2,979 matches
-
de la lecțiile de fizică) e contrariul „excelsior”-ului, o senzație pe care o au doar cei foarte obosiți și dezabuzați. în poemul lui Bacovia ea e precedată de afirmarea sentimentului inutilității și al eșecului: „în van peste foi, singur, un condei/ Frec./ Lampa plînge... anii tăi, anii mei/ Trec”. Vidul existenței, care îndeamnă la somn, uitare, abandonul conștiinței, e unul și același cu vidul morții. Abstract, termenul pare mai potrivit în proză decît în poezie. Unii dintre autorii de la în-ceputul secolului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
numai „centrul” (succesul), ci și „marginea” (eșecul). Pînă unde merge înțelegerea și susținerea acestora? De cele mai multe ori comprehensiunea e mai mică decît curiozitatea. Faptul că Bacovia părea o paradigmă a eșecului a mobilizat, din cînd în cînd, e drept, cîteva condeie animate de ceea ce se numește „solidaritate de breaslă”, însă intervențiile lor n-au avut continuitate și n-au reușit să creeze un „caz”. Din contra, uneori, au dat impresia că nu fac altceva decît să compătimească în mod exagerat și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
născut și a trebuit să trăiască. în afară de mijlocul primului deceniu postbelic (de după Primul Război Mondial) nici o altă epocă nu l-a stimulat. Cînd, spre sfîrșitul vieții, s-a tras pur și simplu de el, era secătuit nu mai avea forță („condeiul cel mare din trecut”), nu mai putea. Am arătat altădată că formula „Se va avea în vedere” provine din experiența de funcționar a poetului. Acest lucru m-a făcut să adun, de cîte ori mi s-a ivit ocazia, și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
avut de suferit de pe urma grindinei. S-au acordat însemnate ajutoare pentru această regiune: mari cantități de porumb pentru semănat și porumb pentru hrană”. Băcăuanii din acea epocă, intelectuali și oameni simpli, aveau pentru Mircea Cancicov un adevărat cult, cei cu condei înfățișîndu-l în termeni ditirambici: „cel mai ales fiu”, „un far luminos”, „un luceafăr” al țării, „omul dorit” etc. Rareori vreunul dintre ei se gîndea atunci la Bacovia. (Poetul îl citează în interviul dat lui Vasile Netea: „Dintre colegii de liceu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aproape un an înainte de aceasta. „Cogito” nu e echivalentul în versuri al alocuțiunii „Răsplătire generoasă”. Apoi Bacovia n-a făcut aci doar o simplă declarație. El a „lucrat” poemul, a ezitat, de pildă, în fața cuvîntului „fericit”, surprinzător și derutant sub condeiul său, optînd un moment pentru „edificat”. în fine, le reamintesc celor care revin la suspiciuni vechi (cum că versul 3 „Politice” n-ar fi existat și ar fi fost introdus în chip oportunist în citatele din necroloage - de unele publicații
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
elemente ale lanțului fermecat de operațiuni care făceau ca textul singular, scris de mână sau dactilografiat, să devină oglindă vie a inimii și minții noastre, în zeci de mii de exemplare. Cine mai știe astăzi, din generațiile de iubitori ai condeiului și ai presei, ce mai înseamnă linotip, calandru sau offset, care era diferența între rotativă și tipar înalt sau cum se închidea pagina zețarului? Dar corectura directă în pagină, cu abilitatea de a citi în oglindă și cu tehnica de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
se Întâlnesc În Iași cinci tineri intorși de curând de la studii. Patru din ei aparțin boierimii moldovenești, adică acelei clase cultivate printr-o atingere seculară cu civilizația Apusului, dar În care dorința producțiilor proprii, Într-o vreme În care meseria condeiului nu le dădea Încă influența și puterea obținute mai târziu, era mai mică decât plăcerea de a gusta producțiile altora. Din mijlocul acestei aristocrații locale se ridică Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti și Iacob Negruzzi. Pogor și Rosetti se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care, tânăr, să le urci te-așteaptă. Cartea mea-i, fiule, o treaptă. Așeaz-o cu credința căpătâi. Ea e hrișovul vostru cel dintâi, Al robilor cu săricile, pline De osemintele vărsate-n mine. Ca să schimbăm, acum, Întâia oară Sapa-n condei și brazda-n călimară, Bătrânii-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Și leagane urmașilor stăpâni. Și, frământate mii de săptămâni. Le-am prefăcut În versuri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poetului un instrument socialmente util, dar și un titlu de noblețe istorică. La temelia Închegării ei e adunată munca chinuită a Înaintașilor; iată sugestia cu care debutează al doilea moment al discursului liric: „Ca să schimbăm, acum Întâia oară, / Sapa-n condei și brazda-n călimară, / Bătrânii-au adunat, printre plăvani, / Sudoarea muncii sutelor de ani”. Noi elemente se adaugă aici pentru a preciza statutul social al străbunilor, evocați. Aceștia sunt oameni ai sapei, ai brazdei și-ai muncii cu plugul („printre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trecut prin mai multe stadii de creație. Despre elaborarea romanului, autorul spune că: „A fost o ardere continuă, mistuitoare, În care rândurile se chemau unele pe altele, fără nici un fel de răgaz, sfârșită după luni și luni de trudă a condeiului, odată cu căderea ultimelor frunze În băltoacele ploilor de toamnă, lăsându-l pe autor bolnav În pat pentru multă vreme”. Înțelegând profunzimea noutății romanului, G. Călinescu afirmă: „...care este Însușirea romanului „ Ultima noapte de dragoste, Întâia noapte de război?” Este aceea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un domeniu literar. El este deopotrivă poet, prozator, dramaturg, critic și istoric literar. Înzestrat cu o mare capacitate intelectuală și cu un talent literar mai rar Întâlnit, autorul celebrei „Istorii a literaturii române de la origini până În prezent” și-a Încercat condeiul În toate aceste domenii, dar reușitele memorabile sunt În proză și În critica și istoria literară. Ca să parafrazăm o apreciere a sa despre Mihai Eminescu din finalul volumului din 1932, „Viața lui Mihai Eminescu”, suntem Îndreptățiți să afirmăm, fără teama
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Beneficiind de intrare gratuită, uneori „de câte o lojă, tot fără bani” de intrare deschisă la „toate repetițiile teatrului” și prin culise unde este „aproape cu multe ademeniri”, gazetarul devine un ins corupt și o critică profesată de un asemenea „condei”, „trebuie neapărat să fie așa cum este”, adică falsă. Astfel, o piesă stupidă a unui scriitor bătut de toți sfinții... se cheamă un adevărat monument literar.” Un actor „mai puțin decât o mediocritate” lipsit „de orice daruri” devine „iubitul nostru artist
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prima zi, era junimist mare, așa că l-ai întrebat cum să faci să ajungi acolo. El ți-a spus să scrii ceva din cele ce îi tot povesteai... Și cum te știu ambițios, dar nu vanitos, ai pus mâna pe condei și cât ai bate din palme iaca și „Soacra cu trei nurori” gata. Chiar în luna septembrie a leatului 1875, într-o sâmbătă seara, după cum ne spune Iacob Negruzzi - pentru că la el se ținea acea ședință a Junimii - împreună cu Eminescu
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
pe „Moș Nichifor Coțcariul”, care a fost tipărit și în brășură. Umblând eu prin însemnările mele, am dat și peste câteva cuvinte din scrisoarea pe care i-ai trimis-o lui Titu Maiorescu. Da’ frumos ai mai adus-o din condei „Dumneavoastră cred că veți fi râs și de mine și de dânsa, /povestire/ și cu drept cuvânt: pentru că este o copilărie, scrisă de un om mai mult bătrân decât tânăr; da bine, da rău Dumnezeu știe. Eu atâta știu numai
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
cât dânsul.” Nici nu-ți poți imagina în câte cuvinte își exprimă prețuirea pentru dumneata Garabet Ibrăileanu: „Opera lui Creangă este epopeea poporului român. Creangă este Homer al nostru... ” Ascultă-l numai puțin pe Al.Philippide, cum o aduce din condei: Creangă povestește cu o simplitate de pasăre care cântă, de pasăre măiastră însă. Meșteșugul lui, care e neîntrecut, e firesc și limpede și izvorăște dintr-o adâncă nevoie de a povesti și de a și povesti mai întâi lui însuși
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Facultatea de Filologie ieșeană. Era mereu într-o teribilă competiție cu timpul și trăia cu maximă intensitate doar în sala de curs și la masa de scris. Bucuros cu adevărat l-am văzut în fața paginii care îi ieșise bine de sub condei ori când pleca din amfiteatru după o lecție reușită. Urmărind împlinirea ca profesor, răspundea și dorinței părintelui nostru, care își căuta visul de cărturar nerealizat pe traiectoria copiilor săi. Și mai era ceva. „Făcând carte” cu studenții, Mihai își vindeca
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Facultatea de Filologie ieșeană. Era mereu într-o teribilă competiție cu timpul și trăia cu maximă intensitate doar în sala de curs și la masa de scris. Bucuros cu adevărat l-am văzut în fața paginii care îi ieșise bine de sub condei ori când pleca din amfiteatru după o lecție reușită. Urmărind împlinirea ca profesor, răspundea și dorinței părintelui nostru, care își căuta visul de cărturar nerealizat pe traiectoria copiilor săi. Și mai era ceva. „Făcând carte” cu studenții, Mihai își vindeca
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
verb la modul infinitiv: Este de prisos a mai schimba acum ceva. * verb la modul gerunziu: Se aude vâjâind. * verb la modul supin: E simplu de găsit soluția. * interjecție: Se aude vâj-vâj subiect inclus: Mergem în excursie. subiect subînțeles: Avea condeiul bun, scria bine. subiect nedeterminat: Ninge. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Trebuie/ să rezolvăm acum problema.; * pronume relativ: Cine ajunge primul/ câștigă.; * adjectiv pronominal relativ: Care copil ajunge primul/ câștigă. ; * pronume nehotărât: Vine la spectacol/ oricine dorește.; * adjectiv pronominal nehotărât
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sfinte pietroasele pustii ale pământului, în vremea veche trăia un împărat întunecat și gânditor ca miazănoaptea și avea o împărăteasă tânără și zâmbitoare ca miezul luminos al zilei." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (j) " Inspectorul se așează, scoate carnetul și condeiul și ascultă. Profesorul: Mă! prostovane! tu ala ghe colo... Spune-ne tu doară: ce iaște ființă și ce iaște lucru, mă? Elevul: Lucrul, dom'le, este care nu mișcă, și ființă pentru că mișcă! [...] Profesorul (foarte nemulțumit și repetând definiția): Muzica
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
scop, creatorii lor modelează uneori însăși structura sintagmei de bază: engl. DORA sau Dora (cf. prenumele feminin Dora) < D[efence] o[f the] R[ealm] A[ct] "Lege privind apărarea teritoriului" (adoptată în primul război mondial); PEN (cf. pen "pană, condei, stilou") < P[oets], E[ssayists and] N[ovelists] (asociație de poeți, eseiști și romancieri); START (cf. start "început, debut") < St[rategic] A[rms] R[eduction] T[alks] " Negocierile pentru reducerea armamentului strategic"; USA Patriot (Act) (cf. USA "SUA", patriot "patriot
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de protejare a mediului înconjurător. Comisia responsabilă cu organizarea activităților cultural-artistice și sportive: Organizarea concursurilor sportive, a activităților artistice și culturale; Participare la concursul internațional de artă plastică “Jocurile Olimpice în imaginația copiilor”; Participare la concursul național de jurnalism sportiv “Un condei numit fair-play”; Participare la Crosul “ Ziua Olimpică”; Organizare de competiții la nivelul școlii, interșcolar etc; Organizare de activități cu prilejul sărbătoririi Zilelor Școlii, Săptămâna Olimpică, Ziua Olimpică, etc. Comisia responsabilă cu documentarea și informarea: Cunoașterea “Chartei Olimpice”, Comitetul Internațional Olimpic
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
gimnastică ritmică, minibaschet etc.); participare la competiții sportive; manifestarea artistică a Olimpismului (interpretare melodii, scenete, recitare poezii, desene, confecționare diverse materiale cu tematică sportivă, olimpică etc.); participare cu lucrări la concursuri cu tematică olimpică (exemplu: Jocurile Olimpice în imaginația copiilor, Un condei numit Fair-play, Cine știe olimpism câștigă etc.). 2.2. EDUCAȚIE OLIMPICĂ LA NIVEL GIMNAZIAL Scopul informațiilor oferite de către sistemul educațional vizează utilizarea acestora în viața zilnică a tânărului în formare, acesta trebuie îndrumat, sprijinit în devenirea sa, sub forma cum
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
activități/meciuri demonstrative (baschet, volei, judo, karate etc.); manifestarea artistică a Olimpismului (interpretare melodii, scenete, recitare poezii, desene, confecționare diverse materiale cu tematică sportivă, olimpică etc.); participare cu lucrări la concursuri cu tematică olimpică (exemplu: Jocurile Olimpice în imaginația copiilor, Un condei numit Fair-play, Cine știe olimpism câștigă etc.). 2.3. EDUCAȚIE OLIMPICĂ LA NIVEL LICEAL La acest nivel mulți dintre tineri au practicat sau practică un sport, sunt familiarizați cu anumite noțiuni despre Jocurile Olimpice sau au fost/sunt membri ai cercurilor
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
contribuții personale cu prilejul unor activități cu tematică olimpică (exponate, materiale, reportaje, promovare etc.); implicare în organizarea unor activități sportive, cultural-artistice, umanitare, de protejare a mediului înconjurător; participare cu lucrări la concursuri cu tematică olimpică (concurs de jurnalism sportiv Un condei numit Fair-play, Cine știe olimpism câștigă etc.); participare în cadrul unor dezbateri, mese rotunde, tabere de instruire cu tematică olimpică; activitatea în cadrul unui Cerc olimpic (din școală, club sportiv etc.). . CAPITOLUL 3 CONȚINUTURI 3.1. JOCURILE OLIMPICE ANTICE Cuvinte cheie: Zeus
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
a Comitetului Olimpic și Sportiv Român, în Buletinul Informativ al Academiei Olimpice Române "Spirit olimpic" etc. TALON DE PARTICIPARE Numele și prenumele ........................................................ Titlul lucrării/secțiunea ..................................................... Vârsta/ Clasa ...................................................................... Școala ................................................................................ Adresa școlii ...................................................................... Telefon/Fax ....................................................................... Orașul/Județul ................................................................... Cadru didactic îndrumător ................................................ 4.3. "UN CONDEI NUMIT FAIR-PLAY" "Un condei numit fair-play" concurs național de literatură și jurnalism sportiv Regulament concurs de creație literară care se înscrie într-o mișcare națională de promovare consecventă a spiritului olimpic și a valorilor Olimpismului în rândul tinerelor talente din
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]