3,295 matches
-
Puterea descântecului, București, 1997; Nicoleta Coatu, Structuri magice tradiționale, București, 1998; Sanda Golopenția, Desire Machines. A Romanian Love Charms Database, București, 1998; Antoaneta Olteanu, Ipostaze ale maleficului în medicina magică, București, 1998, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, 1999; Cornelia Burghele, Descântece populare terapeutice din Sălaj, pref. Nicoleta Coatu, Zalău, 1999; Maria Purdela Sitaru, Etnomedicină lingvistică, Timișoara, 1999, În numele magiei terapeutice, pref. Nicoleta Coatu, Zalău, 2000; Cati Motea, Practici străvechi la sfârșit de mileniu, pref. Steluța Pârâu
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
Peterson, John (1994), „The European Community and Policy Networks. Policy Networks and Governance in the EU: The Case of Research and Development Policy”, www.psa.ac.uk/cps/1994/pson.pdf. Pollitt, Christopher; Bouckaert, Geert (2004), Reforma managementului public. Analiză comparată, Editura Epigraf, Chișinău. Puchala, Donald (1999), „Institutionalism, Interguvernmentalism and European Integration: A Review Article”, Journal of Common Market Studies, vol. XXXVII (II), pp. 317-331. Richardson, Jeremy (1996), „Policy-making in the EU. Interests, ideas and garbage cans of primeval soup”, În
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
o perspectivă funcțională: capacitatea statului de a răspunde și de a funcționa În favoarea scopurilor mișcării feministe, preluând de pe agenda publică pe cea instituțională problemele ridicate de aceasta, sau feminismul de stat, concept utilizat mai ales de școala engleză de politici comparate și de rețelele academice internaționale grupate În jurul acesteia. Amy Mazur (2002, pp. 13-16) descrie trei perspective asupra statului În relație cu feminismul: 1. apariția acestora În cadrul statului În care ierarhiile de gen se reproduc În instituții, În comportamentul politic al
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
transferului de politici, mai puțin relevant pentru capacitatea politică este procesul stabilirii agendei, deoarece problemele intră direct pe agenda instituțională odată cu negocierea Acordurilor Europene (Wallace, Wallace și Pollack, 2006, p. 389). Agenda politicilor de gen trebuie discutată dintr-o perspectivă comparată, În urma unei cercetări naționale, din care să rezulte interesele „reale” ale femeilor, care vor fi raportate la agenda „europeană” a politicilor existente. Studiul comparativ al acestora va pune În discuție legitimitatea politică a politicilor publice de gen de pe „piață”. Capacitatea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
De menționat, nu în ultimul rând, că anterior acestui studiu a apărut o ediție fundamentală, îngrijită de editorul D., a lucrării lui Petru Caraman, Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene (1989), în care savantul cercetează, istoric și comparat, simbolurile eminesciene cu substrat arhaic. SCRIERI: Corabia argonauților, Iași, 1972; Titlul la alegere, Iași, 1981; Ioana din primăvară, Iași, 1986; Poetică eminesciană, vol. I: Temeiuri folclorice, Iași, 1989; Contemporanii noștri, Iași, 2000; Așa se scrie istoria!”, Iași, 2003. Ediții, antologii
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
română la Liceul Industrial nr. 1 din Pașcani (1982-1990), din decembrie 1990, devenind redactor la Editura Junimea din Iași, unde ocupă, succesiv, posturile de redactor-șef (1996) și de director (1997-1999). Din octombrie 1998, este lector în cadrul Catedrei de literatură comparată și estetică a Universității „Al. I. Cuza”. În mai 2002, susține teza de doctorat Poetica „istorisirii” de dragoste la Mihail Sadoveanu. A debutat cu versuri, în revista „Cronica”, în 1981. Ca student, D. a publicat în „Opinia studențească” și „Dialog
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
1992-1997), intitulate Psihologia libertății și psihologia sclaviei, Tranziția politică actuală, Corpul și spiritul indiscriminabile, Iosif și Ruben, Semnificație și valoare, abordează, dintr-o perspectivă interdisciplinară, istoria, religia, politica, morala, cultura, psihologia individului și cea colectivă, complexele naționale (românești în context comparat), în general metamorfozele sistemelor de semnificații umane. În autorul eseurilor conviețuiesc fertil medicul, psihologul, psihanalistul, omul de cultură, poetul, omul politic și publicistul. D. are o perspectivă enciclopedistă integratoare a dualismelor, o viziune care îmbină psihanaliza, platonismul și conștiința evoluției
DRAGOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
în evidențierea unor însușiri distinctive ale culturii engleze, stilului spaniol sau în exercițiul comparatist dintre culturile franceză și germană, de pildă. Astfel de zboruri entuziaste se vor calmă cu timpul, metodologia tradițională a istoriei literare, împletita cu cea a literaturii comparate, eliminând treptat flamboaianta expunerii. Eseuri de literatură străină (1976) ori Scriitori scandinavi și alte eseuri (1980) o dovedesc cu prisosință. Armonioase interferente de metodă realizează și cele patru monografii: Leonardo da Vinci (1957), Ovidiu, poetul Romei și al Tomisului (1960
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
alta. Se poate, de asemenea, vorbi de două etape distincte: prima coincide cu pregătirea doctoratului, timp în care se dedică în exclusivitate studiilor franceze; cea de-a doua, după numirea în învățământul universitar, este orientată spre studii româno-franceze de literatură comparată. Că discipol fidel al lui Gustave Lanson, este adeptul metodei pozitiviste, limitată la terenul sigur al faptelor istorice și evitând orice construcție speculativa. Comentariile sale sunt cele ale unui tehnician, atent la geneză, natura și compoziția operelor analizate. Nu lipsesc
DROUHET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286878_a_288207]
-
Chanson de Roland. Poezia lirica medievală. Trubadurii. François Villon, București, 1937-1938; Teatrul romantic, românul romantic, ivirea spiritului realist în epoca romantică, București, 1937-1938; Poezia franceză în secolul al XVI-lea, București, 1938-1939; Realismul, București, 1938-1939; Studii de literatură română și comparată, îngr. și postfața Silvia Burdea, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1983. Repere bibliografice: Maria Alexandrescu, Bibliographie des articles et des études et ouvrages de M. Ch. Drouhet, București, f.a.; Mélanges d’histoire littéraire et de littérature comparée offerts à Charles Drouhet
DROUHET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286878_a_288207]
-
et șes anciens élèves à l’occasion du XXX-e anniversaire de son enseignement à l’Université, București, 1940; N. I. Popa, Activitatea literară a lui Charles Drouhet, IIȘ, 1940, 9; Gh. Stănescu, Charles Drouhet și opera să, AUB, literatura universală și comparată, 1970, 2; Bucur, Istoriografia, 260-264; Valentina Agrigoroaiei, L’étude de la langue - préoccupation constante du professeur Charles Drouhet, AUI, lingvistică, ț. XXVII, 1981; Dicț. scriit. rom., ÎI, 153-155. M.M.-I.
DROUHET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286878_a_288207]
-
lui Ovid Densusianu, cu subtitlul „Revista Institutului de Filologie și Folklor”. Având un caracter academic și un nivel științific cu adevărat remarcabil, revista publică rezultatele unor cercetări din diverse ramuri ale filologiei și ale folclorului: istoria limbii, romanistică, dialectologie, lingvistică comparată, semantică, etnografie, literatură populară. Sunt prezenți în mod constant, cu studii ample și temeinice, specialiști de renume din aceste domenii: Ovid Densusianu (Orientări nouă în cercetările filologice, Irano-romanice, Semantism anterior despărțirei dialectelor, Cuvinte latine cu semantism păstoresc, Limba descântecelor), Tache
GRAI SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]
-
a urmat la Universitatea Tehnică din Aachen studii de filosofie (specializare în fenomenologie), romanistică și comparatistică. Din 1976 este lector și cercetător la Universitatea Liberă din Berlin, în cadrul Institutului de Filologie Romanică, unde predă limba și literatura română și literatură comparată. În 1977 și-a susținut doctoratul la Heidelberg, sub îndrumarea lui Walter Biemel, cu teza Merleau-Pontys Phänomenologie der Sprache. Principalele preocupări se îndreaptă spre cercetarea fantasticului, a avangardei și a suprarealismului, a legăturii dintre naratologie și interpretarea literară a autobiograficului
GREGORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287350_a_288679]
-
a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Debutează în 1961 în revista „Limbă și literatură”, cu studiul Contribuții la cunoașterea limbii și stilului lui Tudor Arghezi. În 1974 devine doctor în filologie cu teza Preliminarii la o sociologie a literaturii comparate. A îndeplinit numeroase funcții: profesor la Urziceni (1960-1963), corespondent la Institutul Român pentru Relații Culturale cu Străinătatea (1964-1967), redactor la Radiodifuziune, șef al redacției literare a Televiziunii (1967-1970), redactor la „Revue roumaine”. A colaborat la „Steaua”, „România literară”, „Contemporanul”,„Viața
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
Revue roumaine”. A colaborat la „Steaua”, „România literară”, „Contemporanul”,„Viața românească”, precum și la câteva publicații din străinătate, unde și-a pus în evidență disponibilitățile atât pentru critica și istoria literară, estetică și sociologică, cât și pentru poetică, stilistică sau literatură comparată. Debutul editorial din 1969, Literatura română în lume (în colaborare cu Victor Crăciun), nu lăsa să se întrevadă nimic din preocupările ulterioare ale lui C. Riguros, aproape statistic, se inventariau aici autori români și titluri de opere intrate, prin traduceri
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
interesul elitei conducătoare, care va cumpăra prin favoruri acceptarea sa în Europa, bazându-și puterea pe vaste rețele clienteliste și conservându-și bazinul electoral în zonele slab dezvoltate, grație politicilor populiste și care combină afacerile și politica, în detrimentul interesului general. Comparate, programele electorale ale celor două mari forțe sunt, în linii generale, foarte asemănătoare, dar între ele există și diferențe. Alianța este mai tranșantă în ceea ce privește reformele fiscale, salariile și pensiile. Cele două forțe aveau obiective macroeconomice diferite. În ceea ce privește agricultura (foarte importantă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a statelor-gazdă se referă la faptul că, datorită mărimii și puterii lor economice, CMN le pot domina foarte ușor. În susținerea acestei idei sunt invocate liste În care statele sunt ierarhizate după PNB și mărimea bugetelor naționale, ulterior acestea fiind comparate cu cifra de afaceri a celor mai mari CMN - dar aceste comparații nu sunt exacte. Criticii locali ai CMN susțin că investițiile străine se concentrează În industriile cele mai profitabile, care Înglobează cele mai noi tehnologii și prezintă un potențial
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
critic neîmpăcat al realităților de după august 1944 - protestase împotriva răpirii Basarabiei și nu admitea ingerințe în autonomia universitară. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române (1991). Autor a numeroase studii de profil complex, etnografic și lingvistic, C. abordează din perspectivă comparată, în tradiția școlii comparatiste a lui B.P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ovid Densusianu, multiple aspecte ale culturii populare românești, între care balada și colindul dețin un loc central. Obrzęd kolędowania u Slowian i u Rumunów (1933), apărută
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
acordat atâta atenție substanței, semnificațiilor profunde, oralității, stereotipiei, caracterului canonic al colindelor, contribuției acestor cântece de laudă la conturarea idealului poporului, fapt pentru care el le și numește „cântecele idealului”. De asemenea, nimeni până la el nu a realizat un studiu comparat atât de temeinic. Cercetare de mare adâncime, cartea descrie datina colindatului și ramificațiile tipului răsăritean de colinde (tipologie, motive) și se ocupă de originea datinii și de constituirea colindelor-dedicații. Autorul stăruie asupra multiplelor laturi ale datinii, pe care nu o
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Traian Herseni, Ghizela Sulițeanu, Monica Brătulescu), cercetarea lui C. rămâne unul dintre reperele fundamentale ale domeniului. O continuare firească a studiului despre colindat este cel despre aspectul contrastant al colindatului, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei (1997), exegeză de folclor comparat care ocupă un loc distinct în cadrul operei lui C., prin noutatea și adâncimea tratării. De o noutate frapantă, aportul său științific este masiv, însemnând de fapt descoperirea unui obicei necercetat până atunci (Creangă, în Amintiri din copilărie, îl semnalase doar
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
nunului. Din perspectiva originii, genezei și funcției sale. Contribuție comparatistă la studiul epicii populare în versuri; Asupra originii și genezei unor balade populare sud-est europene având ca subiect fapte extraordinare, toate apărute în publicații periodice. Prin opera lui C., studierea comparată a folclorului a luat un avans considerabil, „geografia etnografică exterioară” constituind „un înalt ideal, în același timp, o imperioasă datorie, fiindcă numai studiul pe plan comparativ al etnografiei va avea drept rezultat adevărata cunoaștere de sine ca popor”. În Pământ
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
rolul individului în creația anonimă, el a acordat specială atenție realizării estetice. Aplicând principiul (doar enunțat în studiul despre Galaction) necesității de a integra literatura națională în contextul sud-est european și, pe cât posibil, universal, a contribuit substanțial la studierea folclorului comparat, iar prin interesul acordat variantelor fiecărei creații el a întemeiat geografia folclorică. Analoagă metodei istorico-geografice finlandeze, orientarea se deosebește de aceea a lui Antti Aarne mai ales prin faptul că atribuie egală însemnătate variantelor, negând existența unui prototip originar. O
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
poemei „Luceafărul”, București, 1926; Personalitatea lui M. Eminescu, București, 1926; Două basme necunoscute din izvoarele lui Eminescu, București, 1926; Un mare critic român modernist, domnul Eugeniu Lovinescu, București, 1927; Izvoarele lui G. Asachi, București, 1928; Lenore. O problemă de literatură comparată și folclor, București, 1929; Opera lui Mihai Eminescu, București, 1931-1932; Balada poporană română, București, 1932-1933; Istoria literaturii române moderne. Epoca Renașterii ardelene, București, 1934-1935; O problemă de versificație românească, București, 1937; Prolegomena argheziană, București, 1937; Arta cuvântului la Eminescu, București
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
până la data când începe el să le aprofundeze, cum ar fi, de exemplu, Lumea bâlinelor (1955). Literatura rusă reprezintă, de altfel, domeniul cercetat cu insistență, de asemenea influența rusă asupra unor scriitori români, de unde rezultă mai multe studii de literatură comparată: Din relațiile literare româno-ruse: Jertfa zidirii la ucrainieni și ruși (1938), Motivul folclorului universal în „Ivan Turbincă” a lui Ion Creangă (1967), și de istoria literaturii române: Tudor Pamfile, Gh. Asachi, Al. Vlahuță, Al. Depărățeanu, C. Stamati-Ciurea. Cercetarea se concentrează
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
științific subliniat și de subsolurile bibliografice etc. certifică temeinicia investigației. Explorarea folclorului se va îmbogăți metodologic cu posibilitățile de sintetizare ale comparatismului. Astfel, asociațiile, apropierile istorice și filologice, periferice în alte volume, se vor asambla în Folclorul românesc în perspectivă comparată (1971) într-o concepție unitară, care va fixa metoda precumpănitoare a exegezelor în funcție și de intenția urmărită de autor: stabilirea individualității folclorului românesc prin comparație cu folclorul altor popoare europene. Primul compartiment are rosturi mai degrabă introductive, stabilind câteva
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]