8,426 matches
-
la part d'ombre que l'homme retient cachée en lui: Nana prend des proportions quasi mythiques, parce qu'elle est la Chair, le Désir, le Sexe, l'Indicible mais bien réel" [Becker, 2000, p.117]. Nana este cauza "animalizării" contelui Muffat, reducându-l la lătrat, urlete și grohăit când e vorba de a scoate în relief "la bête humaine". Și aristocrata Michèle de Burne are capacitatea de a scoate animalicul la suprafață din admiratorii săi: Îl avait envie de tomber
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Sidonie își înșeală nu doar soțul, dar și amantul: "Elle le rendait fou positivement. Elle le trompait, îl en était sûr, elle le trompait avec le tenor toulousien, ce Cazabon dit Cazaboni" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.225]. Contele Muffat este doar "amantul oficial" într-o suită de alti amanți netitulari: "l'homme qui, donnant le plus, était l'amant officiel.... Îl se maintenait en payant, achetant très cher jusqu'aux sourires" [Zola, Nana, p.436]. Intermediară Vatnaz insistă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
legatura mai profundă, ascunsă, a faptelor" [idem]. 365 "În general, bărbații acuză femeile că sunt limbute, dar ei dețin monopolul discursurilor, necrologurilor etc., iar studiile americane recente demonstrează că ei vorbesc mai mult decât femeile" [Cernichevivi, p.74]. 366 Felul contelui Muffat de a o dezmierda pe Nana constă în primitivizarea limbajului: "le faisait zézayer comme un enfant" [Zola, Nana, p.438]. Limbajul amoros siropos al doamnei Walter îi pare lui Duroy o comedie infantilă: "Îl était surtout écœuré de l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fille" [ibidem p.308]. Acest trop este relativizat prin obiectele eclectice care trădează lipsa de gust a Parizienei parvenite: "un monde d'objets de tous leș pays et de tous leș styles" [Zola, Nana, p.308]. 383 La căsătoria fiicei contelui Muffat: "Des robes claires passaient, se mêlaient, au milieu des tâches sombres des habits; tandis que la grande lumière mettait, sur la houle des têtes, des éclairs de bijoux, un frémissement de plumes blanches, une floraison de lilas et de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pentru a stabili corespondențe cu imagini similare din canturile: Către Angelo Mai, La nunta surorii Paolina, Imn Patriarhilor, Viața solitara, Renașterea la viață, Amintirile, Dragoste și moarte, Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia, La portretul unei femei frumoase, Contelui Carlo Pepoli.285 3.2.2. Tăcerea începuturilor, tăcerile sfârșitului În opera lui Salvatore Quasimodo dimineață, nașterea lumii, începutul unei unități temporale, fie că este vorba despre o zi, un an sau de viață unui om sunt reprezentate, firește, ca
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
studi) s-au risipit: Eu toate / ale primei vârste dulci amăgiri / cum pleacă simt, si cum se pierd din priviri / plăcuțele imagini, ce atâta / am iubit, ce pururi până-n cel ultim ceas / să-mi fie, în amintire, dorite și deplânse (Contelui Carlo Pepoli, vv. 121-126).310 Soluțiile ermeticului nu ating însă radicalismul celor găsite de maestru, care nu întrevede, în acest poem scris în anii de tăcere a poeziei, speranța niciunei reveniri. I dolci inganni, amintirile, iluziile fericite ale copilăriei se
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
celor doi autori demonstrează că ambii au perceput existența unei corespondențe între împietrirea inimii și tăcerea naturii, liniștea vocilor sau dispariția cuvintelor ce umpleau sufletul în copilărie: îmi va părea orice frumos al naturii sau artei / fără suflet și mut (Contelui Carlo Pepoli, vv.134-5), Milă, că eu să nu rămân / fără de chipuri și cuvinte / în amintire, într-o bună zi (Bâtlan mort); temeri de umbre și de tăceri (Vânt la Tìndari). Prezenta acestui veritabil nucleu tematic, în ipostaza să de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sale literare, iar literaturile greacă și latină și-au pus amprenta asupra versurilor de sine stătătoare și au constituit un termen de comparație pentru acestea, așa cum amintește epitaful dictat de prietenul Antonio Ranieri, săpat în piatră de mormânt a poetului: Contelui recanatez Giacomo Leopardi filolog admirat în afara Italiei ilustru scriitor de filozofie și poezie ce poate fi asemuit numai cu grecii. Asemenea lui Leopardi, Quasimodo se dedică simultan compunerii de versuri și transpunerii în italiană a textelor vechi. Prin urmare, începând
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
oh dilettose e care / mentre ignote mi fur l'erinni e îl fâțo, / sembianze agli occhi miei; (vv. 1-6) Alla sua donna: (...) di qua dove son gli anni infausti e brevi, / questo d'ignoto amante inno ricevi. (vv. 54-55) Al conte Carlo Pepoli: (...) quando mi fia / ogni beltate o di natură o d'arte, / fatta inanime e muta; ogni alto senso, / ogni tenero affetto, ignoto e strano; / del mio solo conforto allor mendico, / altri studi men dolci, în ch'io riponga
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
che sciolte / giaccian le membră mie, né spirto o senso / più le commova, e lor quiete antică / co' silenzi del loco și confonda. (vv. 35-38) Consalvo: Mă ruppe alfin la morte îl nodo antico / alla sua lingua. (vv. 24-25) Al conte Carlo Pepoli: E chi virtute o sapienza ed arti / perseguitando; e chi la propria gente / conculcando e l'estrane, o di remoti / lidi turbando la quiete antică / col mercatar, con l'armi, e con le frodi, / la destinată sua vită
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
traduzioni, a cură di Guido di Pino, UTET, Torino, 1968. Opere, ediție îngrijita de Smaranda Bratu Elian, Editura Fundației Culturale Române, București, 1999. Operette Morali, a cură di Giovanni Getto, commento di Edoardo Sanguineti, Garzanti, Milano, 1982. Operette Morali del Conte Giacomo Leopardi, Stella e figli, Milano, 1927. Pensieri di varia filosofia e bella letteratura, Le Monnier, Firenze, 1900. Poeți greci e latini, a cură di Franco d'Intino, Selerno, Romă, 1999. Poesie e prose, a cură di Mario Andrea Rigoni
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Leopardi, oggi, domani", Tempo, 21 luglio, 1966. Lettere a Quasimodo, di Eugenio Montale, introduzione di Sebastiano Grasso, Bompiani, Milano, 1981. Lettere d'amore a Maria Cumani, (1936-1959), Mondadori, Milano, 1973. Lettere d'amore (a Sibilla Aleramo), a cură di Bruna Conți e Paola Manfredi, Nicolodi, Rovereto, 2001. Lirici greci testo greco a fronte, Mondadori, Milano, 2004. Lirici greci, con un saggio critico di Luciano Anceschi, Corrente, Milano, 1940. "Notă del traduttore", în Poesie e discorsi sulla poesia, Mondadori, Milano, 1973 (IIa
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
531-533. Poeme traduse de Petru Sfetca, Tipografia Clujana, Timișoara, 1946. Poesie e discorsi sulla poesia, a cură e con introduzione di Gilberto Finzi, prefazione di Carlo Bo, Mondadori, Milano, 1971. Poeți italieni de azi: Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo, Rosetta del Conte, Tipografia Bucovina I. E. Torouțiu, București, 1945. Poezii, traduse de A.E. Baconsky, Editura pentru literatură, București, 1968. Tutte le opere, a cură di Gilberto Finzi, 19 voll., Mondadori, Milano, 1965. Tutte le poesie, a cură di Gilberto Finzi, Mondadori, Milano
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
tela di A Silvia: due esempi che mostrano sufficientemente una congenialità lirica di tipo fondamentalmente realistico e musicale în Pietro Mazzamuto, Quasimodo, Palumbo, Palermo, 1967, p. 46. Versiunile în limba română ale poeziilor lui Quasimodo aparțin următoarelor ediții: Rosetta del Conte, Poeți italieni de azi: Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo, Tipografia Bucovina I. E. Torouțiu, București, 1945 (RC); Poeme de Salvatore Quasimodo, traduceri de Petru Sfetca, Tipografia Clujana, Timișoara, 1946 (PS); Salvatore Quasimodo, Poezii, traducere de A.E. Baconsky, Editura pentru literatură, București
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
di stilistica storica, Riccardo Ricciardi, Milano, 1954 și în La genesi del Canto notturno e altri studi sul Leopardi, Manfredi, Palermo, 1966, pp. 273-279. 65 Karl Vossler, Leopardi, Ricciardi, Napoli, 1925. 66 Remarcabil și studiul din 1914, Collaborazione alla poesia. Conți con me stesso unde Giuseppe de Robertis aprofundează legătură dintre poezie, viața și moralitate. Cfr. și prefață la Giacomo Leopardi, îngrijit de Giuseppe de Robertis, Cânți, Felice Le Monnier, Florența, 1925. 67 Leopardi e îl Novecento, cît., p. 41. 68
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
scava. (Terra); Quando le rupi e le deșerți valli (...) ignota / pace regnava; (...) e gl'inarati / colli (Inno ai patriarchi); Non muggito di buoi per li prati în Canto del gallo silvestre, Giacomo Leopardi, "Canto del gallo silvestre", Operette Morali del Conte Giacomo Leopardi, Stella e figli ed., Milano, 1927, p. 229. 230 Non dire fra persone di buon gusto che conosci le poesie di Quasimodo, (L'Antipatico, Almanacooper, 1960) apud Rosario Castelli, op. cît., p. 99. 231 Dura e perdura tuttora
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ogni formă, L'isola di Ulisse, Ad Angelo Mai, Nelle nozze della sorella Paolina, Inno ai Patriarchi, Îl risorgimento, Le ricordanze, Amore e morte, Canto notturno di un pastore errante dell'Asia, Sopra îl ritratto di una bella donna, Al conte Carlo Pepoli. 286 Cfr. schemele arhetipale create de Northrop Frye în Fables of identity, Studies on Poetic Mithology, Harcourt, Brace & World, New York,1963. 287 Matrice secca d'amore e di nați (Dormono selve). 288 Dalla tua matrice / io salgo immemore
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vento e delle tempeste, sorgesse în alcuna bandă. (...) del mondo intero, e delle infinite vicende e calamitŕ delle cose create non rimarrà pure un vestigio; mă un silenzio nudo, e una quiete altissima, "Canto del gallo silvestre", Operette Morali del Conte Giacomo Leopardi, Stella e figli ed., Milano, 1927, p. 229. 302 Tal foști: or qui sotterra / Polve e scheletro șei. Șu l'ossa e îl fango / Immobilmente collocato invano, / Muto, mirando dell'etadi îl volo, / Stă, di memoria solo / E
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
rătăcita fiece formă (EA). 310 Io tutti / della prima stagione i dolci inganni / mancar già sento, e dileguar dagli occhi / le dilettose immagini, che tanto / amai, che sempre infino all'ora estrema / mi fieno, a ricordar, bramate e piante (Al conte Carlo Pepoli). 311 În me smarrita ogni formă, / bellezza, amore, da cui trae inganno / îl fanciullo e la tristezza poi (În me smarrita ogni formă). 312 În alte versuri se observă manieră în care Leopardi presimte desprindere dureroasă de poezie
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
di natură o d'arte / Fatta inanime e muta; ogni altro senso, / Ogni tenero affetto, ignoto e strano; / Del mio solo conforto allor mendico, / Altri studi men dolci, în ch'io riponga, / L'ingrato avanzo della ferrea vită / Eleggerò (Al conte Carlo Pepoli) Și când va fi în pieptul meu să-nghețe / Simțirea pe deplin, când nici surâsul / Colinelor, însingurat și-albastru, / Nici cântu-n zori de păsări vestitoare / A primăverii și nici luna muta / Sclipind din cerul limpede pe maluri / Nu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
totul / mă va lăsa nepăsător, și arta/ Și vraja firii, cănd orice duioasa / Simțire îmi va fi în piept străină, / Atunci, lipsit de singura-alinare / Ce mi-a rămas, în studii mai aride / Îmi voi petrece rest-acestei sterpe / Și crude vieți. (Contelui Carlo Pepoli, vv. 127-139). Referindu-se la studiile mai aride altri studi men dolci Mario Fubini afirmă că sintagma se referă la observațiile romanticului asupra marilor probleme filozofice, ce urmau să fie organizate în câteva mari tratate, la care începuse
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
îl vespro / Vidi per muto calle / Invan sonò la valle / Del flebil usignol (...) spento era îl desio / Nel mio spossato sen (Îl Risorgimento). 315 Quando mi fia ogni beltate o di natură o d'arte / fatta inanime e muta (Al conte Carlo Pepoli); Pietà, ch'io non sia / senza voci e figure / nella memoria un giorno (Airone morto); paure d'ombre e di silenzi (Vento a Tìndari). 316 Mirando îl cielo, ed ascoltando îl canto / della rană rimota alla campagna! (...) sussurrando
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
e patimento, Marcello Gigante, L'ultimo Quasimodo e la poesia greca, Guida, Napoli, 1970, p. 17. 420 Bogată și controversată opera quasimodiană de traducere conține și tălmăciri ale versurilor lui Tudor Arghezi, variante vehement contestate de filologul romanist Roșa del Conte. 421 Leopardi acumulase nenumărate cunoștințe de filologie și de istorie a Antichității. După cum arată Ghan Singh, ("Îl concetto dell'antichità nella poetica di Leopardi în Leopardi e Omero", Leopardi e îl mondo antico, Olschki, Florența, 1982, pp. 573-589), Leopardi cunoștea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
răstimp al marii încrederi în iubire ca soluție redemptrice, răstimp atât de îndelungat încât iubirea și aspirația către ea să nu mai poată fi socotite un incident tranzitoriu" (Dumitrescu Bușulenga: 1986, 175). Dacă vom accepta clasificarea operată de Rosa Del Conte pentru reprezentarea temei iubirii la Eminescu, vom fi de acord, susținuți de aceste argumente, cu reținerile exprimate mai sus. Mircea Cărtărescu propune trecerea de la femeia-iubită la femeia-simbol: "Poeții romantici sunt poeți ai nopții și ai femeii. Imnele către noapte ale
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sau interspirituală) a ajuns de ordinul evidenței. Dar să citim aceleași rânduri amintindu-ne imaginea sinecdotică a intertextului din definiția lui Daniel Bilous: l'intertexte c'est le tout convoqué et représenté par sa partie (vezi supra). Un mit literar, Contele de Monte Cristo 60, de exemplu, trăiește prin fiecare preluare intertextuală, iar când va fi fost reprezentat pe scenă, se va fi dovedit mai viu ca oricând: (H2a) Și iată că te pomenești deodată pe scenă c-o icoană vie
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]