17,484 matches
-
Palaepaphos - vechiul Paphos Descoperirile arheologice de aici atestă faptul că situl a fost locuit încă din perioada neolitică, fiind axul principal în jurul căruia s-a dezvoltat și perpetuat cultul Afroditei. Mitica naștere a îndrăgitei zeițe din spuma mării, în apropierea coastei cipriote, unde micenienii i-au înălțat un templu spectacular în secolul XII î.Hr. a fost și încă mai este motiv de dezbatere pentru arheologi și istorici, ca de altfel și ipotezele confirmate sau încă aflate sub semnul întrebării, asupra întemeierii
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
fost trimiși de Creator să propovăduiască cuvântul lui Dumnezeu și în Cipru. După ce au descins la Salamina și-au vorbit despre Cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor, avându-l cu ei slujitor, pe Ioan, au străbătut insula de-a lungul coastei de sud, ajungând în Pafos. Aici au întâlnit un vrăjitor - profet mincinos, iudeul pe nume Bar-Isus (Elima), ce-l însoțea pe înțeleptul dregător roman Sergius Paulus, proconsul al Ciprului în vremea aceea (sec.I d.Hr. sub domnia împăratului Claudius). Auzind
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
însăși. Asemeni vechiului Paphos și Nea Paphos, orașul nou, își are miturile lui. Legenda spune că așezarea a fost întemeiată de Agapenor, care era comandantul arcașilor din Troia; datorită unei furtuni puternice pe mare a fost nevoit să acosteze pe coasta Ciprului (după cum afirma Pausanias). Numele lui Agapenor, ca rege al pafosienilor, este menționat și într-un distih grecesc (Analecta), regăsindu-se de asemenea, în scrierile lui Herodot, care face aluzie la o colonie a arcașilor Troiei în Cipru. Cultul Afroditei
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
ultimul rând, cel mai impresionant dintre ele, Aphrodite Hills, construit în ultimii ani, în zona Petra tou Romiou, nu departe de renumitele stânci ale Afroditei. Numele grecesc Petra (piatră) este asociat cu legendele din vremurile bizantine despre grănicerii care străjuiau coasta cipriotă aici. Se spune că atunci, unul dintre aceștia, Digenis Acritas, a reușit să țină departe de insulă jefuitorii și pentru a respinge unul dintre atacuriloe acestora, a clătinat o piatră imensă de pe malul stâncos, prăvălind-o asupra dușmanilor. Situl
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
rotim, tu de ce i-ai făcut pe plac, crai bătrîn ce ești, și acuma gemi că te doare aia și ailaltă, și de unde ai mai scornit-o și pe asta cu violul, ai? Mancuse gemuse, pentru că Estera se lăsase pe coastele lui cu toate greutatea trupului ei și ce să-i mai fi răspuns, doar era clar că o violase, obsesia asta era în mintea lui de bărbat, care voia să fi avut el inițiativa și care se rușina la ideea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
un principiu etic ce nu are nevoie de rațiune. Ea se relevă simțului, singurul altar în care poți gusta împărtășania lăuntrică a Sinelui sinucis în imunitatea domestică a Cumințeniei. Mă uit în metafora inimii mele și simt cum Dumnezeu mi-atinge coasta ca unui complice oarecare ... *** Vorbesc despre tine fiindcă vreau să te populez. Căci, privindu-te am înțeles de ce ți-ai oprit sensul pentru a te contempla. Nu ai nimic de primit în afara aplauzelor. Te-ai oprit în tine însăți ca
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]
-
20 în țară. În zona asociată, Baltimore County, locuiesc alte câteva milioane de rezidenți. Este și astăzi unul din principalele porturi ale Statelor Unite, fiind situat mai aproape de marile piețe de mărfuri din partea centrală a țării decât orice alt port de pe coasta de est. Am pornit spre strada numită Pratt, ne-am urcat în autobuzul gratuit care circulă pentru turiști făcând un tur al orașului, în care se mai urcă și săracii orașului pentru a nu plăti deplasarea, și ne-am dat
VIZITAREA ORAŞULUI BALTIMORE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358041_a_359370]
-
Amintesc spusele cărturarului român Zamfir C. Arbure: „În părțile de la miază-noapte ale Orheiului și de miază-zi ale județului Chișinău, înălțimile sunt acoperite cu păduri și codri. Aici Basarabia e foarte frumoasă. Dealurile sunt verzi, pădurile și dumbrăvile stau spânzurate pe coaste stâncoase, râurile și izvoarele străbat câmpii și livezi întinse. În aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu, printre dealuri, în desișul codrilor stau ascunse mănăstirile și schiturile Basarabiei”. Cetăți mari și puternice se înălțau pe după coamele dealurilor, cetăți vestite cum ar fi
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
părul tău, râuri de platină, râuri de stele și de lumină, din glezna ta răsar păduri de tei din ochii tăi țâșnesc laseri de dor, din gura ta, izvoare zdrumicate, din inimă, un fulger orbitor. îmi culc obrazul meu pe coasta ta ca pe un portativ de oase vii, ascult cum cântă sângele în tine ca unVivaldi -n prag de primăvară și-adorm pe brațul tău înmiresmat ca ultimul îndrăgostit bărbat. tu taci și lași timpul să treacă într-un extaz
ORPHEU ŞI EURIDICE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358209_a_359538]
-
pe ici, pe colo. La un moment dat, îmi sărise în ochi, ieșit dintr-un dosar, capătul unei coli de celuloid. Era o radiografie, îmi dădusem seama imediat ce, împins de curiozitate, o cercetasem mai atent, recunoscusem imaginea scheletului toracic, sternul, coastele, îndărătul lor - un fragment de coloană vertebrală. Ciudat însă, undeva spre mijloc, aproape contopindu-se cu sternul, se distingea, extrem de bine conturată, o pată foarte albă, ușor alungită, cam de mărimea vârfului unui deget. Atunci îmi adusesem aminte de cuvintele
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
iunie 2014 Toate Articolele Autorului Subsemnata Lanzarote, de profesie insulă, aparținând familiei Canarelor, cu domiciliul stabil între platformele continentale africană și americană, respectiv domiciliu flotant în Oceanul Atlantic, pe strada care duce dinspre Europa spre America, la kilometrul 150 vest de coasta Africii, de naționalitate spaniolă, declar pe propria răspundere următoarele: Sunt cea mai vârstnică insulă canară, și în același timp cea mai tânără. Imposibil? Ba bine că nu! Bătrână sunt pentru că, împreună cu sora mea, Fuerteventura am crescut pe-un fundament vechi
LANZAROTE – CERERE IN CĂLĂTORIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357506_a_358835]
-
decor pregătit complicatului monolog de fapt, pe care îl rostește într-o atmosferă adevărată, la un timp prezent, din care doar gândul mai zboară în trecut, spre un Adam nehotărât căruia i se adresează: „... ce-ți veni să-ți dai coasta? / O să te doară reumele / la Potop. / Ce-ai să faci cu nevasta? / Pentru conversație, / eu sunt cel ideal, / nu creatura antipatică / din fundal.” Acest volum, ca o altă „Conversație la Catedrală”, este la Mariana Cristescu ca o „Catedrală de lapte
TIMPUL CAISULUI ÎNFLORIT CA MELCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357560_a_358889]
-
se aflau și vicleni, în plasa cărora gâsculițele s-alegeau cu ponoasele cele hulite de țațele și babele satului. Așa pățise Maria lu' Rostogol și Ileana lu' Ivașcu, ai căror plozi erau numai buni de-acum să pască mieii pe coastele Chetrăriei ori s-aducă acasă gâștele de la bălțile Ghilahoiului. După spartul horelor, de un timp încoace Ion și Ruxandra se îndreptau, fără tăgadă, spre casa lui Ghiță Pâslă. Era lucru hotărât de tatăl Ruxandrei că Ion trebuia să-i întoarcă
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
Articolele Autorului „Costa Blanca” sună familiar și armonios, trezind amintiri din cele mai diverse, mai cu seamă plăcute. Pe-un ecran imaginar se proiectează plajele, într-o Mediterană bleu, de-un marin indubitabil. Umbrelele și șezlongurile pestrițe sugerează forfota vacanțelor. Coastele, periculos de abrupte pe alocuri, trezesc ambițiile drumeților temerari. Zgârie-norii cei mai înalți din Europa străjiuiesc Benidormul, pe post de ciclopi moderni. Fără îndoială, componenta „la vedere” e predominanta amintirilor din această zonă eminamente estivală a Spaniei. Însă ar fi
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
la un tablou strâmt, cu titlul „Benidorm și împrejurimi”. Am comite o nedreptate la adresa localnicilor, spanioli vioi, cu preocupări care depășesc cadrul strict al ... visurilor unor nopți de vară. Dincolo de vioiciunea și veselia care, fără tăgadă, îi caracterizează pe locuitorii „Coastei Albe”, există și o încrengătură complicată de rețele sociale și tradiții responsabile pentru unitatea lor de, să-i spunem așa „monolit”. Căci monolitic e simbolul „Peñon de Ifach”, uriașa stâncă răsturnată în Mediterană lângă portul orașului Calpe, care ar avea
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
spre locul faptelor, o lumină puternică i-a izbucnit în față trântindu-l la pământ. De fapt nu era o simplă lumină ci însuși pumnul mătușii care-l izbise între ochi. Până să se dezmeticească mai luă câteva picioare în coaste, plus un ceaun în cap. Era convins că va muri lipsit de gloria câmpului de luptă așa că, încercă o eschivă elegantă băgând câteva răgete de genul: - Daa, di ci dai bre, tanti, ci ț’-am făcut!? Îngrozitoarea mătușă îl luă
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
bătut și Porțile de Fier s-au deschis”. În 1882, Vincze Borbás descrie pentru prima dată laleaua Cazanelor Dunării de pe versantul abrupt al Cazanelor Mari românești. Doi ani mai târziu, în 1884, savantul sârb I. Pančiči semnalează aceeași plantă de pe coastele inaccesibile ale vârfului Veliki Strbač, în Serbia, dispărând definitiv în 1940. Astăzi, singurul loc în care mai întâlnim laleaua de Cazane este aici, în România, pe versantul dunărean al Cazanelor Mari. Dacă ne continuăm traseul, observăm, că, după 10-15 minute
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
de orice. Să... muște de exemplu! În același timp, o copleșește un val de... vinovăție... Și-a mușcat stăpânul. L-a mușcat pe... OM! Nelu profită de starea ei de prostație ți-i dă un șut în gură. Apoi, în coaste... Se ridică clătinat și ia un par, de fapt o coadă de topor... Apăruse în casă aiurea... nu mai știa nimeni când și cine a adus-o! Dacă tot era, voiau s-o ducă la țară... De vreo doi ani
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
-n fier când l-am văzut la față era de gheață când l-am văzut în fundul lumii avea chipul genunii când s-a apropiat pe dealuri și pe afară era primăvară și-am strigat cât am putut de sus din coastă Doamne, aceasta e țara noastră! și-apoi a pierit în ceață și-n argint ce lume o fi aceasta în care n-ai cer n-ai timp și n-ai zare? Înalte vino de acolo din viitor și ia-ne
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
vremi Plaiurile buboase să fie plaiuri line Izvoarele să plângă atât de clar sub noi Să fie-un fel de imn cuprinzând lumea Pierzând-o în tării și-n timpuri noi! RITUAL DE JERTFĂ Cum stăteau pietrele sub cer Pe coastele acestei lumi Din vecii nimeni nu venise Și ele tot mai așteptau Și începea un fel de dor Să-ngroape crunt această țară Și se-nălța adânc din pietre Un urlet roșu ascuțit Un apus negru mohorât Curgea pe lucruri
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
țipând Ca la-nceput în elemente Căzând în haos rând pe rând Și începea un fel de ceață Ce-nchega lumea și-o ducea Un fel de mână din adâncuri Purtând o roșie lalea Se-adunau pietrele în ziduri Și coastele intrau în dealuri Și păsările în văzduh Și lumile în idealuri Și se-nălța un fel de Dom Pe acest spațiu carpatin Un fel de muzică de schele De răsărit și plai divin Și Domul dispărea-n apus Și apărea
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
Articolele Autorului Satul meu Privește cum către zăvoi Azi nu mai trec perechi perechi , Cum treceam cândva și noi Și alți -n timpurile vechi. Același rău mai cânta azi Aceiași veche melodie Și e același pâlc de brazi Sus pe coasta lângă vie. Aceleași salcii peste apă Plâng și astăzi despletite Unde râul malu-l sapă Lângă vadul pentru vite. Doar pe uliți lume nu e Ci doar case părăsite, Din islaz azi nu mai suie Prunci cu larma praf și vite
SATUL MEU de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350700_a_352029]
-
podeaua încăperii. Cei chemați se întrebau desigur pentru ce fuseseră chemați, căci ceea ce doriseră cu toții se făcuse deja. Iisus din Nazaret știau cu toții, era mort, văzuseră asta toți cei care fuseseră acolo pe Golgota, când centurionul roman îl împunsese în coastă cu sulița pe cel răstignit. Lovitura fusese dată cu atâta forță și lancea intrase atât de adânc în trupul condamnatului încât nici un om care ar mai fi trăit câtuși de puțin nu ar fi suportat acea durere îngrozitoare și ar
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]
-
forță și lancea intrase atât de adânc în trupul condamnatului încât nici un om care ar mai fi trăit câtuși de puțin nu ar fi suportat acea durere îngrozitoare și ar fi murit pe dată. Unii se miraseră atunci fiindcă din coasta împunsă ieșise sânge și apă și știau cu toții că dintr-un mort nu mai curge sânge, cu atât mai puțin apă. Dar nu mai era nici o îndoială că acela murise. Pentru ei, era încă o dovadă că cel răstignit era
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]
-
Numai un orb putea să facă lucrarea. Un orb nu poate fi pedepsit de nimeni. III. Pe câine îl chema Riabcik, Venea din ținutul Riabland. Avea ochii roșii, era slab ca un deținut, Dar fericit când nu primea picioare în coaste. Culcușul său era în peștera walkiriilor. În tinerețe a fost duce. Mai era acolo o femeie, Frosa, Care-l hrănea cu jăratic. Câinele căra găleata la râu, Răul era de foc, Riabcik l-a traversat, A cucerit Roma, acolo a
UNU de BORIS MEHR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358802_a_360131]