4,004 matches
-
nociv pentru interesele culturale ale bulgarilor. Instituțiile ecleziastice și de învățămînt ale acestora erau acum dominate de greci. Sîrbii aveau un centru religios alternativ la Sremski Karlovci, în Imperiul Habsburgic. Moldova și Țara Românească erau și ele sub controlul unui cler grecesc. Grecii fanarioți dirijau viața politică a acestor țări. În Balcani, doar biserica Muntenegrului, dominată de un prinț-episcop ereditar, beneficia de un statut independent. La sfîrșitul secolului al optsprezecelea, organizația aceasta avea o autonomie religioasă totală. Faptul că era situată
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Biserica și statul rus erau totodată privite de Ortodoxie drept surse de ajutor financiar și de sprijin politic. Deși exista o mare rezistență în cadrul bisericii față de pătrunderea elementelor laice care reprezentau interesele fanarioților, viziunea acestui grup a influențat profund atitudinea clerului superior al bisericii ortodoxe de pe tot cuprinsul imperiului. În ciuda faptului că fanarioții erau în slujba guvernului otoman și cooperau strîns cu acesta, țelurile urmărite de ei nu erau bunăstarea sau mărirea puterii imperiului. Marile familii fanariote se simțeau direct legate
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Cu toată opoziția vădită a acestora, influența grecească a continuat totuși să crească, atingînd cote alarmante. Mulți greci bogați au contractat căsătorii cu fete din marile familii boierești. Unii au devenit negustori înstăriți, în timp ce alții au dobîndit poziții înalte în cadrul clerului ortodox. Numirea de către otomani a domnilor fanarioți a constituit ceea ce este în general considerată drept cea mai grea perioadă din istoria modernă a românilor nu numai din cauza corupției sistemului, ci și a extorcărilor fiscale la care au fost supuse de către
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în partea de apus a Balcanilor, rușii au lansat în 1739 o campanie în Principate sub comanda generalului Münnich. După cucerirea fortăreței de la Hotin, armata rusă a intrat în august în Iași, unde a fost bine primită de boieri, de clerul ortodox și de toți cei care sperau să scape atît de jugul otoman cît și de cel fanariot. În discuțiile purtate de aceștia în privința scopurilor războiului, curtea rusească și aceea austriacă și-au expus intențiile în privința Principatelor. Monarhia austriacă avea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ca Franța, Prusia și Rusia. Ca instituții, atît biserica catolică cît și cea protestantă aveau aceleași interese ca și cele ale nobilimii din regiunea lor. Cu toate că habsburgii erau o dinastie catolică și acordau un sprijin real acestei credințe, mai marii clerului din provincii îi sprijineau în general pe reprezentanții claselor sociale locale suspuse. Posturile înalte erau aproape întotdeauna ocupate de membrii familiilor aristocratice, care se simțeau desigur mai apropiați de nobilimea rurală din partea locului. Întrucît bisericile dețineau și mari întinderi de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
puteau audia reclamanți și puteau protesta. Așa cum am văzut, puternicul element laic existent în cadrul bisericii în timpul dominației otomane era prezent și aici; reprezentarea în adunări reflecta întreaga comunitate sîrbă. După 1749, acestea erau alcătuite din episcopi, douăzeci și patru de reprezentanți ai clerului, douăzeci și cinci ai Frontierei Militare și douăzeci și cinci din alte teritorii și orașe cu populație sîrbească.5 Odată cu desființarea patriarhiei de la Peć, Sremski Karlovci a devenit cel mai important centru ecleziastic și educațional sîrb ortodox. Mitropolia aceasta deținea o poziție financiară mult
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în alte regiuni. În ciuda acestui fapt, populația sîrbească de pe teritoriul monarhiei, organizată în cadrul bisericii ortodoxe și beneficiind de o serie de privilegii clar definite, dobîndise către sfîrșitul secolului o poziție puternică și includea practic reprezentanți ai tuturor categoriilor sociale. Negustorii, clerul ortodox, profesorii și ofițerii din cadrul Frontierei Militare alcătuiau clasa de sus. Soldații țărani ai Frontierei Militare nu numai că erau oameni liberi, dar dispuneau și de o considerabilă experiență de luptă. Biserica ortodoxă era mai mult decît o instituție religioasă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
secuii catolici, luterani și unitarieni. Către sfîrșitul secolului al șaisprezecelea, bisericile protestante aveau în provincie un statut egal cu cel al catolicilor și reprezentanți în dietă. Cele patru religii recunoscute sau admise erau deci catolicismul, luteranismul, calvinismul și unitarianismul. Reprezentanții clerului tuturor acestor credințe aveau aceleași privilegii ca și nobilii. În general, provincia era organizată în mare parte ca și alte ținuturi ale coroanei ungare. Prin organizațiile lor din cadrul comitatelor și prin poziția lor în dietă, nobilii dominau viața politică a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sprijinea această idee. Ordinul iezuiților a revenit în Transilvania în 1693. Singurul grup evident numeros care putea fi convertit erau românii ortodocși. Poziția bisericii ortodoxe era extrem de periclitată. Lipsită de o sursă de venit corespunzătoare, deoarece nu putea percepe zeciuiala, clerul local depindea de onorariile primite în schimbul serviciilor lui și de donațiile unei congregații obligată deja să plătească o taxă bisericii recunoscute sub jurisdicția căreia se afla regiunea în care locuia aceasta. Adeseori, preotul era nevoit să-și cîștige existența muncind
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Tată cît și din Fiu și credința în existența purgatoriului.6 Ortodocșii puteau astfel să-și păstreze credința, dat fiind că liturghia și legea canonică rămîneau neatinse. Biserica unită a depus eforturi mari mai ales ca să cîștige de partea ei clerul ortodox, a cărui poziție era într-adevăr dificilă și umilitoare. Membrilor acestuia li se oferea cel puțin șansa de a obține poziția deținută de omologii lor din instituțiile recunoscute. Atracțiile pe care le prezenta noua biserică s-au dovedit a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și umilitoare. Membrilor acestuia li se oferea cel puțin șansa de a obține poziția deținută de omologii lor din instituțiile recunoscute. Atracțiile pe care le prezenta noua biserică s-au dovedit a fi copleșitoare pentru cea mai mare parte a clerului ortodox, care a acceptat-o, sperînd să-și îmbunătățească situația personală și să dobîndească cel puțin un simulacru de drepturi egale cu cel catolic. Unirea a fost acceptată în 1697 în cadrul unui sinod ținut la Alba Iulia prezidat de mitropolitul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
catolic. Unirea a fost acceptată în 1697 în cadrul unui sinod ținut la Alba Iulia prezidat de mitropolitul Teofil. După moartea lui, succesorul său, Atanasie Anghel, a dus la bun sfîrșit negocierile. În schimbul acceptării Actului de Unire din 1698 de către fostul cler ortodox, Leopold I a emis un decret, Diploma din 1699, care legaliza unirea și acorda clerului bisericii unite aceleași drepturi și privilegii ca și cele ale catolicilor. Preoții erau scutiți de obligații sub formă de muncă și de zeciuială. În
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mitropolitul Teofil. După moartea lui, succesorul său, Atanasie Anghel, a dus la bun sfîrșit negocierile. În schimbul acceptării Actului de Unire din 1698 de către fostul cler ortodox, Leopold I a emis un decret, Diploma din 1699, care legaliza unirea și acorda clerului bisericii unite aceleași drepturi și privilegii ca și cele ale catolicilor. Preoții erau scutiți de obligații sub formă de muncă și de zeciuială. În 1700, un sinod general al bisericii a acceptat articolele Conciliului de la Florența. Ulterior, Leopold I a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sinod general al bisericii a acceptat articolele Conciliului de la Florența. Ulterior, Leopold I a dat un al doilea decret prin care erau reînnoite asigurările date anterior. Atanasie a devenit capul bisericii unite. În ciuda așteptărilor lui și a decretelor lui Leopold, clerul unit nu a obținut o poziție egală cu aceea a reprezentanților religiilor recunoscute. Activitatea acestuia era urmărită cu atenție, fiind numit un oficial ca să-l supravegheze. Biserica unită a devenit practic ținta unor atacuri din toate părțile. Națiunile și religiile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cele două doctrine constituiau ceva de neînțeles, sau care erau indiferenți față de astfel de probleme. Cauza fundamentală a slăbiciunii mișcării unitariene era probabil incapacitatea religiilor recunoscute de a accepta biserica aceasta ca fiind egală cu ele. Așa cum am menționat deja, clerul maghiar avea interese identice cu cele ale nobilimii maghiare, care se opunea creșterii influenței habsburgice sau românești. Mișcarea a avut totuși o serie de rezultate concrete neașteptate și pozitive pentru români. Oficialii habsburgi încurajau eforturile educaționale ale uniaților, dîndu-și seama
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
argumente istorice. Activitatea Școlii Ardelene a fost inițiată de extrem de capabilul episcop al bisericii unite, Ioan Inochentie Clain (Klein, Micu), care a ocupat această funcție între 1729 și 1751. Obiectivul lui era dobîndirea unei poziții egale în provincie atît pentru clerul cît și pentru enoriașii bisericii sale. El considera că cea mai bună metodă pentru a-și atinge țelul era acceptarea condițiilor unirii și punerea în aplicare a decretelor lui Leopold și credea de asemenea că era bine să acționeze prin intermediul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de vază. În Principate, fanarioții erau bineînțeles atrași de această mișcare națională. Clasa negustorilor, cu un procent de circa 54, domina numărul membrilor de rînd. O foarte mare parte a acestora erau recrutați din Principate și din sudul Rusiei. Militarii, clerul și notabilii greci s-au alăturat și ei societății, dar foarte puțini țărani au devenit membri ai Eteriei. Dintr-o listă de peste o mie de membri, numai șase nume aparțineau clasei care reprezenta majoritatea covîrșitoare a națiunii. În general, negustorii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
menționat, îndeplinea multe funcții importante în timpul dominației otomane. Una dintre primele măsuri luate de fiecare guvern a fost încercarea de a separa organizațiile lor ecleziastice de Patriarhia de la Constantinopol. Deși era clar că bisericile nu puteau rămîne sub jurisdicția unui cler strîns legat de Imperiul Otoman, acțiunea aceasta era totodată în beneficiul statului. Ceea ce s-a produs în acest moment nu era o separare a bisericii de stat, așa cum s-a întîmplat în Europa Occidentală liberală, ci o subordonare a autorităților
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a Greciei independente cu Patriarhia era desigur o chestiune de mare importanță. În timpul revoluției, patriarhul îi excomunicase pe capii religioși greci, care constituiseră bineînțeles un sprijin major pentru mișcare. Era de asemenea limpede că statul independent avea nevoie de un cler bisericesc care să nu fie nici măcar indirect sub controlul Porții. Maurer era un protestant liberal care făcuse studii de drept în Franța din timpul lui Napoleon. Aranjamentul final a fost stabilit în cadrul unei consultări împreună cu o comisie ecleziastică, dar influența
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mare pondere a elementului german, precum și o populație mixtă din rîndul altor naționalități. Interesele naționale croate erau enunțate și apărate în cea mai mare parte de un grup format din categoriile educate ale populației, inclusiv membri ai micii nobilimi, ai clerului, ai claselor profesionale și ai armatei. Mai mult, ca și în Principate, un rol important l-au jucat tinerii educați, care împărtășeau multe dintre ideile generației lor din toată Europa. Spre deosebire de valahii bogați, nu foarte mulți studenți croați își puteau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să nu aibă nici o reprezentare oficială în guvern. Fiind în foarte mare parte țărani, ei erau excluși din cauza condiției lor sociale ca și a naționalității lor. Ca și în cazul sîrbilor ortodocși din Banat, conducerea națională se afla în mîinile clerului, care era împărțit în ortodocși și uniați. Deși cele două biserici aveau anumite puncte de fricțiune, ele reușeau sä coopereze foarte bine la nivel politic și cultural. Așa cum am văzut, în secolul al optsprezecelea, conducerea culturală era în mîinile uniaților
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
jur de cinci sute de abonați la Gazeta de Transilvania; prin 1860, situația era aproape neschimbată.5 Acești oameni aveau însă să constituie conducerea politică și culturală pe tot parcursul restului secolului. La început, ei au deținut această poziție alături de clerul ortodox. Cooperarea dintre liderii intelectuali și capii bisericii nu a fost ușoară întotdeauna. Intelectualii nu erau anticlericali, dar voiau cu adevărat introducerea unor schimbări în conducerea bisericii. Ei credeau că laicii trebuiau să aibă o influență mai puternică în administrație
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
unită și ortodoxă. Figura cea mai reprezentativă din rîndul intelectualilor era Simion Bărnuțiu, profesor de filosofie la liceul din Blaj. Dintre clerici, episcopul bisericii ortodoxe Andrei Șaguna era de departe cel mai important; contemporanul lui, Ioan Lemeni, aflat în fruntea clerului uniat, avea în cele din urmă să abandoneze mișcarea națională a românilor. În Transilvania, ca și în Croația, liderii maghiari au făcut din chestiunea limbii punctul central al programului lor național, susținînd în dietă înlocuirea latinei cu maghiara. Ei erau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
feudale și să pretindă prestarea corvezilor, țăranii au reacționat violent. Situația din Transilvania a fost și mai mult complicată de faptul că o nobilime maghiară deținea controlul asupra unei țărănimi românești. Reprezentanții țăranilor s-au unit cu intelectualii și cu clerul în formularea și prezentarea unui program național. Centrul lor organizatoric avea să fie Blajul. Prima adunare națională importantă a românilor din acest an revoluționar a avut loc la sfîrșitul lunii aprilie. În ziua de 8 mai s-a ținut o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
revoluționar a avut loc la sfîrșitul lunii aprilie. În ziua de 8 mai s-a ținut o altă întrunire, la care au participat Șaguna, Bărnuțiu, Avram Iancu, care avea să conducă mișcarea țărănească, și alți reprezentanți ai intelectualității și ai clerului. Liderii români s-au confruntat cu exact aceeași problemă ca și contemporanii lor din Croația: să coopereze cu Viena sau cu Buda ? A fost constituit un front puternic împotriva unirii depline cu Ungaria, dar existau dezacorduri în privința chestiunii negocierilor cu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]