15,474 matches
-
2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare celor formulate în prezenta cauză, iar Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 454 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 462 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294819]
-
autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai - să înțeleagă sensul lor și să își adapteze conduita. Așadar, având în vedere considerentele de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, prevederile legale supuse controlului de constituționalitate respectă exigențele de calitate a legii, fiind conforme art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 18. De altfel, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice
DECIZIA nr. 462 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294819]
-
prevederile legale criticate este diferită de cea analizată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 13 mai 2020, prin care au fost supuse controlului de constituționalitate dispoziții legale care impuneau o obligație generală de a respecta un număr nedefinit de norme, cu dificultate identificabile, și stabileau sancțiuni contravenționale, neincriminând fapte concrete. Prin urmare, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate în prezenta cauză. ... 24. Pentru considerentele
DECIZIA nr. 462 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294819]
-
25 octombrie 2022. De asemenea, se solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, întrucât prevederile criticate nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 23 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 31.169/215/2019, Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 418 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294809]
-
Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 lit. a) raportate la cele ale art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, se observă că acestea au mai format obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 454 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 11 ianuarie 2023, excepția fiind respinsă ca neîntemeiată. ... 20. Astfel, prin decizia precitată, paragraful 17, din
DECIZIA nr. 418 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294809]
-
participanții la trafic - să înțeleagă sensul lor și să își adapteze conduita. Așadar, având în vedere considerentele de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea a constatat că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate respectă exigențele de calitate a legii, fiind conforme art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 22. Referitor la critica raportată la dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea a reținut că accesul liber la justiție al persoanei care a fost
DECIZIA nr. 418 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294809]
-
soluționarea excepției de neconstituționalitate referitoare la texte din cuprinsul Legii nr. 370/2004, deoarece, în cadrul procedurii constituționale întemeiate pe art. 146 lit. f) din Constituție nu este permisă sesizarea directă a Curții Constituționale pentru a se pronunța cu privire la constituționalitatea dispozițiilor legii electorale, acesta fiind un mecanism de control diferit, prevăzut distinct de art. 146 lit. d) din Legea fundamentală. ... CURTEA, examinând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
că autorul sesizării nu invocă motive de nelegalitate a celor două decizii ale Biroului Electoral Central, ci de neconstituționalitate a unora din prevederile cuprinse în Legea nr. 370/2004, în baza cărora acestea au fost adoptate. În esență, autorul solicită verificarea constituționalității unor prevederi din Legea nr. 370/2004 ale căror soluții legislative sunt criticate întrucât nu permit candidaților independenți să propună membri în birourile electorale și delegați sau orice altă formă de reprezentare pentru a asista la operațiunile efectuate de birourile electorale
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
de autorul contestației, Curtea observă că în cauză sunt aplicabile considerentele reținute de Curtea Constituțională în Hotărârea nr. 66 din 1 octombrie 2019, precitată, prin care instanța constituțională a stabilit, de principiu, competența sa de a efectua un control de constituționalitate cu privire la dispozițiile legale ce reglementează procedura de alegere a Președintelui României în cadrul atribuției consacrate de art. 146 lit. f) din Constituție. Curtea a arătat la paragraful 29 al hotărârii că, spre deosebire de situația alegerilor pentru Parlamentul
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
contestațiile care vizează deciziile de admitere/respingere a protocoalelor de constituire a alianțelor electorale, respectiv constituirea Biroului Electoral Central, unde competența de judecată revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel încât singurul cadru procesual în care se poate pune problema constituționalității prevederilor Legii nr. 370/2004 este cel reprezentat de contestațiile judecate de către Curtea Constituțională în cadrul atribuției sale prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituție. Prin urmare, având în vedere că nu există un alt mecanism constituțional prin intermediul
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
Curtea Constituțională în cadrul atribuției sale prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituție. Prin urmare, având în vedere că nu există un alt mecanism constituțional prin intermediul căruia să se conteste în mod efectiv, concret și prompt prezumția de constituționalitate a Legii nr. 370/2004, care, astfel, tinde să devină una absolută în contextul sferei de aplicare a acestei legi, Curtea a reținut că este de competența sa ca, în cadrul art. 146 lit. f) din Constituție, să evalueze, la cerere
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
Legii nr. 370/2004, care, astfel, tinde să devină una absolută în contextul sferei de aplicare a acestei legi, Curtea a reținut că este de competența sa ca, în cadrul art. 146 lit. f) din Constituție, să evalueze, la cerere, însăși constituționalitatea Legii nr. 370/2004 în ceea ce privește procedura de alegere a Președintelui României. O soluție contrară ar nega însăși rolul constituțional al Curții Constituționale și ar acorda prevalență aspectelor de legalitate propriu-zisă a desfășurării procesului electoral, așadar, exigențelor de natură
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
paragraful 30 din aceeași hotărâre, că și Avocatul Poporului are atribuția de a formula o acțiune directă în fața instanței constituționale sub forma excepției de neconstituționalitate reglementate de art. 146 lit. d) teza finală din Constituție și astfel poate contesta constituționalitatea prevederilor Legii nr. 370/2004, însă în acest caz sesizarea Curții Constituționale nu se realizează de persoana direct interesată și implicată în cadrul procedurii de alegere a Președintelui României, ci de o autoritate publică, Avocatul Poporului, care are o marjă exclusivă
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
în cadrul cărora cetățenii sunt chemați să își exercite dreptul de vot prevăzut de art. 36 din Constituție (alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare), doar cel organizat în vederea alegerii președintelui României beneficiază de o procedură specială de control de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională (a se vedea pe larg în acest sens Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1003 din 8 octombrie 2024, paragraful 52). ... 31. Raportând aceste
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
care se încadrează în marja de apreciere a legiuitorului, fie primar, fie delegat, singura limită constituțională fiind determinată de respectarea caracterului echitabil al procesului electoral în cadrul unei societăți democratice, aspect care poate fi verificat în cadrul unui control de constituționalitate prin prisma principiului pluralismului politic și al garanțiilor legale suficiente pentru respectarea caracterelor votului cetățenilor. (Decizia nr. 252 din 14 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 28 august 2024, paragrafele 81, 82 și
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
se constată că soluțiile legislative care nu permit candidaților independenți să propună membri în birourile electorale și să desemneze delegați la observarea alegerilor se înscriu în marja de apreciere a legiuitorului, fără a prezenta vicii de natură să le afecteze constituționalitatea. ... 38. Fără îndoială, reglementarea sistemului electoral reprezintă un proces complex, care implică, prin natura sa, o permanentă adaptare la dinamica relațiilor sociale cu specific electoral. De aceea, în limitele trasate de Legea fundamentală, este de competența exclusivă a legiuitorului să
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
fiind impusă ulterior, prin Legea nr. 148/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 25 iulie 2019. ... 39. Având în vedere că, în urma controlului de constituționalitate exercitat în cauză asupra dispozițiilor criticate din Legea nr. 370/2004, nu a fost relevat vreun viciu de neconstituționalitate, rezultă că prezenta contestație, formulată împotriva deciziilor Biroului Electoral Central nr. 4/D din 24 septembrie 2024 și nr. 12/D din 30 septembrie
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
judiciar în materie de contencios electoral. În plus, în cadrul contenciosului electoral prezidențial Curtea Constituțională nu poate soluționa excepții de neconstituționalitate. Un reviriment de jurisprudență prin care jurisdicția constituțională ar admite că ar fi competentă să realizeze un control de constituționalitate a legii electorale în cadrul atribuției sale prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituție trebuie motivat prin raportare la elemente noi de fapt și/sau de drept ce ar fi apărut între perioada în care s-a format jurisprudența sa
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
art. 31 și 42 din Legea nr. 370/2004. Astfel, atunci când stabilește atribuția Curții Constituționale în materia contenciosului electoral prezidențial Constituția utilizează verbul „veghează“, în vreme ce atunci când îi conferă Curții Constituționale atribuții de control, precum în cazul verificării constituționalității legilor sau ordonanțelor, folosește verbul „se pronunță“. În materie electorală Curtea Constituțională este îndrituită să vegheze doar la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și să confirme ori să infirme rezultatele alegerilor, iar nu să exercite un control deplin de
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
legilor sau ordonanțelor, folosește verbul „se pronunță“. În materie electorală Curtea Constituțională este îndrituită să vegheze doar la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și să confirme ori să infirme rezultatele alegerilor, iar nu să exercite un control deplin de constituționalitate, așa cum are competența de a face în baza art. 146 lit. a) sau d) din Constituție. În continuarea acestor prevederi constituționale, Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale a stabilit în art. 38 că jurisdicția constituțională este
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
nr. 924 din 24 noiembrie 2017, paragraful 68). ... 1.6. Pe cale de consecință, dacă hotărârile Biroului Electoral Central pentru interpretarea unitară a legii electorale sunt acte administrative supuse regimului juridic de drept comun, adică sunt supuse controlului de legalitate și constituționalitate realizat de instanțele de contencios administrativ, cu atât mai mult deciziile adoptate de Biroul Electoral Central pentru aplicarea unitară a prevederilor Legii nr. 370/2004 beneficiază de același regim juridic. ... 1.7. Extinderea pe cale pretoriană a competenței Curții Constituționale în materie
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
neconstituționalitate în cadrul contenciosului electoral prezidențial. 2.1. O jurisprudență constantă a Curții Constituționale a stabilit pentru motive întemeiate că în cadrul atribuției sale prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituție jurisdicția constituțională nu poate realiza și un control de constituționalitate a Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României. Amintim, în acest sens, Hotărârea nr. 45 din 7 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 24 noiembrie 2000, Hotărârea nr. 19 din 10 noiembrie 2004
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
cu această jurisprudență anterioară și apreciem că și solicitarea în acest sens primită în prezenta cauză trebuia respinsă ca inadmisibilă. ... 2.2. Un reviriment de jurisprudență prin care jurisdicția constituțională ar admite că ar fi competentă să realizeze un control de constituționalitate a legii electorale în cadrul atribuției sale prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituție trebuie motivat prin raportare la elemente noi, de fapt și/sau de drept, care ar fi intervenit între momentul la care s-a stabilit anterioara abordare
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
abordare jurisprudențială și cel la care a intervenit schimbarea opticii jurisdicției. Simpla susținere că în cadrul procesului electoral ce vizează alegerea Președintelui României nu există un mecanism constituțional prin care să poată fi contestată efectiv, concret și prompt prezumția de constituționalitate a Legii nr. 370/2004 nu se poate constitui într-un element nou, nici în fapt și nici în drept, apt să justifice un astfel de reviriment. De asemenea, simpla existență a unui precedent (a se vedea Hotărârea nr. 66/2019) nu
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
alegerilor prezidențiale nu ar putea apărea un cadru procesual în care să fie ridicată o excepție de neconstituționalitate referitoare la prevederi din Legea nr. 370/2004, nu este factual corectă, de vreme ce Legea nr. 370/2004 a făcut obiectul controlului de constituționalitate de către Curtea Constituțională în Decizia nr. 418 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 13 iulie 2020. Faptul că pe rolul Curții a existat o excepție de neconstituționalitate referitoare la prevederi
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]