KorAP: Find »[drukola/base=consul & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...100 101 102 ...184 >

4,590 matches

Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525

prestigiul în fața domnitorului Țării Românești și pentru a-l pune pe picior de egalitate, din punctul de vedere al titulaturii, cu consulul-general rus. Cu această ocazie, salariul său va fi mărit la 700 de lire, pentru a-l distinge de consulii ordinari din Iași sau Belgrad, care câștigau numai 600 de lire. Colquhoun avea să obțină și deschiderea a două noi viceconsulate la Galați și Brăila. Viceconsulatul din Galați a fost înființat la 28 ianuarie / 9 februarie 1835, înlocuind starostia detinută

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
țară, devenind Marc Gessi, fost avocat în cadrul misiunii comerciale de la Constantinopol. La 12/24 noiembrie 1835, printr-un berat imperial, Hutchinson era numit viceconsul la Brăila. Pe de altă parte, la 16/28 iulie 1836, la Iași, a fost numit consul, la cererea lui Colquhoun, Samuel Gardner. Acesta va desfășura o activitate de lungă durată, ca și patronul său din București, rămânând în această funcție până la moartea sa, survenită la 17/29 august 1858. în perioada de interimat trebuie să notăm

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
său din București, rămânând în această funcție până la moartea sa, survenită la 17/29 august 1858. în perioada de interimat trebuie să notăm vizita lui David Urquhart în Principate, trimis în misiune comercială, dar și de informare, în absența unui consul general titular, de către Londra. Acesta a conferit cu Mihail Sturdza, despre care relatează următoarele: „Crezând, așa cum a făcut-o în timpul vizitei mele, că Anglia nu putea tolera ca Rusia să continue în acest mod, el a fost doritor să mă

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
sunt preluate memorii boierești, care cereau cu insistență abrogarea Regulamentelor și garanția colectivă a celor cinci Mari Puteri europene, ca singură cale de a preveni anexarea Principatelor la Rusia sau prelungirea sine die a prezenței militare rusești sub diferite pretexte. Consulul englez la Iași, Samuel Gardner, observa că „Regulamentele Organice sunt o constituție care, în loc să unească elementele discordante, este cauza pentru care ele sunt separate”, Rusia introducând cu abilitate asemenea contradicții care să-i permită amestecul în treburile interne ale Principatelor

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
ca guvernatori nominali, deposedați de toate puterile autonome și servind doar ca executanți ai acelor măsuri care le sunt dictate de guvernul rus”. Aceeași părere este exprimată și de succesorul lui Blutte la consulatul englez din București, Robert G. Colquhoun: „Consulul general rus și-a asumat mai mult caracterul unui dictator, decât pe acela de reprezentant al unei Puteri protectoare”. Aceste afirmații se bazează, între altele, pe titulatura auto-asumată de baronul Peter de Rückman (Piotr Ivanovici Rückman), care folosea, în locul termenului

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
unei Puteri protectoare”. Aceste afirmații se bazează, între altele, pe titulatura auto-asumată de baronul Peter de Rückman (Piotr Ivanovici Rückman), care folosea, în locul termenului de mandat, sintagma „guvernarea mea”, pentru a desemna realizările din Principate în perioada cât a fost consul general al Rusiei la București. Această afirmație era împărtășită de majoritatea consulilor. Francezul Lagan scria, de exemplu, la 21 februarie 1833 că „ar fi de dorit ca Poarta să introducă (în Regulamentul Organic) o frază în folosul rămășiței de suzeranitate

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
de baronul Peter de Rückman (Piotr Ivanovici Rückman), care folosea, în locul termenului de mandat, sintagma „guvernarea mea”, pentru a desemna realizările din Principate în perioada cât a fost consul general al Rusiei la București. Această afirmație era împărtășită de majoritatea consulilor. Francezul Lagan scria, de exemplu, la 21 februarie 1833 că „ar fi de dorit ca Poarta să introducă (în Regulamentul Organic) o frază în folosul rămășiței de suzeranitate asupra acestei țări (Muntenia) ... singurul mijloc, poate, de a scăpa de privilegiile

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
o frază în folosul rămășiței de suzeranitate asupra acestei țări (Muntenia) ... singurul mijloc, poate, de a scăpa de privilegiile străinilor în general și de a împiedica marile inconveniente ce ar rezulta dintr-o administrație fără control, condusă, din umbră, de consulul Rusiei, un fel de dictator al cărui interes va fi întotdeauna opus celui al colegilor săi și pe care plângerile lor rar l-ar putea atinge”. Ambasadorul francez la Constantinopol era chemat să intervină pe lângă Poartă, sprijinindu-se pe o

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
același context, Bois-le-Compte aprecia, la 11 mai 1834, că cedarea Bucovinei către Austria și a Basarabiei către Rusia erau ilegale întrucât Poarta, ca putere suzerană, se angajase tocmai să păstreze integritatea teritorială a Principatelor, în schimbul plății tributului. într-adevăr, temerile consulilor erau întemeiate: trupele rusești continuau să staționeze în Principate și după retragerea oficială. Colquhoun prezintă un bilanț noului ambasador englez la Viena, Strangways: la Silistra - 17500 de soldați, la Bârlad și Tecuci - două batalioane cu 4500 de soldați, la Râmnic

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
cu 12 tunuri, la Buzău - 700 de cazaci, unități mai mici în celelalte orașe. Alexandru Ghica s-a dovedit mai puțin supus Rusiei decât îl bănuia Blutte. El încearca o apropiere de Anglia, mărturisindu-i lui Colquhoun că Ruckmann, noul consul rus, care la înlocuit pe Minciaki în 1835, se purta ca un dictator, amestecându-se chiar și în neânțelegerile dintre membrii familiei domnului. Colquhoun credea că intențiile Rusiei erau de a discredita pe domn, pentru a-l putea înlocui cu

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
discredita pe domn, pentru a-l putea înlocui cu un președinte de divan trimis de la St. Petersburg. Ghica vine chiar cu inițiativa stabilirii unei corespondențe directe între Principate și Anglia prin intermediul lui Colquhoun. într-o altă întrevedere, el îi împărtășește consulului englez că agenții ruși se infiltrau în Balcani pentru a produce tulburări care să justifice menținerea prezenței militare rusești în zonă. Ghica își expirma convingerea că avea informații că Rusia va ocupa din nou Principatele. Colquhoun reda textual neputința Domnului

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
care să justifice menținerea prezenței militare rusești în zonă. Ghica își expirma convingerea că avea informații că Rusia va ocupa din nou Principatele. Colquhoun reda textual neputința Domnului: „Ce pot face? Ce va face guvernul englez pentru a ne scăpa?”. Consulul englez descrie și atmosfera de corupție și de resemnare care domnea la București. Alexandru Ghica a oscilat de fapt în permanență între imperativele naționale ale țării sale și cerințele Rusiei, fapt rezumat de Elias Regnault: „neștiind nici să se alăture

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
cu Poarta. Se poate spune că rapoartele lui Colquhoun și Gardner, care informau constant Londra asupra influenței nelimitate de care se bucura Rusia în Principate, au avut partea lor de influență în această reorientare a politicii engleze. în acest context, consulul francez la Iași, Huber, informa că Londra era preocupată de a „diminua sau cel puțin neutraliza influența rusă în Principate”. La 7/19 septembrie 1836, Colquhoun numea în postul de viceconsul la Galați pe Charles Cunningham. Acesta se va remarca

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
data aceasta el venea în calitatea sa oficială de secretar al Ambasadei britanice din Constantinopol. Colquhoun l-a găzduit trei zile (13-16 iulie 1836), însoțindu-l apoi într-o călătorie de două zile la Silistra (16-17 iulie). Cu această ocazie, consulul englez i-a pregătit două sau trei întrevederi cu domnitorul Alexandru Ghica. Conținutul acestor discuții le aflăm dintr-un raport al lui Urquhart însuși, acestea concentrându-se asupra a trei subiecte cheie: împrumutul de 120.000 de lire solicitat pentru

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
fructuoase. Colquhoun reda și deplasarea la Silistra, la 1 mai 1837, a celor doi domni români pentru a-l întâlni pe sultan, în vizita oficială în acel simbol al ocupației rusești. în ciuda reticenței inițiale care ținea de carantina de pe Dunăre, consulii străini s-au hotărât să meargă și ei să prezinte omagiul suveranului. Aceștia au fost primiți într-o audiență comună pe data de 15 mai 1837, doar consulul rus, baronul Ruckmann, fiind primit têtea-tête, ceea ce a stârnit obiecțiile consulului austriac

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
al ocupației rusești. în ciuda reticenței inițiale care ținea de carantina de pe Dunăre, consulii străini s-au hotărât să meargă și ei să prezinte omagiul suveranului. Aceștia au fost primiți într-o audiență comună pe data de 15 mai 1837, doar consulul rus, baronul Ruckmann, fiind primit têtea-tête, ceea ce a stârnit obiecțiile consulului austriac. Alegerile din iarna anului 1836/1837 au avut loc într-o atmosferă tensionată, după cum rezulta din rapoartele consului englez. Un grup de boieri opoziționiști, în frunte cu Emanoil

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
Dunăre, consulii străini s-au hotărât să meargă și ei să prezinte omagiul suveranului. Aceștia au fost primiți într-o audiență comună pe data de 15 mai 1837, doar consulul rus, baronul Ruckmann, fiind primit têtea-tête, ceea ce a stârnit obiecțiile consulului austriac. Alegerile din iarna anului 1836/1837 au avut loc într-o atmosferă tensionată, după cum rezulta din rapoartele consului englez. Un grup de boieri opoziționiști, în frunte cu Emanoil Băleanu, Ion Câmpineanu și Gr. Cantacuzino, a fost ales în adunare

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
despre o remaniere guvernamentală legată de un scandal de corupție. El vorbește și de rezistența domnitorului la propunerile baronului Rückmann pentru funcțiile ministeriale devenite vacante și apoi de noile numiri, fără a face vreun comentariu asupra titularilor. Și în Moldova, consulii ruși Timkovski, Besack și Kotzebue se amestecau în cele mai mărunte acte ale guvernării, plângându-se St. Peterburgului că nu sunt consultați zi de zi de către domn. Gardner, consulul englez la Iași, descrie pe larg intrigile acestora, care ridicau pe

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
numiri, fără a face vreun comentariu asupra titularilor. Și în Moldova, consulii ruși Timkovski, Besack și Kotzebue se amestecau în cele mai mărunte acte ale guvernării, plângându-se St. Peterburgului că nu sunt consultați zi de zi de către domn. Gardner, consulul englez la Iași, descrie pe larg intrigile acestora, care ridicau pe boieri împotriva domnului. Pe de altă parte, Colquhoun informa Londra despre detașarea lui Rückmann la Constantinopol, în august 1837, pentru a-l înlocui temporar pe ambasadorul rus de acol

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
Domnitorul a răspuns că se bucură de acest lucru și a exprimat felicitările sale oficiale pentru regina Victoria ». Colquhoun prezintă și atmosfera din Adunarea munteană în jurul discuției asupra articolului adițional, care a fost respins cu o mare majoritate. Ca urmare, consulul rus i-a cerut domnului să intervină pentru dizolvarea Adunării, ceea ce acesta a și făcut. în plus, cu toate că Adunarea alesese doi membri ai opoziției ca magistrați ai orașului, Domnul a fost obligat de același consul rus să nu confirme alegerea

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
o mare majoritate. Ca urmare, consulul rus i-a cerut domnului să intervină pentru dizolvarea Adunării, ceea ce acesta a și făcut. în plus, cu toate că Adunarea alesese doi membri ai opoziției ca magistrați ai orașului, Domnul a fost obligat de același consul rus să nu confirme alegerea. într-un memorandum din 31 iunie 1837, Colquhoun prezintă atmosfera generală, de înoire și tranziție din țară: „în ultimii câțiva ani a fost o avansare rapidă în civilizație printre clasele înalte ale acestor provincii. Tinerii

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
lui Colquhoun i se aducea la cunoștință că a fost aprobată propunerea sa ca Vincent Lloyd să fie numit viceconsul la Brăila. După cum se știe, problema înființării acestui consulat tensionase la maximum relațiile dintre predecesorul său, Blutte și administrația rusă, consulul englez trebuind să aștepte plecarea trupelor de ocupație pentru a obține acordul autorităților române pentru deschiderea acestei reprezentanțe diplomatice. Consulii englez și francez acționau de multe ori în comun, cum s-a intâmplat la deschiderea Adunării muntene, în aprilie 1834

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
la Brăila. După cum se știe, problema înființării acestui consulat tensionase la maximum relațiile dintre predecesorul său, Blutte și administrația rusă, consulul englez trebuind să aștepte plecarea trupelor de ocupație pentru a obține acordul autorităților române pentru deschiderea acestei reprezentanțe diplomatice. Consulii englez și francez acționau de multe ori în comun, cum s-a intâmplat la deschiderea Adunării muntene, în aprilie 1834, când li s-au acordat, pentru prima dată, două locuri pentru a asista la dezbateri. Cu această ocazie, Colquhoun descrie

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
Așa a fost cazul în mai 1838, când, la cererea Adunării muntene de a fi sprijinită în încercarea de a se opune introducerii articolului adițional, Colquhoun și Chateaugiron nu au putut face nimic concret. într-un raport din noiembrie 1838, consulul britanic afirma faptul că subiectul independenței este unul preferat de Partida națională și că el a încercat personal să-i convingă pe liderii partidei că ar fi fost în interesul lor ca Principatele să fie considerate ca făcînd parte din

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
Partida națională și că el a încercat personal să-i convingă pe liderii partidei că ar fi fost în interesul lor ca Principatele să fie considerate ca făcînd parte din Imperiul otoman. într-un alt raport, din 1 februarie 1839, consulul francez la Iași, Huber, informa pe Molé despre o convorbire cu Mihail Sturdza, prin care acesta din urmă afirmase necesitatea unui protectorat anglo-francez, care să-l înlocuiască pe cel rusesc. în acest context se situează și turneul diplomatic al lui

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]