebuie să manifeste o prudență deosebită în reglementarea unor fapte ca fiind contravenție, astfel încât destinatarul legii să își poată adapta conduita în funcție de norma juridică instituită cu suficientă precizie și claritate. ... 11. Prin urmare, raportat la cauza de față, se arată că redactarea textelor legale menționate determină neclaritatea și imprevizibilitatea conținutului constitutiv al contravenției sancționate la art. 7 alin. (4) din legea criticată, acesta neputând fi determinat prin coroborarea prevederilor art.
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
consecință, Parlamentul a respectat principiul unicității obiectului de reglementare, prevăzut de art. 14 din Legea nr. 24/2000, principiu imperativ prin prisma art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. ... 17. Referitor la motivul de neconstituționalitate privind încălcarea principiului securității juridice, al clarității și previzibilității reglementării și al statului de drept, se arată că această critică de neconstituționalitate vizează în principal repunerea în discuție, la un interval scurt de timp, a dreptului privind cumularea pensiei de serviciu cu alte venituri de natură salarială
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
fost reglementat dreptul magistraților de a cumula pensia de serviciu cu indemnizația de încadrare. Prin actul normativ adoptat nu se aduce atingere Primului Protocol adițional la Convenție și nu se încalcă principiul constituțional al securității raporturilor juridice, al previzibilității și clarității reglementării și al statului de drept. Se arată că este dreptul statului să adopte legile necesare în vederea respectării interesului general. În condițiile crizei economico-financiare mondiale, accelerate la nivel național de existența unui conflict armat grav la limita de graniță
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
de neconstituționalitate intrinsecă formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite au avut în vedere exclusiv următoarele: a) încălcarea art. 1 alin. (5) prin raportare la art. 53 din Constituție cu privire la „principiul securității raporturilor juridice, al clarității și previzibilității reglementării și al statului de drept“ întrucât legea criticată repune în discuție dreptul magistraților de a cumula pensia de serviciu cu alte venituri de natură salarială, deși acesta a fost reglementat recent, prin Legea nr. 303/2022, și condiționează
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
fiind contravenție fapta angajatorului de nerespectare a obligației de a lua măsurile necesare constatării cazurilor prevăzute la art. 6 și de a dispune încetarea contractului individual de muncă, a raportului de serviciu sau încetarea ocupării funcției, cu încălcarea exigențelor de claritate și previzibilitate, precum și a normelor de tehnică legislativă prevăzute la art. 50 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Din analiza conținutului normativ al legii criticate reținem
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
a jurisprudenței Curții Constituționale, apreciem că prevederile art. 2 alin. (2) și art. 3 alin. (2) încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție prin raportare la art. 53 din Constituție cu privire la principiul securității raporturilor juridice, al clarității și previzibilității reglementării și al statului de drept, precum și prin raportare la art. 147 alin. (4) din Constituție referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Întrucât prevederile art. 6, art. 7 și art. 11 reglementează cazuri de încetare
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
a determinat A.N.C. ca, cel puțin o perioadă semnificativă de timp, să aibă o practică administrativă în care nu se impunea cerința apostilării. ... 49. Din această perspectivă, legislația anterioară Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2021 trebuie considerată lipsită de claritate și previzibilitate, aspect ce rezultă implicit și din preambulul noii ordonanțe, unde s-a menționat, ca prim argument pentru emiterea acesteia, „obligația creării unui cadru legislativ clar și previzibil în materie de cetățenie, în așa fel încât Comisia pentru cetățenie
DECIZIA nr. 67 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276679]
-
instanțe supreme este tocmai să regleze aceste contradicții de jurisprudență“ (CEDO, Hotărârea din 6 decembrie 2007, Beian împotriva României, pct. 37; Hotărârea din 27 ianuarie 2009, Ștefan și Ștef împotriva României, pct. 32-33). ... 69. Pe de altă parte, sub aspectul clarității normelor a căror interpretare unitară se solicită, dispozițiile invocate nu sunt suficient de explicite, fiind posibile cel puțin două interpretări, astfel că problema de drept sesizată reprezintă o chestiune de o dificultate suficient de mare pentru a reclama o rezolvare
DECIZIA nr. 67 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276679]
-
că, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2021 se precizează faptul că Legea nr. 21/1991 nu a suprimat cerința supralegalizării sau apostilării actelor oficiale emise de autorități străine, adoptarea actului normativ fiind justificată de necesitatea unui plus de claritate, menit a evita situațiile menționate în nota de fundamentare a actului normativ în discuție. ... 102. Cu privire la cea de-a doua întrebare adresată de instanța de trimitere, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că dispozițiile Tratatului dintre
DECIZIA nr. 67 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276679]
-
nu se iau în considerare și se clasează. Prin urmare, și sub acest aspect, legea criticată contravine dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 26. Prin urmare, legea criticată, în forma transmisă la promulgare, nu răspunde cerințelor de previzibilitate și claritate specifice calității legii, astfel cum sunt stabilite prin art. 1 alin. (5) din Constituție, și nici principiului independenței judecătorilor și supunerii lor numai legii, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituție. ... 27. Președintele României invocă încălcarea art. 133 și
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
prezintă mai devreme și nu mai există alte cauze ce trebuie strigate prioritar. ... 70. În ceea ce privește criteriul introdus prin legea criticată pentru fixarea ordinii cauzelor - administrarea probațiunii extinse -, Curtea reține că acest nou criteriu nu întrunește cerințele de claritate și previzibilitate, întrucât, în practică, nu ar putea fi avut în vedere de judecător, neputând fi estimat cu acuratețe în prealabil, cu ocazia întocmirii listei de ședință, ce probe urmează să fie administrate și nici care este durata necesară pentru
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
criticate poate îngreuna activitatea instanțelor determinând și probleme de interpretare a noilor dispoziții propuse, în raport cu criteriile conținute deja în cadrul art. 215 alin. (2) și (3), fiind, sub acest din urmă aspect, deficitară din perspectiva respectării cerințelor de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate pe care trebuie să le îndeplinească textele de lege. ... 74. Curtea reține că, de lege lata, art. 215 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă prevede expres că „Lista va cuprinde și intervalele
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
Dorașcu Vasile într-un dosar având ca obiect anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 753D/2023). ... 11. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii excepției invocate în dosarele nr. 698D/2020 și nr. 1.817D/2020 arată, în esență, că dispozițiile criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate și, astfel, nu prezintă garanțiile adecvate pentru apărarea drepturilor și libertăților persoanei vizate. Totodată, se apreciază că acestea nu prevăd în mod concret natura datelor și informațiilor existente la organele competente care pot determina calificarea unei persoane
DECIZIA nr. 706 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287742]
-
din Legea nr. 196/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor. ... 22. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta sa privind claritatea și previzibilitatea legii, art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 52 alin. (2) referitor la dreptul persoanei vătămate de
DECIZIA nr. 706 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287742]
-
În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, aceasta trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului (a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza
DECIZIA nr. 706 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287742]
-
unitatea și indivizibilitatea statului, la persoană, drepturile și libertățile acesteia, la proprietate (detenția și posesia bunurilor mobile și imobile), precum și la întreaga ordine de drept. ... 29. Referitor la pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) în componenta sa privind claritatea, precizia și previzibilitatea legii, prin Decizia nr. 567 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1016 din 19 decembrie 2016, paragraful 22, Curtea a constatat că prevederile art. 14 alin. (1) lit. f) și
DECIZIA nr. 706 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287742]
-
corect alcătuirea drepturilor sale salariale, încălcându-se astfel art. 1 alin. (4) și (5), art. 31 și art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Este invocată, în susținere, și jurisprudența Curții Constituționale prin care au fost conturate trăsăturile de claritate a normelor legale. ... 16. Dispozițiile criticate, prin puterea acordată ministrului de interne de a stabili drepturile salariale ale polițiștilor, îi permit acestuia să adauge la Legea fundamentală, de vreme ce aceasta prevede că drepturile salariale ale polițiștilor se stabilesc numai
DECIZIA nr. 157 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287741]