7,311 matches
-
varietate de comportamente verbale, provenind din diferite surse, cum ar fi comunicarea diplomatică, discursurile, interviurile, editorialele din reviste și așa mai departe. Linde (1993), de asemenea, analizează anumite aspecte formale ale poveștilor vieții - mai exact, modul în care se construiește coerența de-a lungul unei povești. Linde a analizat treisprezece interviuri privind alegerea profesiei, examinând diferite modalități de creare a coerenței, printre care ordinea temporală, cauzalitatea și continuitatea. Linde s-a concentrat aici asupra nivelurilor morfologic și discursiv ale textelor, mai
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
mai departe. Linde (1993), de asemenea, analizează anumite aspecte formale ale poveștilor vieții - mai exact, modul în care se construiește coerența de-a lungul unei povești. Linde a analizat treisprezece interviuri privind alegerea profesiei, examinând diferite modalități de creare a coerenței, printre care ordinea temporală, cauzalitatea și continuitatea. Linde s-a concentrat aici asupra nivelurilor morfologic și discursiv ale textelor, mai degrabă decât asupra poveștilor în ansamblul lor, fiind atent la forme și nu la conținuturi. Dincolo de clasificarea oferită de modelul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
avea o melodie, un ton și o intensitate sau, în termenii noștri, poate avea conținut și formă - conținut care cuprinde o mulțime de teme bine îmbinate între ele, deși uneori conflictuale, și formă care se poate caracteriza prin structură, stil, coerență și alte atribute de acest fel. Următoarea întrebare utilă discuției noastre ar putea fi formulată după cum urmează: care dintre acestea ar reflecta identitatea naratorului? Am putea ajunge la concluzia că atât povestea unui om, cât și identitatea lui sunt complexe
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
cât și pentru a le considera drept viitoare linii directoare în lectura și efectuarea cercetării narative în general. Prezentând pe scurt încercările anterioare de evaluare a studiilor de caz, Runyan (1984) distinge între criterii interne, cum ar fi stilul, vivacitatea, coerența și plauzibilitatea aparentă, și criterii externe, care vizează gradul de corespondență cu sursele externe de informații privind subiectul în cauză: „Pentru a fi complet, procesul de evaluare nu poate fi dus până la capăt doar princitirea cazului, această lectură trebuind să
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
1. Amploarea: comprehensivitatea dovezilor. Această dimensiune se referă atât la calitatea interviului sau a observațiilor, cât și la interpretarea propusă. Citatele numeroase care apar pe parcursul studiilor, ca și sugerarea unor explicații alternative ar oferi cititorilor posibilitatea unor interpretări calificate. 2. Coerența: maniera în care diversele părți ale interpretării creează o imagine completă și plină de sens. Gradul de coerență se poate evalua atât la nivel intern, în măsura în care părțile se leagă unele de altele, cât și la nivel extern, prin comparație cu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
interpretarea propusă. Citatele numeroase care apar pe parcursul studiilor, ca și sugerarea unor explicații alternative ar oferi cititorilor posibilitatea unor interpretări calificate. 2. Coerența: maniera în care diversele părți ale interpretării creează o imagine completă și plină de sens. Gradul de coerență se poate evalua atât la nivel intern, în măsura în care părțile se leagă unele de altele, cât și la nivel extern, prin comparație cu teorii și cercetări anterioare. 3. Viziunea interioară (insightfulness): simțul inovației sau originalitatea prezentării poveștii și analizei sale. Apropiată
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și prevenirea altor efecte ale crizei sau chiar micro-crize paralele. De asemenea, diversitatea procedurilor folosite, multe dintre ele fără o pretestare anterioară, solicită o ajustare permanentă a lor din mers fără stagnări și pauze. Cursivitatea intervențiilor, gradul de omogenitate și coerența sunt verificate și optimizate prin intermediul controlului. 6.2.7. Evaluareatc "6.2.7. Evaluarea" Are în vedere măsurarea și aprecierea stării finale a clasei în urma încheierii demersurilor rezolutive. E bine să fie configurate seturi de indicatori relevanți pentru a evita
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
compoziția prin intermediul căreia se realizează unificarea într-o intrigă lineară și într-o succesiune temporală. Frye, înclinând balanța către argumentele antropologilor, considera că scopul mimesis-ului ar fi fost, înainte de toate, acela de a stabili relații între fapte care - în absența coerenței imprimate de mythos - ar fi putut părea pur și simplu aleatorii. Într-un cuvânt, principala intenție a mimesis-ului ar fi - din acest unghi - revelarea unei structuri care face evenimentele să devină inteligibile. În ceea ce privește dianoia (ideea, intenția sau tema), aceasta contribuie
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
la un „model al adevărului” (situat, desigur, la antipozii tiparelor atemporale) are rolul „de a supune dedoxificării”269 însuși conceptul de adevăr, înțeles ca stabilire a unei corespondențe cu realitatea. Altfel spus, această corespondență apare întotdeauna limitată, condiționată de adevărul coerenței impuse de textul scris. Avem de-a face, în fond, cu relația (tensionată) dintre ceea ce Lowell numește „adevărul individual” și „adevărul poemului”. Interesant este mai cu seamă modul în care scriitorul dezamorsează aceste tensiuni. Nu numai că poezia sa biografică
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
proza i se pare prea emfatică, dacă ne gândim numai la sensul vechi al termenului, care ne trimite, pe filiera etimologiei, cu gândul la „imn”); sau poate i se pare pur și simplu „mincinoasă”, dispusă să inducă în eroare, mimând coerența într-o lume prin excelență incoerentă ș.a.m.d. Nu putem spune cu precizie. Totuși, putem bănui că, mai mult decât proza romanelor (fie ele polițiste, realiste, de atmosferă etc.), angoasa provoacă „proza lumii”, în care se pot recunoaște evenimente
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sunt mai mult decât contracte impuse, ele acționează deopotrivă la nivel valoric și cognitiv constituind interesele și strategiile de acțiune ale actorilor. În jocul social, anumite roluri sunt instituite și preluate ca atare de către actori; cooperarea este o măsură a coerenței jocului astfel instituit și mai puțin rezultatul deciziei actorilor și a acțiunii intenționale. Instituțiile sunt astfel, minimal, constrângeri ale setului de alegere impuse social și, maximal, habitusuri determinând acțiunea socială. Abordarea instituționalistă minimală este specifică neo-instituționalismului economic, În timp ce, cea maximală
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
forță de muncă, administratori și clienți) generând strategiile practice ale acestora; ea emerge inițial din acțiunea strategică (politică - Holm, 1995 - vezi capitolul V.4) ce reflectă raporturile de putere dintre actori, dar, odată instituită, devine luată ca atare de către actori. Coerența câmpului legitimează o anumită structură socială a relațiilor dintre actori. Avem de-a face cu o dialectică acțiune - instituții, În care structura, raporturile de putere, instituie strategii practice care, la rândul lor, legitimează structura. Porac și Thomas (1990) consideră că
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
alocarea acestor drepturi Între anumite limite. În accepțiunea antropologei britanice Mary Douglas, dimensiunile definitorii ale instituțiilor sunt „latura tranzacțională, referitoare la eficiența (n.a.) individului, eficiență descrisă prin calcularea raportului cost-beneficii”, precum și cea „cognitivă ce include nevoia individuală de ordine și coerență, precum și cea de a deține controlul asupra incertitudinii” (2002:37). În accepțiunea lui North (1990), latura cognitivă este covârșitoare și este responsabilă de persistența În timp a unor instituții ce produc ineficiență. proprietatea privată este o precondiție a capitalismului; „capitalismul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
teoriei liberale, ca și a unei ideologiixe "„ideologie" și politici liberale este încă foarte limitată. Stânga socialistă în sens occidental se dezvoltă acum, mai ales politic și încă prea puțin teoretic. Popular, ea pare să aibă mai mult succes prin coerența cu conservatorismulxe "„conservatorism" de stânga (vezi Miroiu, 1999). Peste toate acestea, societatea însăși are particularități care trebuie și teoretic, și politic substanțial contextualizate. Multe dintre aspectele ei sunt premoderne. Modernitatea societății, inclusiv cea politică, este limitată la o parte a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
lucrare cu idei avangardiste, foarte emancipate pentru acea vreme. Întrebarea pe care ea și-o pune este: „Dacă toți oamenii se nasc liberi, cum se face că toate femeile se nasc sclave?” 1. Dar lucrarea socotită de referință și prin coerența ei cu discuțiile iluminist-raționaliste despre drepturi și cetățeniexe "„cetățenie" aparține lui Mary Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry": A Vindication of the Rights of Woman (1792). Ea a reprezentat o adevărată polemică teoretică îndreptată împotriva ideilor autorilor de teorii politice și morale care
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
putere" politică, astfel încât să se pună capăt „războiului generalizat împotriva femeilor”, umilirii lor ca femei, inclusiv prin misoginismxe "„misoginism"5, și, mai ales, războiului manifestat prin molestări, violențe, violuri. Acest tip de abordare domină feminismul radical și pare să aibă coerență și credibilitate dacă ne gândim că toate celelalte relații - rasiale, etnice, de clasă, religioase - sunt între grupuri sau persoane din grupuri, iar în interiorul fiecărui grup există relații de subordonare de gen mai mult sau mai puțin tari. Dar tocmai rolul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
atunci aceasta va fi și preferința socială, atunci sxP y . Dacă însă prefer y lui x, dreptul meu asimetric nu are acțiune și syP x dacă, și numai dacă, pentru toți i, iyPx . În privința celei din urmă condiții, cea a coerenței, aceasta este ceea ce Gibbard a descoperit că lipsea condiției libertariene Sen. O condiție libertariană coerentă trebuie să poată produce o mulțime de alegere nevidă pentru orice profil de preferință. [d.5.1.2*]: iR este o subrelație a lui iR
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Învățământul de tip democratic, prezentăm Într-o manieră mai schematică trei modele principale de predare, care subînțeleg - conștient sau implicit - practicile de predare cu toate variantele pe care ni le putem imagina. Fiecare dispune de o logică și de o coerență În esența sa, dar manifestă și limite de utilizare și, mai ales, fiecare dintre aceste modele răspunde unor situații de eficiență diferite (altfel spus, nu ne interesează desființarea unui model În favoarea altuia, ci evidențierea caracteristicilor și contextelor de Învățare În
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
strânsă legătură cu informația mediată prin limbaj. În cazul persoanelor cu dizabilități, gândirea capătă o serie de particularități care determină scăderea eficienței intelectuale sub nivelul minim al adaptabilității la solicitările mediului. Astfel, putem vorbi de inconsecvența gândirii sau lipsa de coerență, pierderea treptată a capacității de concentrare și efort (spre exemplu, elevul Începe corect o activitate, rezolvarea unei probleme accesibile, dar la prima greșeală Întâmplătoare, În virtutea inerției, există riscul de a se abate de la rezolvarea corectă, alunecând pe o pistă falsă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
reprezentanți ai tinerilor; activități culturale - muzee, spectacole etc. Ateliere protejate Atelierul de țesătorie Scop: dobândirea de către tineri a unei mai bune abilități manuale și a capacității de coordonare a membrelor superioare și inferioare; îmbunătățirea capacității de concentrare, autocontrol și dobândirea coerenței proceselor de gândire; dobândirea abilităților de bază pentru exercitarea meseriei de țesător. Obiective: pregătirea, executarea și finalizarea diferitelor lucrări de țesătorie de complexitate medie și avansată din diferite materiale, în cea mai mare parte naturale. Număr de tineri integrați în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
blocnotes, blocuri de desen tip A3 și A4, cutii pentru cadouri, vocabulare. Atelierul de tâmplărie Scop: dobândirea de către tineri a unei mai bune abilități manuale și a capacității de coordonare a membrelor superioare; îmbunătățirea capacității de concentrare, autocontrol și dobândirea coerenței proceselor de gândire; dobândirea abilităților de bază pentru exercitarea meseriei de tâmplar. Obiective: pregătirea, executarea și finalizarea diferitelor lucrări de tâmplărie de complexitate medie și avansată din diferite esențe lemnoase. Număr de tineri integrați în activitate: 4. Materiale folosite: lemn
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de legume, stoloni de căpșuni, răsaduri de legume, furaje - fân de lucernă. Atelierul de lumânări Scop: dobândirea de către tineri a unei mai bune abilități manuale și a capacității de coordonare a membrelor superioare; îmbunătățirea capacității de concentrare, autocontrol și dobândirea coerenței proceselor de gândire și acțiune; dobândirea unor abilități pe baza acțiunilor repetitive; dezvoltarea creativității. Obiective: pregătirea, executarea și finalizarea diferitelor tipuri de lumânări în diferite tehnologii de complexitate medie din diferite materiale, în cea mai mare parte naturale - ceara de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
trebuie privit ca un răspuns arbitrar sau întâmplător. Opiniile în cauză se formează spontan, dar pe baza unui sistem de cunoștințe, atitudini sau/și credințe mai profunde ale individului, deci ele au un grad de consistență, pe care îl evidențiază coerența rezultatelor sondajelor. Spre deosebire de o seamă de reprezentanți ai unor curente foarte la modă în ultimeledecenii în sociologie - dintre care unii susțin chiar că, în cadrul anchetelor, nu se culeg opinii, ci numai reacții ale indivizilor la situații de anchetă sau, chiar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
În astfel de situații, o scală de tipul: „foarte bună”, „bună” etc. impune tuturor o apreciere în aceiași termeni și, chiar dacă nu vom ști niciodată ce se ascunde în mintea celor care au ales o aceeași variantă, vom avea o coerență a răspunsurilor. Aici e limpede că variantele țin deja de întrebare, lucru care uneori apare în chestionare în mod explicit, întrebarea de mai înainte reformulându-se astfel: ξ Ținând seama de întreaga activitate a primarului localității dumneavoastră și încercând o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
invenții metodologice gen „istorie a vieții”, „poveste a vieții” - care sunt, în fond, autobiografii nestructurate-, consideră că se produce un serios abuz epistemologic spunându-i individului să-și înșire povestea vieții lui. Prin asta noi îi sugerăm și chiar inducem coerența de tipul poveștii (început, desfășurare, luptă dintre bine și rău, punct culminant, victorie, încheiere), ceea ce poate că la cei mai mulți oameni nu e cazul, viața fiind fragmentară, cu multe zig-zaguri, coborâri și suișuri, fiind, nu de puține ori, un continuu „puzzle
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]