3,315 matches
-
întreaga învățătorime intră în partidul democrat al unirii. Li s-a răspuns din partea noastră în chipul următor: dacă dv. sunteți convinși, că programa partidului nostru e bună și în conformitate cu vederile politice ale dvs., intrați în Partidul Democrat al Unirii fără condițiuni.” ... târgul nefiind încheiat, „astăzi Tribuna dumnealor - căci această Tribună nu este, nu poate fi a învățătorimii române din Bucovina - ne aruncă cele mai îndrăznețe insulte.”... Ulterior, la alegerile din luna mai 1920, rezultatele pentru Senat au fost următoarele: în orașul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
transhumanță în Țările Române (17821797) pag. 3048. În baza documentelor publicate de dl. Ion I. Nistor în vol. XIX, partea I din colecția Hurmuzaki sub titlul „Corespondență diplomatică și rapoartele consulare austriece 17821797”, București 1922, autorul studiază migrațiunile păstorești și condițiunile lor de desfășurare din acel răstimp, migrațiuni atât de importante pentru istoria și dezvoltarea neamului nostru. C. Brătescu, Pecinezii, Pagini de istorie medievală de Georgios, Kedrenos, p.145-154. Sunt traduse din cronograful bizantin Georgios Kedrenos acele pagini relative la pecinezi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu cel mai mare depozit de: articole grafice, ustensilii, cerneluri negre și colorate, clei de valuri, pânză de legătorie, sârmă, tot felul de mașini pentru tipografii și fabrici de cartonaje. Specialitate în instalațiuni complete în timpul cel mai scurt și în condițiunile cele mai avantajoase” - spune reclama revistei. Era popularizată și activitatea altor firme colaboratoare - Fabrica Patria de confecțiuni de hârtie și carton de la Iași, strada Păcurari nr.73 bis, de exemplu. Archiva grafică era singura publicație de acest gen și era
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
literară nu face istorie literară, ci istorie culturală. Așadar, putem încă de la început afirma, sub rezerva demonstrației ulterioare, că istoria literară este forma cea mai largă de critică, critica estetică propriu-zisă fiind numai o preparațiune a explicării în perspectiva cronologică". Condițiunea de existență a criticului și istoricului literar este opera ca realitate artistică. Ca atare, istoria literară va fi, în fapt, o istorie de valori și, în concluzie, cercetătorul trebuie să fie în stare, întîi de toate, să stabilească valori, adică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de știință foarte serios pentru vremea lui și a fost și un om de stat. Dar dacă nu poate fi vrajbă între matematici și poezie, cu atît mai puțin se poate vorbi de un conflict între critică și creație, întrucît condițiunea esențială a criticei este o mare pătrundere în tehnica interioară a artei". Ne aflăm în fața unui comparatist spumos, plin de idei fulgurante, asociațiile și disociațiile sînt dintr-o pastă aglutinatorie profund intelectuală, în care amprenta gîndirii sale este permanent prezentă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
romanului, al dramaturgiei și în sectorul criticii literare. (...) Cu toate eforturile făcute, se mai constată încă deficiențe în ce privește redarea (sic!) aspectelor pe care le îmbracă lupta de clasă la orașe. De asemeni, nu s-a evidențiat eroismul omului nou în condițiunile create de regimul democrației populare. (...) Almanahul acesta al scriitorilor moldoveni, tipărit în cinstea primei Conferințe pe țară a scriitorilor din R.P.R. este și un modest omagiu adus primului Congres al intelectualilor din R.P.R. pentru apărarea păcii și a culturii. Și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Direcția Regională a Securității Poporului Timiș, în ce privește executarea luptătorilor, cu satisfacție, comunică superiorilor săi: "Avem onoarea de a vă raporta că astăzi, 16 iulie 1949, ora 4 dimineața, a fost executată sentința asupra condamnatului Spiru Blănaru și consorți în perfecte condițiuni". Securitatea avea, în acei ani, în mînă toate instrumentele, de la investigare, cercetare penală pînă la aplicarea justiției. Tot la Timișoara, ca un ecou al revoluției din Ungaria, din 1956, studenții politehniști intră în grevă. Cum aflăm din episodul "Un spațiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în portofel, credeți-mă, i-am strivit aproape. Și Cristi lasă portofelul pe noptieră, iar haina de blană și colierul pe pat. — Ați spus că atât timp cât există aceste lucruri credeți în orice, Domnișoară Coincidență ! Da ? — Da... — Ei, v-am îndeplinit condițiunile și sunteți deci obligată să credeți că vă iubesc ! Și dacă nu știți ce este aceea iubire, vă spun eu că asta e, să-i dai celuilalt tot și să nu îi ceri nimic. Doar pentru că îl iubești. Nu e
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și să chefuiești și iar să dormi și să visezi la cai verzi pe pereți. Cum să nu ? Când n-ai nicio responsabilitate, când n-ai niciun țel, nu urci, nici nu cobori, că n-ai unde mai mult. Este condițiunea oricărui artist cu adevărat mare să învețe să se odihnească cât mai puțin și să muncească cât mai mult. Pentru că talentul, oricât ar fi el, n-are niciun folos dacă nu-i muncit. Scriitori sunt talentați cu zecile, cu sutele
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în povestea cu broasca-țestoasă care întrece sprințarul iepuraș. Și nu e doar asta, nu e doar muncă și ambiție, de la un punct încolo devine și o respon- sabilitate, mamă ! Aceea de a fi cel mai bun în continuare. Asta e condițiunea. Nu față de mine, nici pentru bani, nici de dragul vreunui orgoliu. Ci pentru public, mamă, în fața lui te înclini. Dacă el te-a pus acolo în vârf, nu ai voie să-l dezamăgești. Nu căuta să te urci unde nu ți-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
precis. După oarecare dezbatere, În unanimitate, fără nici o abținere, s-a hotărât să se aducă la cunoștință muzeografului E.D. - Suceava descoperirea obiectului, ca să se știe: și totodată să ne dea adresa păgubașului... Obiectul va fi pus la păstrare În bune condițiuni. Zilele treceau și răspunsul zăbovea - motivat. Ne-am dat cu părerea că distinșii oaspeți ieșeni vor repeta investigațiile pe urmele lui I. Creangă și Gh. Trăsnea - fost angajat ca dascăl de către băneasa Anastasia Cichirdik - În 1854, pe seama bisericii Începute a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
dogme; nu face afirmații cu caracter definitiv. Tinde numai să te pună pe calea adevărului; să facă adică din discipol un om în stare de a se călăuzi el însuși, de a-și realiza propria personalitate în cele mai fericite condițiuni pentru binele Patriei. Lucrătorul care intră aici poate deci deveni un bun zidar conștient, în stare de a contribui la realizarea marelui Templu al unei omeniri mai bune. Meșteșugul lui la început este deprinderea de a ciopli și curăți piatra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și cu șoferul și femeia de serviciu au plecat înainte de orele 8,00 din misiune cu mașina oficială". Am decis imediat să apelez la tehnicienii de la ARO și la mașina lor, cu care am plecat și am realizat manifestarea, în condițiuni normale. Cifrorul și reprezentantul economic au rămas în misiune să asigure permanența și orice eventuală urgență. * Prin curierul din ianuarie 1989, M.A.E. cerea șefului misiunii să dispună verificarea tuturor obiectelor de inventar din dotarea misiunii diplomatice. În acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
-i trimit. Aștept, dar răspuns categoric. De când sânt aici nu am văzut aproape nimic, fiind toată ziua ocupat la Kremlin, cât și din cauza frigului îngrozitor (22-23° R), ziua la 11 ore. Stau tot la hotel; apartament, imposibil a găsi în condițiuni omenești. Camera la hotel costă 15 ruble, mâncarea 20-30 ruble de persoană - totul costă scump și de câtva timp și aici a început a se simți /.../ din cauza mulțimii refugiaților. Chiar români de-ai noștri au venit câțiva - mai ales doamne
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
direct între comandamentul militar al sovietelor ruse și comandamentul român. V. Iudovski Brașevan A. Voronski 11/24 februarie 1918 24.II.1918. S-a expus Consiliului de Miniștri Ministru: Gh. Iancovescu Rezoluția d-lui general Al. Averescu: ”Se admit toate condițiunile exceptând prima. Se va cere, înainte de începerea negocierilor, punerea în liberatate a supușilor români de la Odessa”. Averescu B. Răspunsul Guvernului român la propunerile Rumcerod-ului din 11/24 februarie 1918 I.Toate articolele (clauzele) suszisei propuneri sunt acceptate, cu excepția condiției cuprinse
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
treburile Moldovei. Republica Moldovenească, ca și cea Ucraineană, mult timp au suferit sub regimul crud al țarismului, ambele au trecut calvarul luptei pentru libertate, și când scopul a fost atins, când amândouă republicele au devenit independente și neatânate, în care condițiuni se creează posibilități pentru dezvoltarea popoarelor lor, Moldova cu amărăciune află despre tentativele surorii ei mai mari împotriva independenței Republicei Moldovenești, care și ea dorește să fie independentă și neatânată. Sfatul Țării, în care sunt reprezentate toate națiunile ce locuiesc
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lui cântăreau numai 18 kilograme de aur. Niște oameni cuminți l-ar fi păstrat până în ultimul moment și atunci ar fi găsit mijlocul să-l salveze/.../ 3 I. G. Duca despre intrarea României în război (fragmente) Brătianu punea ca o condițiune prealabilă [intrării în război, n.n.] ca aceste convențiuni - chiar cea militară - să fie încheiate cu toți aliații. Fiul omului care suferise ceea ce suferise de pe urma tratatului cu Rusia în 1877 nu putea să nu ia îndeajunse garanții împotriva imperiului țarilor [...], condițiunile
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
condițiune prealabilă [intrării în război, n.n.] ca aceste convențiuni - chiar cea militară - să fie încheiate cu toți aliații. Fiul omului care suferise ceea ce suferise de pe urma tratatului cu Rusia în 1877 nu putea să nu ia îndeajunse garanții împotriva imperiului țarilor [...], condițiunile cărora Brătianu le subordona posibilitatea intervențiunii noastre erau următoarele: 1) ofensiva pe toate fronturile, care li se anunțase și la participarea căreia Aliații veniseră cu atâta stăruință să ne invite; 2) ofensiva pe frontul rusesc având ca obiectiv câmpia ungară
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
greviștii și-au dat cu toții întâlnire în curtea Atelierelor din Nicolina. Măreața adunare, calmă și disciplinată în atitudinea ei, atrage admirația întregii cetățenimi din cartierul Socola. Prezidează mecanicul Adamiu, aducând la cunoștință tel. of. No. 1272 care anunță că toate condițiunile fiind obținute, întregul personal C.F.R. e rugat a-și relua serviciul azi la ora 18. „Semnul convențional e la muncă 303”. Acest semn convențional, necorespunzând nici celui al sindicatului Atelierelor, nici celui profesional, considerăm telegrama apocrifă: Greva va continua. Tov.
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
trebuie să procedăm”. Din acest raport, rezultă responsabilitatea față de cerințele războiului. La 16 iunie 1877, A. Teodon, prefectul județului Fălciu (cu reședința la Huși) a cerut aprobare Ministerului de Interne pentru a rechiziționa căruțe cu cai de calitate: „Căruțe în condițiunile din Circulara 13586 cu cai buni și hamuri în cea mai bună stare nu sunt în acest județ. Se află însă în câteva comune rurale căruțe numite harabagești, proprietate a sătenilor, în stare proastă, neșinuite, cu cai ordinari, hamuri de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și nu-mi dădeam vreme să mă îngrijorez. Mai întâi, fiindcă simțimântul de frică îmi era necunoscut, al doilea, fiindcă devenisem fatalistă, mai ales de la război încoace, văzând cum unii mu reau și alții scăpau, deși [se aflau] în aceleași condițiuni. Mai era și ce numeam psihoza martiriului: primeam orice nevoie ca un tribut datorit pentru îndeplinirea victoriei. Mi se părea că astfel contribuim la jertfa națională și că numai astfel me ritam izbânda. Mă ocupai deci cu noua organizare a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
chiar eliberarea completă, căci Michaelis cu noul minister, orientat spre stânga, vrea, ca și poporul, pace. La această din urmă știre bună, i-am răspuns că nu-mi trebuie carne pe astfel de căldură, că germanii pot voi pace, dar condițiunile adversarilor îi vor sili pentru onoarea Germaniei să se lupte usque ad finem(Până la sfârșit (lat.).). Nici el, nici noi nu credeam o vorbă din prorocirile sale. Și colonelul din Brănești devenise conciliant. La mine nu mai venea de când îl
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
luni numai 1/8, și o ciorbă de sfeclă sau de uruială de sfeclă. Crucea Roșie din Berna i-a îmbrăcat, dar la plecare ungurii le au luat toate pri me nelile. Au fost un an și jumătate în acele condițiuni, că mulți nu puteau sta pe picioare. Am fi voit să-i ținem câtva timp în spital ca să-i în tre măm, dar le era un așa mare dor de acasă, încât au plecat cât mai repede. Dar să revenim
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Capitalei un răspuns. Mulți refuzau să semneze, chiar din cei mici. La Pasărea, preotul Costică Popescu, ca agent al germanilor, Mitică Naumescu, de frică și prostie, au semnat. Părintele Manea a refuzat, cerând să știe care sunt părerile lui Carp. Condițiunile acestea erau: 1. Să înlocuiască pe regele nostru cu un fiu al împăratului Germaniei; 2. Să plătim 3 miliarde daune de război; în cazul (inevitabil) de imposibilitate, să cedăm recoltele, petrolul, peștele etc. În schimb, ne-ar fi dat Basarabia
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
un fiu al împăratului Germaniei; 2. Să plătim 3 miliarde daune de război; în cazul (inevitabil) de imposibilitate, să cedăm recoltele, petrolul, peștele etc. În schimb, ne-ar fi dat Basarabia. Bineînțeles că nu s-au destăinuit în vileag aceste condițiuni, dar se insista asupra bine lui ce ne făceau germanii. Când sosi părintele Manea, era galben ca ceara și tremura ca varga, era sigur că va fi închis. Noi l-am felicit și încurajat. Nu i au făcut nimic și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]