46,314 matches
-
evrei, după oculta financiară internațională a venit rândul lui Václav Havel să ia locul dușmanilor ireductibili ai tărișoarei. Perfect orientat pe scena politică internațională, conectat la înaltele vârfuri care hotărăsc soarta planetei, respectat pentru atitudinea sa demnă atât în perioada comunistă cât și după căderea bolșevismului, Havel e un excepțional conducător de democrație. Consultat de către mai-marii lumii, ascultat atunci când are ceva de spus, președintele Cehiei a jucat, în ultimii doisprezece ani, rolul dirijorului în politica Europei Centrale. Tratatul de la Visegrad, care
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]
-
și simplu, cultura liberală sau "civilizația" noastră de fiecare minut și secundă. Românii au primit, prin sistemul de învățămînt, o conștiință de europeni, de multe ori în conflict cu educația tribală din familie. Dar izolarea politică și culturală din perioada comunistă a deformat imaginea noastră de sine, ne-a făcut sfioși și temători în fața misteriosului și superiorului Occident, iar aceste complexe (care nu ne părăsesc niciodată cu totul) se pot transforma în paranoia, resentiment, închidere ursuză în sine. În general, oamenii
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
Vlasiu, apoi soția lui Roșca, fostul guvernator al Basarabiei între 1916 și 1919, Irina, soția lui Manolescu-Strunga, soția lui Titel Petrescu, a lui George Brătianu, a lui Vasilescu-Colorado (cel executat la Canal), Sanda Tătărescu-Negroponte și alte infractoare primejdioase pentru regimul comunist. Amintirile Dorinei Potârcă (1907-1997), profesoară de franceză la București, ar putea fi coroborate cu ale Oanei Orlea din I-ați boarfele și pleacă!, trecută și ea prin aceleași locuri, chiar dacă nu ca fiică a lui Bâzu Cantacuzino. * Academia Română pe urmele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
colocviul "Postcolonialism și interculturalitate" organizat de Asociația Română de Literatură Comparată, de la care pornește și ale cărui lucrări le publică) încearcă o analiză a tarelor identitare est și vest-europene și a recompunerii dificile, deficitare a identităților naționale ale statelor foste comuniste. înlocuind, într-o perspectivă pragmatică, autoritatea și imaginea identității naționale imuabile cu politica culturală, cea care, prin dezbateri, modelează discursul public în direcția principiului de political correctness, Richard Rorty creează premisele discuției despre o identitate eliberatăde ontologic, desacralizată. Mai mult
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
Corin Braga în Cuvînt înainte), importantă este înțelegerea (și depășirea) distorsionării pe care comunismul a produs-o în imaginea identitară a fiecăreia dintre țările estice. Și, mai ales, refacerea memoriei ca premisă a vindecării identitare. Mistificările succesive pe care propaganda comunistă le-a operat asupra istoriei au repercusiuni chiar asupra amintirilor personale, particulare, ale celor care au trăit-o (așa cum demonstrează Daniela Koleva în analiza povestirilor despre 9 septembrie 1944, data-simbol a instaurării comunismului în Bulgaria). Comunismul a creat o "memory
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
promovate spre zonele de putere ale canonului nu atrage încă neobositele cercetări didactice. Cu alte cuvinte, marginea rămîne, și în acest discurs despre un (fost) exponent al ei, în continuare margine. Se definește față de centrul realist și obsedant al deceniilor comuniste: "față de o parte a prozei românești, care încearcă să reia mijloacele romanului de analiză interbelic, față de tonul sentențios-moralizator, care marchează majoritatea "romanelor obsedantului deceniu", apare o proză care nu încearcă nici să dezvăluie nici să ascundă mari adevăruri istorice". " Rafinamentul
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
dorit să semneze împreună o carte despre comunism: în căutarea comunismului pierdut. Volumul cuprinde eseuri destul de greu de prins într-un gen anume: studii culturale, mentalități, critică literară, memorialistică etc. Mobilitatea registrelor compensează o anumită rigiditate a subiectului: texte propagandistice comuniste: de la proletcultism pînă la benzile desenate din Cutezătorii. Prima întrebare este generată chiar de vîrsta biologică a autorilor. Pînă acum n-am văzut decît răfuieli între scriitori care s-au format, s-au afirmat în acele vremi. Revizuirile sînt deocamdată
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
tunuri". Cultura pop a făcut puterea politică să se simtă amenințată prin intermediul fenomenului declanșat de Păunescu. O analiză perfectă cu multe ipoteze interesante și, mai ales, mai puține exemple sau parafraze. Alt text excelent este cel intitulat " Sexualitatea în poezia comunistă autohtonă" semnat de Ion Manolescu. Sexualitatea femeii ia forme dintre cele mai nefirești în textul ideologizat. Și în acest caz, mult mai percutante sînt ideile, exemplele ajută doar prin comicul involuntar. Autorii noștri au intrat într-un paradox al teoriei
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
artistul este limitat de atelier, că pictura nu îl mai exprimă integral și că privirea lui este ațintită către social, către politic și către spațiul aproape magic al străzii se va vedea, cu adevărat, după 1989, adică după dispariția instituțiilor comuniste și a sistemului de relații pe care acestea l-au generat și l-au întreținut. O dată cu apariția unor condiții favorabile, artiștii tineri s-au deplasat, într-un număr semnificativ și cu un stoc de energie pe măsură, către spațiile neconvenționale
Mișcările unei generații (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15661_a_16986]
-
blestem etern? Îi era greață de istoria evreilor, de destinul lor, de păcatul lor de sânge." Evreul, și mai ales acest Bok ghinionist, sunt victime a priori, ei sunt asociați automat cu Organizația Sionistă Mondială, Protocolul Părinților Sionului sau Manifestul Comunist. Și astfel Cârpaciul devine un romam cu o teză mult prea evidentă. Ideea poporului lui Israel pe vecie condamnat la prigoană și pe vecie vinovat de nerecunoașterea lui Mesia, îmbracă în acest roman forme violente, teziste, revendicative. Prin însăși condiția
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
Vilara, împreună cu care a emigrat în 1946, și recăsătorită cu medicul englez Anthony Edwards. Scrisorile trec (cum pot) granița, lucru dificil mai ales din 1948 încoace. Pillat descrie în cuvinte simple și emoționante, viața cotidiană în România pe cale să devină comunistă, sau mai bine zis Moartea cotidiană, după titlul romanului cu care a debutat în 1946: ,,Aici zilele trec încet, îngrozitor de încet, fiecare în sine însumînd un nou bilanț de lichidări pentru unii sau alții, dacă nu într-un sens pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
11.,,Revoluția trădată", acest viclean și lăcrămos sentimentalism postdecembrist, incubator al perpetuei demobilizări! Ideea ripostei unice (miraculoase, în unicitatea sa!), care - se putea mai rău? - nu e alta decât cea irosită, nu face decât să preia din mers funcțiile propagandei comuniste. Dar idealurile din '89 trebuiau în primul rând trădate, uzate moral, expediate în cărțile de istorie - tocmai spre înnoirea contestației! Astăzi ea a fost sufocată. Cei mai acerbi critici ai comunismului sunt, cu rare excepții, principalii lui acționari. Indignarea lor
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
Revoluție, aniversările s-au schimbat, retorica a rămas aceeași. Mă refer atît la concepția oficialității, cît și la felul în care sînt mediatizate aniversările. Mai puțin în presa scrisă și chiar la radio, dar îndeosebi la televiziune, sechelele de gîndire comunistă n-au dispărut, după cum n-au dispărut din protocolul oficial consacrat comemorării unor evenimente și personalități naționale. Ziua Națională a României, care, cum se știe, a devenit, după căderea regimului comunist, 1 Decembrie, nu s-a dispensat, nici în 2001
Ziua Națională, Cartea și Johnny Răducanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15669_a_16994]
-
la radio, dar îndeosebi la televiziune, sechelele de gîndire comunistă n-au dispărut, după cum n-au dispărut din protocolul oficial consacrat comemorării unor evenimente și personalități naționale. Ziua Națională a României, care, cum se știe, a devenit, după căderea regimului comunist, 1 Decembrie, nu s-a dispensat, nici în 2001, de parăzi, fanfare, coroane și discursuri. între anumite limite, acest lucru este de înțeles, chiar dacă politicienii nu s-au mai dus, cu mic, cu mare, ci doar cu mic, la Alba
Ziua Națională, Cartea și Johnny Răducanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15669_a_16994]
-
de frig, sub Arcul de Triumf. Pentru cine a urmărit știrile și programele de televiziune din prima sîmbătă și duminică a lunii decembrie, nu caracterul sărbătoresc a fost evident, ci prostul gust și demagogia. Ceva din "materialismul ateu" al festivităților comuniste pare să ne fi intrat în sînge. în unele orașe, primăriile au deschis robinetul de apă caldă. Pentru două zile. Ceaușescu făcea la fel. Cozile la bucătăriile militare organizate într-un sector al Bucureștiului, pentru costiță cu fasole și țuică
Ziua Națională, Cartea și Johnny Răducanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15669_a_16994]
-
pe el ce înseamnă!), George Astaloș, la a nu știu cîta reciclare, I.B. Lefter, care a publicat într-un an cît el însuși într-o viață, Ion Lăcustă, care, după ce a stat degeaba La ușa Domnului Caragiale pe vremea cenzurii comuniste, s-a decis pentru Fără Caragiale, făcîndu-i parcă pe plac cu multă întîrziere lui Cornel Burtică, în plină convertire, el, la o literatură pe care înainte o dirija de la CC al PCR, Marin Mincu, exilat de la Torino la București ca
La spartul Tîrgului de Carte: șapte observații și ceva în plus by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15679_a_17004]
-
creației, fie ea la nivelul întregului fenomen, fie la nivel individual, intervalul 1934 - 1964, atunci această ,,dinamică" este una negativă, entropică, un simplu sinonim al alienării estetice și al disoluției morale. Artiști importanți din perioada interbelică, pe care instaurarea regimului comunist i-a surprins în plină activitate și în deplină forță creatoare, printre care mulți insurgenți din cel de-al doilea val avangardist, fie au tăcut și au căzut, într-un fel sau altul, în dizgrație - iar această ,,dizgrație" mergea, de
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
chiar se suprapune - cu erodarea pînă la disoluție a autorității morale și administrative a singurului organism profesional în funcțiune. Deși primul pas a fost acum făcut, și el chiar este unul decisiv, deși tinerii, care nu au cunoscut nici stereotipul comunist și nici vocația complicității a generațiilor mai în vîrstă, participă la expoziție într-un număr destul de mare, deși reprezentarea geografică are o anumită substanță și varietatea genurilor și a stilurilor este cea obișnuită pentru acet tip de manifestări, mai este
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
dupa ce-a eliminat cu agresivitate vocală aberațiile născute dintr-o digestie grea, politicianul se consideră despovărat de orice răspundere și liber s-o ia de la capăt. Șochează, din acest punct de vedere, dezinvoltura responsabilului public român care alaltăieri fusese comunist, ieri naționalist iar astăzi pro-occidental, fără ca vreun mușchi să-i tresară pe chip sau vreo fibră de grăsime pe burtă. Pentru el, aplicarea celei mai fine ape de colonie direct pe obrazul nespălat e o firească și cît se poate
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
vreun sens general uman, ci se limitează la a-și manifesta și a-și extinde, obsesiv, autoritatea asupra unei comunități proclamat inferioare de femei și asupra uneia, nu în aceeași măsură inferioare, de adepți. Vorbind despre romane scrise în perioada comunistă, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că aceasta este o literatură care servește drept vehicul adevărului, moralei, și în general unei serii de valori pentru care, într-un regim democratic, se utilizează alte forme de exprimare. Discutăm, deci, despre
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
obiect al posesiei în ochii celuilalt public, și mai important: cititorul. Care, la rîndul său trăitor în regimul totalitar, nu ar putea găsi ceva mai fascinant decît o autoritate total și eficient manifestată - iar cînd obiectul autorității e femeia, cititorul comunist își va descoperi valențele hrănite tradițional în ordine patriarhală pe deplin satisfăcute. 2. Numitorul comun Un bărbat extrem de locvace, dizgrațios sau cel puțin ridicol, prea înalt și (eufemistic vorbind) lipsit de stil sau posesor de burtă, agitîndu-se ca posedat și
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
cu corolarul victoriei repurtate de cel aparent slab (bărbatul urît) asupra celui/celei aparent puternic/-e (bărbatul frumos sau femeia frumoasă), idealismul, dezbaterea "temelor mari", abundența opozițiilor, obsesia dezordinii creatoare, abuzul de substanțe stimulante (alcool și, eventual, nicotină; în România comunistă, oficial, nu există droguri, deci nici în romanele "realiste" ale lui Nicolae Breban), vocația pedagogică supralicitată (privilegierea tiparului de relație guru-discipol) sînt date care susțin structura adolescentină a poveștii-de-seducție (iubirea, ca de obicei în romanele românești, e în altă parte
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
văzut idei și vorbea cam ca Liiceanu în astfel de pasaje. Ultima "declarație" este făcută unor oameni "aruncați în groapa comună a istoriei". Textul e scris cu ocazia unei lansări de carte (este vorba despre Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste de Doina Jela) în satul Lumina, unde s-a descoperit groapa comună cu 49 de morți aduși din lagărele de la Canal, într-un singur an (1950, probabil). Aici se vede clar că Liiceanu înțelege să scrie literatură (uneori foarte bună
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
Criteriul a fost multiplu: tiraj, arie de difuzare și tipul de proprietate. Din fiecare cotidian, au fost alese ca material așa zicînd probator editorialele. Rezultatul e dat de multe note comune într-o diversitate de abordări ideologice. În fostele țări comuniste, socialismul nu e aproape nicăieri pe de-a-ntregul devalorizat. Naționalismul în schimb e, aproape peste tot, atractiv pentru jurnaliștii politici. Liberalismul și democratismul, ca atitudini deplin consecvente, nu sînt nici pe departe atît de frecvente cum ne-am aștepta. Chiar dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
subminat necontenit prerogativele Regelui iar la 30 decembrie 1947 a forțat abdicarea sa. În aceeași zi, a fost proclamată Republica Populară Română, de către premierul Groza și miniștrii săi, cu acordul "în unanimitate" al Camerei. Proclamarea republicii a marcat culminația succesului comunist în procesul de preluare completă a controlului. În lunile ce au urmat, comuniștii s-au concentrat asupra schimbării formei de stat, pentru a-și epura rîndurile de elementele considerate nu deplin obediente față de ordinele Kremlinului". Oficialii americani neavînd cunoștință de
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]