3,836 matches
-
săpături pe insulă și dezvelesc fundațiile unui templu extraordinar de mare; se mai păstrau încă și porțiuni însemnate din zidăria cu blocuri mari de calcar alb. Nicolae Densușianu 19 face legătura între mitul grecesc al Insulei Albe și baladele și colindele românești, care cântă o Mănăstire Albă cu nouă altare, din "prundul mării". Cităm câteva versuri din culegerea de poezii populare a lui G. Dem. Teodorescu 20: Într-al Mării Negre prund La dalbele mănăstirii, Ler, Doamne, Ler, Iacă Doamne-n prundul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
versuri din culegerea de poezii populare a lui G. Dem. Teodorescu 20: Într-al Mării Negre prund La dalbele mănăstirii, Ler, Doamne, Ler, Iacă Doamne-n prundul mărei, Hai Lerunda Lerului Doamne, La mănăstirea cu nouă altare. Iată aici, în acest colind, insula marină - "prundul mărei" și templul său "dalbele mînăstirii". Pe ce căi se va fi făcut această confluență de mituri? IV Apele mari au curs către noi din negurile limbii traco-dace Cuvinte vechi în hidronimie. Remanența peste vremuri a macrohidronimiei
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și a punctuației DATINI ȘI SĂRBĂTORI MOȘ CRĂCIUN după Octavian Goga Moș Crăciun cu barba albă, Moș Crăciun cu traista plină, Vechi stăpân atât de darnic al copilăriei mele, Azi la noi în sat te-așteaptă toată casa luminată, Cu colinde și cu cântec și cu crai cetiți în stele. Tu te furișezi în taină pe la fiecare poartă, Cu pășirea ta tiptilă nu lași urme pe zăpadă, Dar se simte întreg cuprinsul oropsiților de soartă Când lași binecuvântarea peste capul lor
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
textul „trebuie să fi circulat altădată pe întregul cuprins al țării în variante cum sunt cele pe care le întâlnim azi în Transilvania: scurte, fără localizare sau cu localizări mai puțin însemnate”; Transilvania îl conservă „sub forma, probabil, a unui colind de doliu, care se cânta acolo unde a murit o tânără nevastă, lăsând copil mic în urma ei”, acesta fiind „întâiul stadiu cunoscut în evoluția textului versificat”; Meșterul Manole „este expresia artistică cea mai elevată a mitului european al construcției, mit
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
de Ignat, continuând cu colindătorii, cu participarea la slujba de Crăciun, cu trăirea deplină a atmosferei de sărbătoare. La oraș se lucra de Crăciun, dar erau liberi de Anul Nou. Toți primeau preotul, în intimitatea familiei trăiau sărbătorile, se cântau colinde; la serviciu serveau cu colegii o felie de cozonac sau ciocneau un ou roșu. La botezuri sau cununii veneau cu toții la biserică”. Iar cei care, prin funcții, nu riscau să o facă în văzul lumii, chemau preotul acasă. Dar nimeni
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Cerea redarea exactă a versurilor, iar în privința prozei folclorice recomanda păstrarea nealterată a fondului, recunoscând că fiecare povestitor creează o nouă variantă. Intenționând să alcătuiască un corpus de folclor, ca oglindă a vieții poporului, a strâns basme, legende, cântece, balade, colinde, bocete, orații de nuntă, obiceiuri etc. Povești ardelenești culese din gura poporului (I-V, 1888), cea mai cunoscută din colecțiile sale, apreciată de B. P. Hasdeu pentru autenticitate, cuprinde basme din toată Transilvania. Dintre basmele publicate în secolul al XIX
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
cântece bătrânești, voinicești, ostășești, de bucurie, de dragoste, de jale, de dor, de urât, satirice, de nuntă și chiuituri. Din același volum rețin atenția cântecele de cătănie, o frumoasă variantă a motivului „amărâtă turturea”, „cântecele găinii” din ceremonialul nunții, precum și colindele cu destinație specială (după ocupație, vârstă, sex). Despre haiducul Pintea Viteazul a alcătuit o culegere de „tradiții, legende, schițe istorice” și un studiu. P.-R. a îmbinat preocupările folcloristice cu cele de etnografie, descriind portul și diverse obiceiuri, în repetate
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
ne rămâne, București, 2002; Viața lui V. Voiculescu, București, 2003. Antologii: Glas al libertății, glas al unirii, pref. edit., București, 1988; Antologia poeziei religioase românești, pref. edit., București, 1992; Satul românesc în poezie, postfața edit., București, 1994; Cele mai frumoase colinde, București, 1996; Cafeneaua literară și boema din România de la începuturi până în prezent, București, 2002; N. Porsenna, Antologie de lirică universală, pref. edit., București, 2002. Repere bibliografice: Florin Manolescu, „Obsesia păsărilor”, RL, 1970, 15; Radu Cârneci, Pro amicitia, ATN, 1970, 6
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
răutatea celor din jur. Manlache Pleșa, eliberat după zece ani de ocnă pe care îi făcuse pentru că omorâse, în legitimă apărare, pe ibovnicul nevestei sale, năzuiește să aibă un cămin al său. În tot acest timp îl obsedează cuvintele unui colind: „După dealul cel mai mare,/ Velerim și Veler Doamne,/ Răsărit-a mândrul soare./ Dară soare nu era,/ Ci lăcaș de mănăstire/ Cu pereți de alămâie/ Și cu poarta de tămâie...”. Însă visul nu devine realitate, pentru că nevasta divorțase și se
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
un articol al lui Liviu Rebreanu, intitulat Geneza romanului meu „Adam și Eva” (4/1942), scrisori inedite ale lui I. L. Caragiale (8-9/1942), altele ale lui D. Țichindeal (1, 4, 5/1936), amintiri, folclor (poezii populare din război, balade, doine, colinde, strigături, descântece, obiceiuri de Crăciun). Alți colaboratori: Paul I. Papadopol, Dan Smântânescu, Gh. I. Neagu, Mia Frollo, V. Lainiceanu, Gallia Tudor, C. Goran, Șerban Cioculescu, I. Șiadbei, Al. Tzigara- Samurcaș, Romulus Demetrescu, D. Iamandi, Augustin Z. N. Pop, Cicerone Theodorescu
PREOCUPARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289009_a_290338]
-
instructiv și formativ al demersului, acela de a pune „în mâna fraților din America și a tuturor refugiaților români de pe toate continentele” nu altceva decât o culegere „de imuri naționale, de cântece patriotice, de romanțe, de cântece populare, de doine, colinde și plugușoare”. Poetul, întărit în convingerea că „atâta vreme cât vom cânta, nu ne vom pierde”, recurge apoi la o selecție din propria producție lirică din anii de lagăr, inclusă, alături de versurile lui Nicolae Novac și N.S. Govora, în volumul colectiv Poeme
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
frunza / Și, noian s-așază-n vale - / Este jalea? Este jalea: Codrului Măriei Sale?”. Stilul popular se regăsește într-o asimilare de substanță organică a concepției poetice folclorice, care obligă la respectarea structurii formale tipice, pe care autorul o exersează cu ușurință de la colind până la bocet și blestem sau la rezonanțe baladești pe motivul Iancului. Un ciclu de elegii, închinate satului patriarhal ce se stinge mocnit într-o vatră ancestrală neîntreținută azi cu credință, este Satul care moare. Lamentoul atinge coardele grave ale resemnării
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
reputat, cu concluzii acceptate în exegetica românească și străină, bun cunoscător (culegător și editor) al culturii populare ucrainene și al literaturii orale a ucrainenilor din România, R. investighează faptul folcloric din perspectivă semiotică, începând chiar cu teza de doctorat consacrată colindelor. E un unghi de vedere deosebit de fertil, calitate ce poate fi constatată în cartea Narodjennia symvolu. Aspekty vzaemodii obrjadu ta obrjadovoi poezii (1975), în care autorul ajunge la concluzii incitante și convingătoare cu privire la chestiunea genezei colindelor și a relațiilor dintre
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
teza de doctorat consacrată colindelor. E un unghi de vedere deosebit de fertil, calitate ce poate fi constatată în cartea Narodjennia symvolu. Aspekty vzaemodii obrjadu ta obrjadovoi poezii (1975), în care autorul ajunge la concluzii incitante și convingătoare cu privire la chestiunea genezei colindelor și a relațiilor dintre specii. Odată intrat în acest „unghi” de investigație, R. detectează funcționarea unor „universalii” simbolice, de origine populară, cu valoare dată de simboluri și stereotipii în literatura scrisă în epocile culturale vechi. Mai multe contribuții din „Curierul
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
Ovidiu Bârlea). N. a scris și câteva studii temeinice, publicate mai cu seamă în „Revista de etnografie și folclor”: Podul de la Tingrele, în care a dovedit că Tingrele nu este un toponim, cum crezuse Vasile Bogrea, ci o expresie din colinde, „tini grele”, neînțeleasă de mulți culegători și transcrisă greșit; Câteva însemnări pe marginea textelor folosite în jocurile de copii, unde a demonstrat că aceste texte, cum observase B.P. Hasdeu, „răsfrâng într-un mod foarte curios diferitele epoci din istoria românilor
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
Studii de etnologie, îngr. și pref. Iordan Datcu, Alexandria, 2003. Culegeri: Antologia Bărăganului, Călărași, 1935 (în colaborare cu Constantin Fierăscu); Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Poeme de război, București, 1942 (în colaborare cu Floarea M. Costache); Colinde din Ialomița, Roșiori de Vede, 1946; Folclor din Câmpia Dunării, în Folclor din Oltenia și Muntenia, IV, București, 1969, 7-482; Cântece și jocuri de copii, îngr. și pref. edit., București, 1982. Repere bibliografice: Dumitru Șandru, „Colinde din Ialomița”, CFL, 1947
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
cu Floarea M. Costache); Colinde din Ialomița, Roșiori de Vede, 1946; Folclor din Câmpia Dunării, în Folclor din Oltenia și Muntenia, IV, București, 1969, 7-482; Cântece și jocuri de copii, îngr. și pref. edit., București, 1982. Repere bibliografice: Dumitru Șandru, „Colinde din Ialomița”, CFL, 1947, 288-289; Bârlea, Ist. folc., 547-549; Datcu, Dicț. etnolog., II, 104-105; Argentin St. Porumbeanu, Personalități roșiorene, I, Alexandria, 2002, 109-111; Iordan Datcu, Gheorghe I. Neagu, etnolog, București, 2003. I.D.
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
Încercările sale le va tipări în volum, laolaltă cu studii și conferințe. Este și autor de manuale de retorică și stilistică, precum și de antologii de literatură populară și din clasicii români: Poezii populare alese. Balade (1896), Poezii populare alese. Doine, colinde, cântece soldățești, bocete, legende (1896), Fabule și fabuliști (1905), Colinde și cântece de stea (1911). O retrospectivă a preocupărilor sale pentru literatura populară va fi publicată în volumul Negru pe alb (1922), care reunește și câteva studii, conferințe, amintiri, poezii
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
și conferințe. Este și autor de manuale de retorică și stilistică, precum și de antologii de literatură populară și din clasicii români: Poezii populare alese. Balade (1896), Poezii populare alese. Doine, colinde, cântece soldățești, bocete, legende (1896), Fabule și fabuliști (1905), Colinde și cântece de stea (1911). O retrospectivă a preocupărilor sale pentru literatura populară va fi publicată în volumul Negru pe alb (1922), care reunește și câteva studii, conferințe, amintiri, poezii, cugetări și schițe după natură. SCRIERI: Retorica, Ploiești, 1883; Încercare
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
1883; Încercare asupra fabulei în genere și în parte despre fabula română, București, 1885; Diverse. Conferințe publice, Ploiești, 1887; Studiu asupra fabulei, București, 1898; Negru pe alb, București, 1922. Antologii: Poezii populare alese. Balade, București, 1896; Poezii populare alese. Doine, colinde, cântece soldățești, bocete, legende, București, 1896; Fabule și fabuliști, București, 1905; Colinde și cântece de stea, București, 1911. Repere bibliografice: Encicl. rom., III, 385; D. Teleor, Oamenii școalei, „România ilustrată”, 1901, 2; Candidații noștri. Din viața și activitatea d-lui
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
București, 1885; Diverse. Conferințe publice, Ploiești, 1887; Studiu asupra fabulei, București, 1898; Negru pe alb, București, 1922. Antologii: Poezii populare alese. Balade, București, 1896; Poezii populare alese. Doine, colinde, cântece soldățești, bocete, legende, București, 1896; Fabule și fabuliști, București, 1905; Colinde și cântece de stea, București, 1911. Repere bibliografice: Encicl. rom., III, 385; D. Teleor, Oamenii școalei, „România ilustrată”, 1901, 2; Candidații noștri. Din viața și activitatea d-lui Cristu Negoescu, Ploiești, 1911; Predescu, Encicl., 590; Dicț. lit. 1900, 615-616; Datcu
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
motive noi, poveștile pe care le-a cules, după modelul lui I. Pop-Reteganul, Petre Ispirescu și D. Stăncescu, sunt importante pentru valoarea documentară, sub raportul psihologiei mediilor investigate. Au rămas în manuscris numeroase culegeri și însemnări referitoare la credințele populare, colindele, descântecele, legendele, strigăturile și snoavele adunate din zona cuprinsă între Brașov, Săcele, Covasna și Săliște. Tot în manuscris se află și paisprezece texte lirice culese înainte de 1880 și considerate a fi cele mai vechi cântece consemnate de la românii din Șchei
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
sa clasică și cea mai răspândită, p. narează desfășurarea amănunțită a cultivării și recoltării grâului, a măcinatului și coacerea pâinii. Poemul, care are uneori sute de versuri, este salvat de monotonie prin numeroase pasaje hazlii. Ca și alte forme de colinde, p. cuprinde formule introductive, mediane și finale. Spre deosebire de celelalte colinde, acordă o mai mare libertate de improvizație și, prin aceasta, dă prilejul exercitării nestingherite a talentului fiecărui narator. Astfel s-a ajuns la unele forme de p. care au renunțat
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
a cultivării și recoltării grâului, a măcinatului și coacerea pâinii. Poemul, care are uneori sute de versuri, este salvat de monotonie prin numeroase pasaje hazlii. Ca și alte forme de colinde, p. cuprinde formule introductive, mediane și finale. Spre deosebire de celelalte colinde, acordă o mai mare libertate de improvizație și, prin aceasta, dă prilejul exercitării nestingherite a talentului fiecărui narator. Astfel s-a ajuns la unele forme de p. care au renunțat total la conținutul tradițional agrar, devenind cronici ale unor evenimente
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
1909; N. Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910; Cântece de stea și plugușor ce se cântă la Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos și la Anul Nou (Sf. Vasile), Huși, 1936; V. Cojocaru, I. Pantelimon, Plugușor, Pașcani, [1936]; Gh. Cucu, 200 colinde populare, îngr. C. Brăiloiu, București, 1936; M. Bejenariu, Culegeri de cântece de stea. Colinde și urături pentru Crăciun și Anul Nou, Huși, [1943]; George Cozma- Diaconu, Colinde și plugușoare, Fălticeni, f.a., P. Gheorgheasa, Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou, București
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]