2,842 matches
-
nu mă duc în parc sau la club, ori mă plictisesc de televizor, merg prin piață și casc gura la toate. Studiez prețurile la legume și fructe, în magazinele de carne sau preparate din carne, dar rar cumpăr câte ceva. Apoi colind magazinele mai mari și supermarket-urile și fac același lucru. Aflu când se scot produse la promoție, adică așa-zisele oferte și când mă întorc acasă, mă întâlnesc cu 19 unele doamne pensionare mai în vârstă ca mine și unele
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
spectacole în toate stațiunile de pe litoral. În cea de a treia vacanță, am lucrat în portul Constanța ca docher, muncitor care lucrează la încărcat și descărcat marfă de pe vapoare. În vacanța a patra, am fost reporter la revista Viața studențească, colindând țara și realizând materiale pe diverse teme. Și, uite așa au trecut anii de studenție. Când a venit momentul repartizărilor, după examenul de licență, m-am prezentat să-mi iau repartiție, dar nu în ziaristică, așa cum îmi propusesem la începutul
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ar fi ascuns și ar fi sălășluit în munți, de nimeni știut, într-o peșteră. După moartea lui, cei din vechime ar fi construit, chiar în peșteră, un schit în amintirea Sfântului. Pimen ciuli urechile, întrebă din om în om, colindă munții ținutului piatră cu piatră și găsi până la urmă schitul. Era aidoma celui din visul său, doar că cel aievea era părăginit și aproape dărâmat. Și-a suflecat mânecile, a cărat chirpici din vale, a reclădit bisericuța, a zugrăvit chipuri
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în mâncare, sau te face să înțelegi graiul zburătoarelor și al lighioanelor, dacă îl porți la gât. La prețuri colosale, pilitură de aur ordinar ca fiind din călcâiul haiducului ajunsese pe tarabele negustorilor ambulanți, vânzători de vise și iluzii, care colindau târgurile ținutului oferind doritorilor inventarul lor de balsamuri și talismane: flacoane cu licori miraculoase, iconițe tămăduitoare din corn de inorog făcute de fapt din colț de elefant sau din canin de narval, așchii de lemn din crucea Mântuitorului în cantități
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
fel, drumurile sale în stațiunile balneare din țară, unde tratamentul, cum se știe, are efecte multiple, inclusiv psihoterapice. Este o aură, la care nici autorul nu sperase, o lumină în viața zbuciumată a unui om din Priponești pe unde am colindat și noi, în tinerețe. Alexandru Mânăstireanu scrie o carte ca o rugăciune. A trecut prin război, a făcut foame, a fost respins de atașații la orânduirea comunistă impusă țării. A trecut mai departe dârz, neînfricat în fața unui destin care, în
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de acord cu purtarea lui iresponsabilă. Câtă nevoie avem de un nou Caragiale, care să imortalizeze moravurile politice actuale. Duminică, 24 decembrie 2006. Stau în casă liniștit și mă gândesc la Crăciunul copilăriei mele, când nu-mi mai ajungeau picioarele colindând prin sat pe la rude, pe la prieteni ai familiei și gospodari așezați, întorcându-mă cu nuci, covrigi, colaci și de la unele case și cu bani. Cum s-au mai scurs anii pe firul timpului... Acum liniștit și într-o bună stare
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Se simțea mulțumit, încântat de decizia sa. Cu obrazul lipit de geamul hubloului de la clasa economy, zâmbi la gândul că va putea duce o viață obscură, că va pescui guvizi și creveți cu propriul năvod, că va fi liber să colinde străzile și tavernele la întâmplare și că zilele lui vor curge pur și simplu la voia întâmplării. Odată ce se hotărâse, nimic nu mai părea greu; un zbor cu avionul spre nicăieri, un prim autobuz, apoi un alt autobuz, o escală
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
pe unde trec, pamântul îmi dăruiește rodul? Am din belșug struguri, mere, zarzavaturi și legume. Hambarele sunt pline cu porumb!” POVESTITOR II A plecat toamna! Iată, a sosit iarna geroasă, împodobită cu o coroană de țurțuri de gheață. Ea a colindat toată lumea-n lung și-n lat și a acoperit pământul cu o pătură groasă de zăpadă, ca să nu înghețe firele de iarbă, rădăcinile florilor și ale grânelor. Acum priviți cum fuge, fuge, ca să n-o ajungă din urmă primăvara. Cine
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Fiindc-aici s-a construit Un local de școală nou.... Eu mă tem că el ne caută Să ne lase-al său cadou Pe la școala de-altă dată! DANIEL: Fii pe pace, astea-s glume, Moșul nu se rătăcește. El colindă-ntreaga lume, Peste tot ce vrea găsește... MIHĂIȚĂ: Hai mai bine să cântăm Și pe Moșul să-l rugăm Cât mai repede să vie, Și pe drum să nu-ntârzie! I. Moș CRĂCIUN, bun și drag, Vino te rugăm acum
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
pentru ce-am fost și pentru ce-am făcut! Acum cred în Dumnezeu. Ce pot face ca să-mi spăl păcatele? Un înger (sau amândoi): De azi înainte vei trăi veșnic! În fiecare an, cât va fi lumea și pământul, vei colinda prin ger, prin vifor și ninsoare, cu traista plină doldora, pe la casele oamenilor, pe la cei mari ca și pe la cei mici, pe la cei bogați ca și pe la cei săraci, împărțindu-le tuturora îmbucurătoarea veste despre nașterea Mântuitorului lumii, a Domnului
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Am venit și noi o dată/ La un an cu sănătate/ și la anul să venim/ Sănătoși să vă găsim/ Ura! La mulți ani, Cinstite gazde; Ne dați ori nu ne dați colăcei de grăuț curat, să trăiți că v-am colindat!”. Evelin: Ce le dăm copiilor? Ela cu un ciur mare în mănă: Le dăm colaci, mere, nuci, covrigi; începe să dea copiilor. Evelin: Ela, te rog, dă-mi mie sita. O ia și începe să împartă copiilor urăndu-le sănătate și
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
tot programul. Aurora: Atunci executarea! După plecarea lor, în laborator intră Robo urmat de Cosmos. Cosmos: Mi-au plăcut colindele voastre. Robo: știu și eu un colind: m-a programat profesorul. L-am auzit căntat de Ela în bucătărie. Am colindat gazdele. Cosmos: și ce ti-au dat? Pe ușă intră Ela. Ela: I-am dat un colac. Dacă mă condindați vă dau căte un colac și nuci. Se așează. Vă ascult. Cosmos: Colacul și nucile mele le dai lui Robo
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
ce ti-au dat? Pe ușă intră Ela. Ela: I-am dat un colac. Dacă mă condindați vă dau căte un colac și nuci. Se așează. Vă ascult. Cosmos: Colacul și nucile mele le dai lui Robo... Ela: Tu mă colinzi degeaba? Cosmos: Eu vreau o sorcovă. Ela: Tu vrei o sorcovă?! Ce să faci cu ea? Cosmos: O iau cu mine și sorcovesc roboții de acasă. Ela: Sorcovești roboții de acasă cu sorcova și vorbele mele?! Cosmos: O să le vorbesc
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
ocup eu la voi? Cosmos: Vei putea să zbori cu mine în Univers, să vizităm alte planete și dacă întălnim oameni ca voi îi înveți bucătăria și, mai ales, borșul de fasole! Ela: Deci să aleg clonarea, nemurirea și să colind Universul cu tine?! Cosmos: Găndește... Ela: Nu găndește, ci am găndit deja. Cosmos mulțumesc de oferta ta cosmică, dar prefer să rămăn pe Pămănt, bucătăreasă și muritoare. și dacă sufletul meu se ridică la ceruri, îți promit că-ți fac
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
dar nu înțelegem... Ela: Cosmos a zis să ne logodim și să plec cu el în Cosmos. L-am refuzat, i-am dat o fotografie pentru muzeul lor. și mi-a zis că-mi face o clonă cu care să colinde prin Univers. Cred că nu-i zdravăn la cap Cosmos ăsta.. Auzi, să las eu bucuria cu măncarea care vă place; să fie zile, ani ca să nu vă văd? Sunt singură pe Pămănt, dumneavoastră sunteți părinții mei de cănd m
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
nu vrea nemurirea. Atunci de ce v-aș fi dat-o eu? Profesorul: Evelin, și totuși omul are nemurirea lui pe care religia, biserica i-a dat-o; după moarte sufletele noastre se vor ridica la ceruri. Noi avem șansa să colindăm tot Universul, indiferent de timp, spațiu, de legile gravitației. Dar voi veți fi mereu condiționați în drumurile voastre în spațiu. Așa că, domnule Evelin, suntem chit! Dacă nu poți pleca acasă și devii muritor te vom conduce pe ultimul drum; avem
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
dădeau uitării, pentru că, altele, mai noi, le luau locul. Una, Însă, nu a putut să fie trecută cu vederea, atât de ușor, ca toate celelalte. Anume, să pună vaca În ceva, Într-un mijloc de transport, eventual, și moșul să colinde, cu ea, satele și târgurile, pentru a o vedea, cât mai multă lume, pe Ileana cea lăptoasă, și admira, și, eventual, afla, cum se face că dă atâta lapte, pentru a prelua și alții, la rândul lor, metoda, spre a
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
vinul bun care-i zăcea de ani în pivnițe: ― Uite, jupân Cutare, îi spuseră ei, am fost prin piață și am cumpărat toate câte le vezi pentru o masă, pe care te rugăm să ne-o pregătești dumneata, până mai colindăm prin târg, după alte cumpărături. La vremea prânzului vom fi toți aici. Ai grijă și pune la gheață și câteva sticle cu vin din cel mai bun, și te-om mulțumi după cum se cuvine și cum sîntem noi obișnuiți! Și
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de lacrimi mi-am pus iar zăvor, Isus mă alină atunci când mi-e dor, Pe frunte-mi coboară cunună de vis Și gându-mi ridică spre zări din abis. De când Îl cunosc privesc des în mine, Atunci când mi-e greu colind zări senine, Speranța mă urcă, nu cad la pământ, Ascult și mi-e bine, rămân în Cuvânt. Furtuni mă brăzdează si simt că mi-e frig, Am clipe în care nu pot să-L mai strig, Mă văd rătăcită, adesea
Fir de speran?? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83333_a_84658]
-
omorât niște hoți, alții că s-ar fi Înecat În râul Moldova, În timpul ploilor, alții că și-ar fi găsit, la bătrânețe, o pipiță În satul vecin, că ar fi trecut granița și că se ascunde și acum cu ea, colindând lumea largă - și alte zvonuri care mai de care mai absurde; cert este că i se pierduse urma și nimeni, de șapte ani de zile, nu a mai auzit nimic de el) vecinii se Îngrămădeau care mai de care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
potrivită. Tatăl său, de care Mașa se atașase trup și suflet, muri și el neașteptat, fără să-și vadă odrasla măritată. Iar mama ei, oricât se strădui, nu reuși cu nici un chip să-i găsească un logodnic mai acătării, deși colindase În fiecare iarnă, Înainte de postul mare, când se făceau dezlegările pentru nunți, mai toate satele din jur. În cele din urmă, și bătrâna Închise ochii, iar Mașa rămăsese a nimănui. Cam la cincisprezece ani de la terminarea războiului, o parte dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
n-aveai că trăiești. Bătrâna nu mai Înțelegea nimic din cele ce se petreceau În preajma ei. Era Însă ferm convinsă că răul cel mare a venit de acolo și că În curând Însuși Anticristul Își va arăta fața În lume, colindând din casă În casă și punând pecetea sa de fiară pe fruntea fiecărui om. „Dar poate că și noi, cei Încă vii, suntem Închiși Într-o ladă asemănătoare și ne scălămbăim Înăuntrul ei, distrându-i pe cei morți...“, Își spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
l-ar fi văzut În fața ochilor pe Necuratul și se duceau apoi pușcă la ușa părintelui Fadei, ca să-l Îndemne să trimită mânia Domnului asupra lui sau măcar să-l afurisească pe neastâmpăratul Învățăcel... Își făceau un adevărat plan de bătaie: colindau Întâi rudele și familiile cu dare de mână, apoi mergeau și pe la ceilalți. Nu ocoleau nici casa preotului, situată la marginea satului, care le ieșea În Întâmpinare, Înălțându-și barba albă, despicat În două, și privindu-i cu ochi severi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
suflat cu aur, zadarnic coborâseră crucea de lemn, agățată deasupra iconostasului, pe care o desprindeau de la locul ei doar În noaptea de Înviere, zadarnic Își pusese preotul Fadei pe creștetu-i pleșuv sfântul potir, pe care-l folosea la Împărtășanie, zadarnic colindase Nicanor Însoțit de Fevronia și de babulea, care se țineau de el ca niște umbre, una lungă și subțire, cealaltă gârbovită, pe malul râului, ridicând În mâini Sfânta Evanghelie și amenințând cu ea aerul năclăit de croncănituri, păsările rămaseră la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și, cuprins de o furie oarbă, puse pe fugă toată paza și dispăru din tribunal. De atunci nimeni nu mai știe nimic de soarta lui. Se pare că, Însoțit de cei doisprezece jurați, de „gheișă“ și de fostul său subordonat, colindă lumile, cutând să-și răscumpere păcatul săvârșit. Ei, cam aceasta-i povestea lui Ippolit, sfîrși Extraterestrul, ridicându-se de la măsuță și luând de jos și valijoara pe care o așezase la picioare. Desigur, adăugă el, Ippolit cel de aici s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]