3,127 matches
-
în care se găsește în țara sa acea problemă din punctul de vedere al legilor și al moravurilor și făcând propuneri, sugestiuni proprii conform părerii ce are acea delegată, sau conform atmosferei din țara sa. Prezidenta din comitetul internațional al comisiunii, ordonează și coordonează materialul primit, îl pune în discuție dacă e cazul la primul Congres, în care se iau rezoluții, se votează și sunt înaintate, pe de o parte, Comisiei respective din Liga Națiunilor, pe de altă parte, prin societățile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
-și creeze curente favorabile în opinia publică pentru obținerea de noi revendicări, pentru completarea drepturilor civile și politice căpătate până azi. Precum știm ni s-au acordat până azi, în ordine cronologică, următoarele drepturi: 1) Dreptul de a participa în comisiunile interimare comunale în 1919. 2) În 1923 am reușit să obținem art. 6 din noua Constituție care prevede stabilirea drepturilor civile pentru femei pe baza deplinei egalități a celor două sexe. De asemenea, al. 2 care prevede că legi speciale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
de guvernământ, căsătoria între copii, combaterea sclavajului, situația economică actuală și metodele de remediere a diferitelor cauze și greutăți de care suferim etc. au fost discutate, iar rezoluțiile votate au fost comunicate tuturor guvernelor și organizațiilor feministe din lume. În comisiuni restrânse ca și în ședințe publice, delegatele noastre au participat și au emis păreri apreciate. La ultimul congres de la Istanbul în aprilie 1935, doamna Maria Dimitriu-Castano m-a reprezentat și s-a achitat în modul cel mai demn. A fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Moțiunea S-a dat citire apoi, unei moțiuni prin care se cere rezolvarea următoarelor chestiuni: acordarea dreptului pentru femeie la orice muncă, după aptitudini; cercetarea paternității, cu obligațiunea pentru femeie ca în timpul sarcinii să declare pe tatăl viitorului copil; în comisiunile de judecare a copiilor delincvenți să facă parte și o femeie ca judecător; educarea femeii de la țară, prin înființarea de școli de gospodărie rurală și încurajarea de stat a acestor inițiative; determinarea poliției de moravuri de a respecta legea sanitară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
străinătate. În Anglia, adopțiunile de copii, după introducerea plasamentului familial, s-au urcat de la 300 lunar la 5.000 lunar. Ceea ce noi trebuie să facem cât de curând este introducerea Chartei Copilului cu drepturile lui consfințite de lege și înființarea Comisiunii românești de Protecția Copilului. Am avut satisfacția de a fi obținut o mare izbândă pentru România, care de ani de zile lupta să facă să triumfe punerea la ordinea de zi a problemei: Părăsirea Familiei, care este punctul nevralgic al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
a pornit la opera de ajutorare a fraților refugiați. În colaborare cu Crucea Roșie activitatea A.C.F.-ului s-a dezvoltat pe următoarele laturi: I. Participarea la planul de organizare a biroului de asistență și triaj al Crucii Roșii, de pe lângă Comisiunea refugiaților de la școala „Ciovică”. II. Punerea la dispoziție a Căminului A.C.F. din str. Popa Rusu nr. 13, participarea la luarea de măsuri necesare cazării refugiaților în alte 4 cămine ale Ministerului Muncii și alte 2 cămine ale A.C.T.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
dintre care cele mai multe în Oltenia și care au avut de scop organizarea muncii și acțiunii culturale pentru femeia polonă și ajutorarea și ridicarea moralului, și satisfacerea nevoilor acestui grup. Asociația prin delegata sa a vegheat și a ținut legătura prin Comisiunea de ajutorare și a ajutat la rezolvarea diverselor probleme dând sprijinul de care au avut deseori nevoie. În țară, centrul București a încercat să țină raportul mai departe cu filialele sale organizate sau în curs de organizare. Au funcționat: Iașul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
indispensabilă, lăsându-și copiii în grija Căminului și înlăturând astfel obsesia nesiguranței în care rămâneau până acum la vetrele lor copiii. Secția Culturală a Federației a întocmit un curs pentru pregătirea îngrijitoarelor acestor cămine. Aceste cursuri se vor preda de către comisiunile locale respective cu sprijinul comitetelor Federației și cu sprijinul Ministerului Educației Naționale. Federația a inițiat și lucrează din plin la campania „SALVAȚI COPIII!”. Între 28 aprilie și 1 mai s-a organizat o săptămână a copilului în care se vor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ce are în vedere o prezentare a scrierilor istorice ale lui Alexandru Lapedatu, abordare realizată sub raport tematic, metodologic și al manierei de redactare, mare parte din ele fiind scrise în perioada tinereții. Totodată, este reliefată și activitatea sa în cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice, ca secretar al instituției culturale, având în vedere faptul că acolo s-a petrecut debutul carierei sale. Se poate, totuși, atribui acestui prim capitol cel mai pronunțat caracter biografic, față de celelalte segmente constitutive ale lucrării noastre. Cel de-
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
urmeze filiala umanistă de educație, care a constituit mai târziu o bază solidă pentru o carieră politică. Anii scrierilor istorice Alexandru Lapedatu a jucat un rol de prim rang în viața publică românească, evidențiindu-se prin multiple preocupări: secretar al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice (1904-1919), secretar al Comisiunii Istorice a României (1909-1914), președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția pentru Ardeal (1921-1940), președinte al 46 Alexandru Lapedatu, Câteva idei conducătoare în viața noastră românească, Tipografia “Tribuna Poporului”, Arad, 1902, p. 10-14
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
mai târziu o bază solidă pentru o carieră politică. Anii scrierilor istorice Alexandru Lapedatu a jucat un rol de prim rang în viața publică românească, evidențiindu-se prin multiple preocupări: secretar al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice (1904-1919), secretar al Comisiunii Istorice a României (1909-1914), președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția pentru Ardeal (1921-1940), președinte al 46 Alexandru Lapedatu, Câteva idei conducătoare în viața noastră românească, Tipografia “Tribuna Poporului”, Arad, 1902, p. 10-14. 19 Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice (1940-1947) 47
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
carieră politică. Anii scrierilor istorice Alexandru Lapedatu a jucat un rol de prim rang în viața publică românească, evidențiindu-se prin multiple preocupări: secretar al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice (1904-1919), secretar al Comisiunii Istorice a României (1909-1914), președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția pentru Ardeal (1921-1940), președinte al 46 Alexandru Lapedatu, Câteva idei conducătoare în viața noastră românească, Tipografia “Tribuna Poporului”, Arad, 1902, p. 10-14. 19 Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice (1940-1947) 47 , membru corespondent (1910) 48 și titular (1918
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
a Monumentelor Istorice (1904-1919), secretar al Comisiunii Istorice a României (1909-1914), președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția pentru Ardeal (1921-1940), președinte al 46 Alexandru Lapedatu, Câteva idei conducătoare în viața noastră românească, Tipografia “Tribuna Poporului”, Arad, 1902, p. 10-14. 19 Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice (1940-1947) 47 , membru corespondent (1910) 48 și titular (1918) al Academiei Române 49, vicepreședinte (1934-1935, 1938-1940) și președinte al înaltului for (1935-1938) (Fig.3) și secretar general al acesteia (1939-1948), președinte al Comisiei pentru organizarea Arhivelor Statului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
cu privire la istoria istoriografiei. Se remarcă faptul că Lapedatu a scris majoritatea studiilor sale în perioada tinereții sale. Orientarea lui Alexandru Lapedatu spre istoria artei medievale a fost determinată de angajarea sa la 1 aprilie 1904, în funcția de secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, instituție culturală cu largi atribuții în ceea ce privește inventarierea monumentelor, întocmirea de rapoarte anuale despre lucrările ei, în care arăta starea în care se găseau monumentele și făcea propuneri pentru conservarea lor, organizarea muzeelor regionale și 47 Pompiliu Teodor, Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
periodic monumente (cetăți, mănăstiri, biserici), unde a surprins detaliile, etapele de zidărie, modificările, inovațiile tehnice introduse în operele de restaurare, reliefând originea lor românească 52. Ca o răsplată a muncii sale de cercetare, Lapedatu a fost desemnat să editeze “Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, timp de nouă ani (1908-1916) și “Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice” timp de doi ani (1914-1915), unde și-a publicat studiile referitoare la monumentele istorice. Ambele publicații au fost întrerupte în 1916 din cauza intrării României în război 53. El
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
de zidărie, modificările, inovațiile tehnice introduse în operele de restaurare, reliefând originea lor românească 52. Ca o răsplată a muncii sale de cercetare, Lapedatu a fost desemnat să editeze “Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, timp de nouă ani (1908-1916) și “Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice” timp de doi ani (1914-1915), unde și-a publicat studiile referitoare la monumentele istorice. Ambele publicații au fost întrerupte în 1916 din cauza intrării României în război 53. El sublinia rolul Buletinului în raportul de activitate al Comisiei din
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
anul 1908: ,,Acest Buletin menit a fi între altele o arhivă în care să se strângă cu același interes toate mărturiile privitoare la toate monumentele trecutului nostru”54. Se pot evidenția două orientări în scrierile publicate de Lapedatu în Buletinul Comisiunii. Pe de o parte se remarcă prezentarea evoluției istorice a monumentelor aflate în planurile de restaurare ale Comisiunii: mănăstirile Comana, Hurezi, Probota, Cozia, Baia, bisericile din Bălteni, Ludești, Vădeni, Bucur din capitală, cetățile Soroca, Poienari și Dâmbovița. S-a îndreptat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
interes toate mărturiile privitoare la toate monumentele trecutului nostru”54. Se pot evidenția două orientări în scrierile publicate de Lapedatu în Buletinul Comisiunii. Pe de o parte se remarcă prezentarea evoluției istorice a monumentelor aflate în planurile de restaurare ale Comisiunii: mănăstirile Comana, Hurezi, Probota, Cozia, Baia, bisericile din Bălteni, Ludești, Vădeni, Bucur din capitală, cetățile Soroca, Poienari și Dâmbovița. S-a îndreptat spre cultura și arta medievală din Țara Românească și Moldova. Pe de altă parte, se constată descrierea în
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și a unor 52 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și monumentele istorice, în ,,Revista muzeelor și monumentelor”, Seria monumente istorice și de artă, nr. 1, București, 1984, p. 60-64. 53 Anca Gogâltan, Activitatea publicistică a lui Alexandru Lapedatu, ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj, 1992, p. 205-207. 54 ,,Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (B.C.M.I), nr. I, Institutul de Arte Grafice “C. Göbl”, București, ianuarie-martie 1908, p. 7. 21 inscripții. Amintim astfel, descrierea pietrei de mormânt a doamnei Oltea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Revista muzeelor și monumentelor”, Seria monumente istorice și de artă, nr. 1, București, 1984, p. 60-64. 53 Anca Gogâltan, Activitatea publicistică a lui Alexandru Lapedatu, ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj, 1992, p. 205-207. 54 ,,Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (B.C.M.I), nr. I, Institutul de Arte Grafice “C. Göbl”, București, ianuarie-martie 1908, p. 7. 21 inscripții. Amintim astfel, descrierea pietrei de mormânt a doamnei Oltea, mama lui Ștefan cel Mare, a unor inscripții de la Comana, de la mănăstirea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Este vorba de documentul juridic de bază al sistemului românesc de ocrotire a patrimoniului cultural național 58. Deși medievist ca formație, Alexandru Lapedatu a orientat permanent cercetarea și spre arheologie, atât antică, cât și medievală, în așa fel încât Buletinul Comisiunii să devină o colecție de valoroase descrieri, din toate punctele de vedere a monumentelor cercetate de către specialiștii Comisiunii Monumentelor Istorice. Tânărul Lapedatu a legat cercetarea 55 Anca Gogâltan, op.cit., p. 208-210. 56 Alexandru Lapedatu, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
medievist ca formație, Alexandru Lapedatu a orientat permanent cercetarea și spre arheologie, atât antică, cât și medievală, în așa fel încât Buletinul Comisiunii să devină o colecție de valoroase descrieri, din toate punctele de vedere a monumentelor cercetate de către specialiștii Comisiunii Monumentelor Istorice. Tânărul Lapedatu a legat cercetarea 55 Anca Gogâltan, op.cit., p. 208-210. 56 Alexandru Lapedatu, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura “Sfetea”, București, 1915, p. 125-139. 57 Daniela Teodora Sechel, Alexandru Lapedatu. Concepție și metodă istorică, în ,,Acta Musei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
în preajma primului război mondial. Avem date certe, atestate documentar, cu privire la viața și la activitatea sa între anii 1914-1918. Pentru intervalul 1909 1913, avem de asemenea informații sigure. El s a remarcat, după cum am precizat în capitolul anterior, ca secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția centrală și ca secretar al Comisiunii Istorice a României, unde s-a impus ca susținător al ocrotirii patrimoniului cultural românesc 6. De admirat este exemplaritatea prieteniilor durabile cu intelectualii vremii, în special cu cei ardeleni. A stabilit
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
cu privire la viața și la activitatea sa între anii 1914-1918. Pentru intervalul 1909 1913, avem de asemenea informații sigure. El s a remarcat, după cum am precizat în capitolul anterior, ca secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice, secția centrală și ca secretar al Comisiunii Istorice a României, unde s-a impus ca susținător al ocrotirii patrimoniului cultural românesc 6. De admirat este exemplaritatea prieteniilor durabile cu intelectualii vremii, în special cu cei ardeleni. A stabilit cu mare parte din ei, colaborări de ordin cultural
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
ordin cultural și mai târziu de ordin politic. Cu Vasile Pârvan, director al Muzeului Național de Antichități și ulterior, coleg cu Alexandru Lapedatu la Universitatea Dacia Superioară de la Cluj, ca profesor de Istoria Veche a Românilor a publicat în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, inscripțiile latine, 3D. Braharu, Alexandru I. Lapedatu. Note bio bibliografice, în (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani..., p. LXIII. 4 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 55. 5 D. Braharu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]