2,714 matches
-
criza economică și politică. Nici Frontul popular, nici tentativa de redresare a lui Edouard Daladier nu sînt încoronate de succes. Aliată din 1891 a Imperiului Rus, care oferă o "alianță de revers" în fața amenințării germane, Franța, trecînd peste vechile rivalități coloniale, s-a apropiat de Anglia în 1904 prin "Antanta cordială". Antagonismul franco-german, un timp potolit, se trezește din nou cu ocazia expansiunii franceze în Maroc, în mod deosebit cu ocazia crizelor din 1905 și 1911. În același timp, Rusia, aliată
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
consideră drept abandonarea tratatului de la Versailles. De fapt, francezii își fac, despre superioritatea militară a Franței, iluzii născute din victorie. Franța exercită atunci o mare influență politică și economică în Europa centrală și balcanică. Ea este la apogeul puterii sale coloniale. Coloniile germane din Camerun și din Togo sînt teritorii sub mandat francez. După sfîrșitul Imperiului Otoman, Siria și Libanul au devenit țări sub mandat, destinate independenței. Expoziția colonială din 1931 dovedește progresele ideii imperiale într-o populație puțin atentă la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
economică în Europa centrală și balcanică. Ea este la apogeul puterii sale coloniale. Coloniile germane din Camerun și din Togo sînt teritorii sub mandat francez. După sfîrșitul Imperiului Otoman, Siria și Libanul au devenit țări sub mandat, destinate independenței. Expoziția colonială din 1931 dovedește progresele ideii imperiale într-o populație puțin atentă la primele mișcări naționaliste din Magreb și din Indochina. În septembrie 1928, radicalii, dornici să nu se rupă de socialiști, pun capăt Uniunii naționale, părăsind guvernul Poincaré, a cărui
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe de altă parte, a FLN, care cere independența, nu permit președintelui Consiliului să ia inițiativa. Guvernul recunoaște, în martie 1956, independența Marocului și a Tunisiei. El promulgă, la 23 iunie, legea-cadru care va permite o evoluție a statutului teritoriilor coloniale, dar este prins în angrenajul problemei algeriene: terorism, represiune, rol crescut al armatei. Guy Mollet obține susținerea dreptei, într-o manieră de uniune națională, în special cu ocazia expediției franco-britanice în Suez în noiembrie 1956, pentru a răspunde naționalizării canalului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Planul Dawes André Breton: Manifestul suprarealismului Mai Cartelul grupărilor de stînga 1925 Tratatul de la Locarno 1926 Roma condamnă Acțiunea franceză 1928 25 iunie Stabilizarea francului 1929 Planul Young 24 oct. "Joia neagră" în Statele Unite. Debutul marii crize economice 1931 Expoziție colonială 1933 Venirea lui Hitler la putere 1934 6 februarie Mișcări antiparlamentare la Paris 1936 Remilitarizarea Renaniei Reunificarea CGT CGTU Războiul din Spania Alegerea Frontului Popular Guvernul Léon Blum Acordurile Matignon 1937 Picasso: Guernica Anschluss-ul Austriei la Germania 1938 Guvernul Daladier
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-700)...,17 Evoluție generală, 17 Exemple regionale în mileniul al II-lea, 18 Apogeul bronzului: bronzul final (de la -1200 la -700), 19 ...la prima epocă a fierului ( de la -700 la -450 aproximativ), 20 Descoperirea fierului, 20 Civilizația Hallstatt, 20 Problema colonială și întemeierea Marsiliei, 21 Documente: 1. Tip de casă din cultura "rubanée", 22 2. Întemeierea Marsiliei, 22 2. Formarea Galiei (secolele V-II î.I.C.), 24 Popularea celtică, 24 Origine, 24 Părți constitutive, 25 Organizarea Galiei celtice, 26 Teritoriul cetății
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
320 Document: Gambetta și apariția păturilor noi, 321 26. Expansiunea franceză în lume în secolul al XIX-lea, 324 Primele inițiative, 324 Pînă în 1852, inițiative diverse, 324 Realizările celui de-al Doilea Imperiu, 325 Expansiunea, 327 Nașterea unui partid colonial, 327 Domeniile de acțiune, 329 Realizările coloniale, 330 Statut și punere în valoare a țărilor colonizate, 330 Problemele sociale, 331 Franța în lume în 1914, 331 Document: Politica colonială a lui Jules Ferry, 332 27. Războiul din 1914-1918, perioada de după
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
321 26. Expansiunea franceză în lume în secolul al XIX-lea, 324 Primele inițiative, 324 Pînă în 1852, inițiative diverse, 324 Realizările celui de-al Doilea Imperiu, 325 Expansiunea, 327 Nașterea unui partid colonial, 327 Domeniile de acțiune, 329 Realizările coloniale, 330 Statut și punere în valoare a țărilor colonizate, 330 Problemele sociale, 331 Franța în lume în 1914, 331 Document: Politica colonială a lui Jules Ferry, 332 27. Războiul din 1914-1918, perioada de după război, criza din anii 30, 335 Războiul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
celui de-al Doilea Imperiu, 325 Expansiunea, 327 Nașterea unui partid colonial, 327 Domeniile de acțiune, 329 Realizările coloniale, 330 Statut și punere în valoare a țărilor colonizate, 330 Problemele sociale, 331 Franța în lume în 1914, 331 Document: Politica colonială a lui Jules Ferry, 332 27. Războiul din 1914-1918, perioada de după război, criza din anii 30, 335 Războiul din 1914-1918, 335 Intrarea în conflict și războiul de manevră, 335 Încheierea conflictului, 338 Perioada de după război, 339 Dificila întoarcere la pace
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
decis să recurgă la acest gest pentru a sancționa receptivitatea Egiptului față de avansurile sovietice, neconcretizate însă în vreun fel până în acel moment. Naționalizând canalul pentru a câștiga de pe urma impozitării tuturor vaselor care urmau să îl traverseze, Nasser atingea direct interesele coloniale ale Marii Britanii și ale Franței. Acestea, împreună cu Israelul, inițiază o incursiune militară pentru a câștiga controlul asupra canalului. Statele Unite vor admonesta acțiunea public, care va eșua în consecință. Era prima dată după al Doilea Război Mondial că Occidentul era divizat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în realitate un astfel de caracter nu poate avea decât o mișcare de scuturare a jugului străin, de eliberare și de dobândire a independenței și suveranității naționale. Astfel de mișcări au loc și capătă tot mai mare amploare în țările coloniale și dependente ca Algeria, Malaia, Cipru, Coreea de sud și multe altele, unde se duce o luptă eroică pentru scuturarea jugului imperialist. Acestea sunt adevărate mișcări de eliberare națională. [...] Dacă încercarea contrarevoluționară ar fi reușit, ea ar fi dus la ruperea Ungariei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
luptă de clasă între ele. Urmărind neabătut politica coexistenței pașnice, statele socialiste întăresc pozițiile sistemului socialist global în competiția sa cu capitalismul. Coexistența pașnică permite oportunități mai favorabile pentru lupta clasei muncitoare din statele capitaliste și facilitează lupta popoarelor statelor coloniale și dependente pentru eliberarea lor"(Hrușciov în Mendel: 1961, 418). Astfel că, pentru noua orientare internațională a Moscovei, coexistența pașnică însemna nici mai mult nici mai puțin decât "singura cale rațională a relațiilor dintre state în epoca noastră" (Adjubei et.
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
subscris voalat, calificând în particular China drept ""un fel de acțiune fracționistă în mișcarea comunistă internațională"" (Cătănuș: 2004a, 119-127). Chiar dacă susținea integrarea Chinei în ONU, condamnând "imperialismul american" care "nu poate uita că victoria revoluției chineze a dat întregului sistem colonial una din cele mai grele lovituri, însuflețind lupta pentru libertate și independență națională a celorlalte popoare asuprite" (Dej: 1961: 265) relațiile sino-române se aflau într-o conjunctură nefavorabilă, iar Beijingul nu manifestase nici o apreciere față de gestul Bucureștiului. Cea mai mare
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și au ajuns la următoarea concluzie: de ce să ajute România? România poate să constituie prin avântul economic și politic un exemplu demn de urmat pentru alte țări înapoiate, pentru alte țări care s-au eliberat în ultima vreme din robia colonială. Deci, interesul lor nu este de a ajuta România să se afirme tot mai mult pentru că ea constituie un exemplu pentru alții. Tov. Nicolae Ceaușescu: Auzi, Onescu, vezi dacă prezinți lucrurile așa, într-adevăr dezinformezi. Acolo s-a discutat dacă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ț?? irea soartei ?? rănilor. Drepturile politice ale ?? rănilor erau practic respinse de celebrele Colegii Electorale. Elită Rom�niei nu?? i merită numele. Despotici, exploatatori, hedoni? ți, mul? i dintre ei nu erau de origine rom�n? ? i, a? a cum elitele coloniale au un dispre? mai mare fă?? de propriul lor popor dec�ț fă?? de puterea colonizatoare, nici elită rom�neasc? nu avea nici un sentiment fă?? de ?? r? nime. Iorga remarcă faptul c? , pentru aceast? elit? , Rom�nia nu reprezenta dec�ț c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
se opuneau Italiei. A sprijinit na? ionalismul egiptean antibritanic ? i l? a criticat pe �ț�n? rul Eden�, care (instigat de Șir Samuel Hoare) �ndr? znise s? ia atitudine �mpotriva politicii italiene. A urmat un alt nonsens, Iorga compar�nd �napoiatele metode coloniale ale englezilor cu (chipurile) minunatul colonialism italian din insula Rhodos. Iorga vedea �n spatele tuturor acestora m�na bancherilor londonezi din City ? i conchidea: �po? i s? te supui cuceritorilor, dar nimeni nu? i ascult? pe profitori�134. Trezirea s? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
period is plenty of convincing examples in that sense. In a broader historical perspective, one can say that they are concrete manifestations of the well known "fragmentation policy", which seems to be more convenient to be used that the old colonial "divide et impera" dictum. This brings me to the idea of suggesting the conclusion of a BSEC Convention on Fighting Terrorism and Separatism in the Black Sea Region. In a way, this legally binding instrument will be similar to the
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unui moment de start al globalizării ca proces este, dacă nu imposibilă, cel puțin extrem de dificilă. Naisbitt (1989) indică de exemplu cu precizie începutul globalizării informaționale în anul 1957; King (1991), pe de altă parte plasează începuturile globalizării în era colonială, secolele XVI-XVIII. 13 Conform OMS (date accesibile pe pagina oficială a instituției la http://www.who.int/ csr/sars/country/table 2004 04 21/ en/index.html). 14 Eșantion reprezentativ alcătuit din 742 de studenți ai Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. 15
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a lucrurilor. Paradoxal, decurgînd, aceasta, din înseși cele două conflagrații: prăbușirea comunismului, cu vitalul ei corolar: redobîndirea libertății individului. Mai întîi în zona blestemată în care ne-am aflat și noi, dar și în chiar bîrlogul comunismului, apoi în variantele "coloniale" ale marxismului comunist de pe glob (acolo unde înapoierea le-a ușurat penetrația). Deși comunismul rezidual continuă să marcheze dramatic statele cărora li s-a impus dictatura bolșevică, există semne irefutabile ce indică ireversibilitatea cursului. În sensul eradicării ciumei roșii. Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
investițiile străine directe reprezintă un fel de binecuvântare mixtă” și că „generează o mulțime de probleme prin ele însele”. Stiglitz relatează despre modul în care instituții financiare internaționale au promovat un model de dezvoltare care amintește de mentalitatea de tip colonial. „În loc să determine decidenții din țările în curs de dezvoltare să promoveze crearea și consolidarea unui antreprenoriat local, investitorii străini, inclusiv o serie de instituții financiare internaționale, exercită presiuni mai mult sau mai puțin evidente pentru ca țările slab dezvoltate să depindă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
fel de idei contrare. Cei aflați la putere - capitaliști sau socialiști, conservatori sau liberali - continuă să folosească aceste metanarațiuni pentru a ține populațiile sub control, argumentează postmoderniștii. Gândirea modernă, spun criticii ei, a fost folosită atât pentru a justifica aventurile coloniale din toată lumea, cât și pentru a ține popoarele divizate și În condiție de servitudine față de cei puternici. Generația anilor ’60 s-a revoltat Împotriva naturii sufocante a acestor viziuni grandioase și a ideilor utopice despre maniera În care oamenii ar
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
simțământ al libertății pe care cowboy-ii trebuie că l-au avut, călare pe armăsarii lor, pe când hoinăreau pe frontiera de vest. În Europa, sensibilitățile erau altele. Există un soi de mentalitate de frontieră, dar mai mult prin substituție. Diversele aventuri coloniale ale marilor puteri europene au atras europenii către cele patru colțuri ale Pământului. Unii s-au așezat - În America, În Australia și În America de Sud - și au adoptat o mentalitate de frontieră. Dar mulți alții erau administratori coloniali, personal militar și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
substituție. Diversele aventuri coloniale ale marilor puteri europene au atras europenii către cele patru colțuri ale Pământului. Unii s-au așezat - În America, În Australia și În America de Sud - și au adoptat o mentalitate de frontieră. Dar mulți alții erau administratori coloniali, personal militar și agenți reprezentând interesele de afaceri și politice ale metropolei. Erau prelungiri ale Lumii Vechi și au rămas În continuare europeni. Pentru europeni, căutarea siguranței personale a fost Întotdeauna legată mai mult de implantarea În comunități - fie ca
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
argumentând că proiectul iluminist, cu accentul sau pe mari metanarațiuni, pe hegemonia statului-națiune și pe ideologii monolitice, era adevăratul obstacol În calea schimbării. Postmoderniștii susțin că accentul asupra unei perspective unice și asupra unei viziuni unificate, suportă doar o agendă colonială care dă naștere la intoleranță față de alte puncte de vedere și amplifică represiunea și violența Împotriva minorităților pe plan intern și a popoarelor subjugate În exterior. Într-o lume dominată din ce În ce mai mult de forțe comerciale globale și birocrații distante și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
facă natura productivă, cea nouă să o facă sustenabilă. Vechea știința căuta dominația naturii, cea nouă - parteneriatul cu natura. Vechea știință pune preț pe autonomie față de natură, cea nouă - pe reparticipare cu natura. Noua știință ne conduce de la o viziune colonială a naturii - asemenea unui inamic care trebuie jefuit și Înrobit, la o nouă viziune, pentru care natura este o comunitate care trebuie Îngrijită. Dreptul de a exploata, utiliza și poseda natura sub formă de proprietate este temperat de obligația de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]