2,910 matches
-
puțin unei alte coloane (4.3) care să prezinte o fază staționara cu o polaritate diferită. Această procedură trebuie să continue până când se obține o cromatograma pe care picurile de CV și/sau de etalon intern nu se suprapun cu constituenții probei de aliment; ... b) prin utilizarea altor detectori, de exemplu, detector de conductivitate microelectrolitic*7); ... --------- *7) Vezi Jurnalul Științei Cromatografice, vol. 12, martie 1974, p. 152. c) prin utilizarea spectrometriei de masă. În acest caz, daca ionii moleculari cu mase
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199398_a_200727]
-
sau mai multe nu sunt constituite din materiale plastice, chiar dacă stratul destinat a veni în contact direct cu alimentele este constituit exclusiv din material plastic. ... Articolul 11 (1) Se interzice utilizarea materialelor și obiectelor din material plastic care transferă din constituenții lor alimentelor cantități care depășesc că limită de migrare globală specifică 10 mg/dmp din suprafața materialului sau a obiectului. ... (2) Se admite utilizarea materialelor și a obiectelor care transferă 60 miligrame de constituenți eliberați pe kilogram de aliment în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199400_a_200729]
-
din material plastic care transferă din constituenții lor alimentelor cantități care depășesc că limită de migrare globală specifică 10 mg/dmp din suprafața materialului sau a obiectului. ... (2) Se admite utilizarea materialelor și a obiectelor care transferă 60 miligrame de constituenți eliberați pe kilogram de aliment în următoarele cazuri: ... a) obiecte care sunt recipiente sau care sunt comparabile cu recipientele ori care pot fi umplute, având o capacitate cuprinsă între 500 ml și 10 l; ... b) obiecte care pot fi umplute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199400_a_200729]
-
puțin unei alte coloane (4.3) care să prezinte o fază staționara cu o polaritate diferită. Această procedură trebuie să continue până când se obține o cromatograma pe care picurile de CV și/sau de etalon intern nu se suprapun cu constituenții probei de material sau obiect; ... b) prin utilizarea altor detectori, de exemplu, detector de conductivitate microelectrolitic*5); ... ----------- *5) Vezi Jurnalul Științei Cromatografice, vol. 12, martie 1974, p. 152. c) prin utilizarea spectrometriei de masă. În acest caz, daca ionii moleculari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199400_a_200729]
-
puțin unei alte coloane (4.3) care să prezinte o fază staționara cu o polaritate diferită. Această procedură trebuie să continue până când se obține o cromatograma pe care picurile de CV și/sau de etalon intern nu se suprapun cu constituenții probei de aliment; ... b) prin utilizarea altor detectori, de exemplu, detector de conductivitate microelectrolitic*7); ... --------- *7) Vezi Jurnalul Științei Cromatografice, vol. 12, martie 1974, p. 152. c) prin utilizarea spectrometriei de masă. În acest caz, daca ionii moleculari cu mase
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199400_a_200729]
-
introdus de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 431 din 16 aprilie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 15 mai 2008. Articolul 11 (1) Materialele și obiectele din plastic nu trebuie să transfere în alimente din constituenții lor în cantități mai mari de 60 miligrame de constituenți puși în libertate pe kilogram de aliment sau de simulant de aliment (mg/kg) (limită migrării globale). Se admite că limită respectivă să fie de 10 miligrame pe decimetru pătrat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199402_a_200731]
-
431 din 16 aprilie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 372 din 15 mai 2008. Articolul 11 (1) Materialele și obiectele din plastic nu trebuie să transfere în alimente din constituenții lor în cantități mai mari de 60 miligrame de constituenți puși în libertate pe kilogram de aliment sau de simulant de aliment (mg/kg) (limită migrării globale). Se admite că limită respectivă să fie de 10 miligrame pe decimetru pătrat din suprafața materialului sau a obiectului (mg/dmp) în următoarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199402_a_200731]
-
puțin unei alte coloane (4.3) care să prezinte o fază staționara cu o polaritate diferită. Această procedură trebuie să continue până când se obține o cromatograma pe care picurile de CV și/sau de etalon intern nu se suprapun cu constituenții probei de material sau obiect; ... b) prin utilizarea altor detectori, de exemplu, detector de conductivitate microelectrolitic*5); ... ----------- *5) Vezi Jurnalul Științei Cromatografice, vol. 12, martie 1974, p. 152. c) prin utilizarea spectrometriei de masă. În acest caz, daca ionii moleculari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199402_a_200731]
-
puțin unei alte coloane (4.3) care să prezinte o fază staționara cu o polaritate diferită. Această procedură trebuie să continue până când se obține o cromatograma pe care picurile de CV și/sau de etalon intern nu se suprapun cu constituenții probei de aliment; ... b) prin utilizarea altor detectori, de exemplu, detector de conductivitate microelectrolitic*7); ... --------- *7) Vezi Jurnalul Științei Cromatografice, vol. 12, martie 1974, p. 152. c) prin utilizarea spectrometriei de masă. În acest caz, daca ionii moleculari cu mase
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199402_a_200731]
-
vor fi mai mult directive, în a doua situație va lăsa mai mult spațiu pentru self-management, va implica studenții în determinarea obiectivelor cursului etc. Aceste supoziții, dublate de concepția profesorului asupra achiziționării cunoștințelor, ca și asupra procesului de învățare, sunt constituente a ceea ce numim generic filosofia sa didactică. Dacă acestea sunt aspecte de ordin general, cele care țin de stilul didactic sunt puternic individualizate și se referă în special la influența personalității cadrului didactic asupra comportamentului său didactic, la maniera sa
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vor fi mai mult directive, în a doua situație va lăsa mai mult spațiu pentru self-management, va implica studenții în determinarea obiectivelor cursului etc. Aceste supoziții, dublate de concepția profesorului asupra achiziționării cunoștințelor, ca și asupra procesului de învățare, sunt constituente a ceea ce numim generic filosofia sa didactică. Dacă acestea sunt aspecte de ordin general, cele care țin de stilul didactic sunt puternic individualizate și se referă în special la influența personalității cadrului didactic asupra comportamentului său didactic, la maniera sa
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
administrație numai ca rezultat al unui raport contractual Între guvernați și guvernanți. Acestea sunt asociate cu deciziile de politici publice luate la nivelul unor instituții reprezentante ale statului român, ca fiind justificate exclusiv prin performanța pe care o prezintă pentru constituenții acestor instituții. Problema agregării unei acțiuni colective formate la acest nivel constă În capacitatea de a regla caracteristicile relației dintre ceea ce produce administrația și structurile acesteia, astfel Încât orice demers să poată fi cât mai ușor asociat cu expresia unei voințe
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
unei convenții. Modul În care cele două tipuri de perspective ajung să se Întrepătrundă constituie, de fapt, miza proiectului Europei Unite. Justificarea materializării unei astfel de idei este dată de genul de beneficii pe care ar putea să le obțină constituenții ei. Singura problemă rămasă este de a detecta modul În care aceste beneficii pot fi identificate sau măsurate. Discursul despre politicile publice În relația cu administrația se referă la acest capitol al relațiilor politice, În care beneficiile sunt obținute pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politici ai acestor instituții. Volumul are două părți. Prima parte are un caracter mai teoretic, Încercând să aducă În discuție aspecte de principiu legate de relația dintre politicile publice și administrația centrală, privită la nivelul constitutiv al furnizării beneficiilor pentru constituenți (contribuabili). Această parte propune o perspectivă În care politicile publice furnizate de administrația publică, inclusiv cele ce corespund unui proces de reformă a ei, sunt considerate a fi expresia intenției de a impune un anumit tip de viziune asupra administrației
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
eficiente depinde de modul În care interacționează instituția acțiunii colective și instituția pieței libere. Demersul inițiat În următorul studiu („Politicile publice și antreprenoriatul politic - de ce aspirina nu va fi de ajuns”, semnat de Horia Terpe) se referă la relația dintre constituenți și furnizorul de bunuri publice, făcând o distincție, În privința furnizorului, În ceea ce privește relația dintre antreprenoriatul politic și administrația publică. În acest context, este oferită, ulterior analizării unor modele clasice de relații (cel clientelar și cel formal), o deschidere teoretică diferită În raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care ideile politice și tehnice sunt puse În practica guvernării, sub forma unor acte sau acțiuni ale administrației publice. Într-un sens mai larg, politicile publice se referă la acea parte a acțiunii colective care se desfășoară prin intermediul relației dintre constituenți și diferitele niveluri ale autorităților publice, având ca rezultat furnizarea unor bunuri publice prin realocarea veniturilor bugetare În cheltuieli publice 1. Ca autorități publice, antreprenoriatul politic și administrația furnizează bunuri publice constituenților. Dintre ultimii, o parte sunt plătitori de taxe
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
un fel sau altul, la arena de decizie și acțiune colectivă. Prin cele două input-uri (contribuție prin plata taxelor, respectiv prin semnalele politice prin care ei Își precizează preferințele și urmăresc transpunerea acestora În acțiune - alegeri, mass-media, plângeri etc.), constituenții 1 co-produc bunurile publice, participând la procesul politicilor publice. În continuare, mă voi referi la politicile publice În acest sens larg, care este echivalat cu cel de acțiune colectivă realizată prin intermediul autorităților publice. Din acest punct de vedere, Înțelesul sintagmei
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mă voi referi la politicile publice În acest sens larg, care este echivalat cu cel de acțiune colectivă realizată prin intermediul autorităților publice. Din acest punct de vedere, Înțelesul sintagmei politici publice este apropiat de cel al economiilor publice 2. Întrucât constituenții sunt purtătorii suveranității, se presupune că trebuie să existe o coerență Între preferințele acestora și seturile, calitatea, cantitatea și distribuția bunurilor publice furnizate. Această coerență ar urma să fie asigurată de mecanismele democrației reprezentative. Supoziția operațională pe care o propun
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mecanismele democrației reprezentative. Supoziția operațională pe care o propun este că scopul politicilor publice constă În (și numai În) furnizarea eficientă 3 a bunurilor publice. Între antreprenoriatul politic și administrație există o relație de tip antreprenor-manageri, iar, În sens economic, constituenții tratează, de fapt, cu o singură entitate: statul, ca furnizor de bunuri. De aici rezultă că eficiența politicilor publice depinde de două procese centrale: 1. relația (politică) dintre furnizorii de bunuri publice (autoritățile publice ca entități organizaționale) și constituenți, cărora
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
economic, constituenții tratează, de fapt, cu o singură entitate: statul, ca furnizor de bunuri. De aici rezultă că eficiența politicilor publice depinde de două procese centrale: 1. relația (politică) dintre furnizorii de bunuri publice (autoritățile publice ca entități organizaționale) și constituenți, cărora respectivul bun li se adresează, și 2. procesul (economic) efectiv prin care bunul este furnizat (procesul, producția și distribuția). În continuare, prima secțiune a capitolului va propune o scurtă introducere conceptuală În problema generală a organizării politice, cu scopul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
acțiunii colective are loc prin autoritățile și politicile publice. Procesul este separabil În cele două relații constitutive importante, anticipate mai sus. Prima relație este cea dintre furnizori (autorități centrale, locale și alte entități furnizoare de bunuri și servicii publice) și constituenți. A doua relație este cea dintre antreprenorii politici și administrație, În care se desfășoară procesul de furnizare (producție și distribuție) a bunurilor publice. Astfel, din punct de vedere instituțional (al seturilor diferite de stimulente cu care sunt confruntați), există trei
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cu care sunt confruntați), există trei categorii de actori importanți pentru politicile publice: antreprenorii politici (politicieni și partidele În sistemul democratic la nivel local, regional, central și internațional), administrația (care pune În aplicare „contractul” de furnizare a bunurilor publice) și constituenții (participanții la acțiunea colectivă ca purtători ai suveranității, plătitori de taxe, beneficiari ai bunului public și electori ai antreprenorilor). Se știe că eficiența politicilor publice este rezultatul interacțiunilor care se desfășoară În contextul organizării politice și instituționale În cadrul a două
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
colectivă ca purtători ai suveranității, plătitori de taxe, beneficiari ai bunului public și electori ai antreprenorilor). Se știe că eficiența politicilor publice este rezultatul interacțiunilor care se desfășoară În contextul organizării politice și instituționale În cadrul a două procese, unul Între constituenți și furnizorul de bunuri publice (statul) și altul constând În furnizarea economică a bunului, care se desfășoară Între antreprenorii politici și administrație. Aceste trei categorii de actori sunt distinse prin seturile diferite de stimulente cu care sunt confruntați și, implicit
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
producție și distribuție a bunurilor În cauză. Unul dintre factorii de producție esențiali este munca agenților (subcontractanți ai antreprenorului) și modul În care aceasta este organizată. După cum s-a spus, din punct de vedere economic, cel de-al treilea actor, constituenții, tratează cu primii doi, considerându-i ca pe o singură entitate („furnizorul”). De-a lungul timpului, au fost experimentate diverse organizări politice; fiecare dintre acestea a presupus existența unuia sau a mai multor antreprenori care să-și asume funcția de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
constituenților de a alege Între alternative, ei neputându-și exprima sancțiunea pentru un bun nedorit, de proastă calitate sau oferit la un preț mult prea mare prin alegerea unei alternative mai bune. De exemplu, În unități ample de consum public, constituenții nu pot alege nici să circule pe alt tip de drumuri decât cele publice, nici să obțină o anumită autorizație de construcție din altă parte (Ostrom și Ostrom, 1999, p. 98). Mai mult decât atât, puterea relativă a furnizorului În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]