2,697 matches
-
forța inițială, probabil din restricții stilistice. "A misplaced sense of responsibility can be a debilitating thing", îl avertizează pe Bucky tatăl Marciei, doctorul Steinberg. Slăbiciunea acestuia e, însă, ca într-o parabolă kafkiană, literală - simțul responsabilității proliferează malign și se contopește cu boala, îl izolează, contaminându-i toate gândurile cu o insuportabilă ură de sine. În Nemesis, Roth reia una dintre temele predilecte ale scrierilor sale, inocența tragică, dar o face explicit și sonor, în termenii răspicați ai retoricii comune, pe
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
prezențe ale materiei hazardate: Materia nu cunoaște glume. E plină de o gravitate tragică. Cine se încumetă să creadă că se poate juca cu materia, că ea poate fi modelată în glumă, că gluma nu pătrunde în ea, nu se contopește cu ea imediat, ca destinul, ca fatalitatea?...". În lumea dezarticulată a personajelor lui Urmuz, se poate remarca funcția agresivă a adaosului mecanic, atașat prin înșurubare de corp, ca prelungire aberantă a unei corporalități reprezentate prin linii ferme, caricaturale. Aceste "dispozitive
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
VII, nr. 79, decembrie 2012 Fotografiile post-mortem Într-o fotografie veche de-acum un secol și jumătate, domnișoara Jeanette Glockmeyer are aerul că ascunde, subtil, ceva. Probabil și-a întrerupt timp de câteva clipe lectura de după-amiază pentru a-și contopi surâsul și privirea fixă într-o expresie melancolică, rezonând fin cu sobrietatea studiată a primul său portret de tânără burgheză. Așezată pe un scaun înalt, își sprijină brațul stâng pe o măsuță, în timp ce mâinile țin întredeschisă o carte de rugăciuni
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
cerințelor lichidării 288. De la regula parcurgerii celor două faze pentru încetarea personalității unei societăți există și excepții. Este cazul societăților care încetează fără lichidare (cum este cazul societății absorbite în cazul procesului de fuziune) sau când cele două faze se contopesc. O asemenea situație este reglementată de art. 235 din L.S.C. pentru societățile în nume colectiv, în comandită simplă și cu răspundere limitată, când asociații pot hotărâ, odată cu dizolvarea, și modul de lichidare al societății 289. Subcapitolul I: DIZOLVAREA SOCIETĂȚILOR COMERCIALE
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
pentru a discuta și redacta actul constitutiv chiar dacă au declarat că au cunoștință și acceptă prospectul de emisiune(care cuprinde principalele elemente ale actului constitutiv)324. Adunarea constitutivă este convocată pentru a se pronunța asupra operațiunilor anterioare și pentru a contopi deciziile luate în etapa subscrierii și raporturile juridice create între fondatori și între aceștia și subscriitori, într-un singur act constitutiv. Legea nu prevede un nivel minim al capitalului social așa încât valoarea este tot de 25.000 Euro, echivalent lei
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
considerați laolaltă, priviți într-o mulțime, fie ea reuniune politică ori grup de prieteni, sîntem gata cu toții să comitem cele mai teribile nebunii. II Ori de cîte ori se adună indivizii, mijește, iese la iveală o mulțime. Se amestecă, se contopesc, se metamorfozează. Dobîndesc o natură comună ce-o sufocă pe-a lor, li se impune o voință colectivă ce reduce la tăcere vrerea fiecăruia dintre ei. Un astfel de val reprezintă o amenințare reală și mulți oameni au sentimentul că
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
impresiei produse de cadență, muzică și cînt. Văzînd pe toate chipurile imaginea propriei dorințe, auzind din toate gurile dovada propriei certitudini, omul se simte dus de val fără a-i fi cu putință să opună vreo rezistență, integrîndu-se convingerilor celorlalți. Contopiți în extazul dansului lor, în febra agitației, indivizii formează un singur trup, un singur suflet. Doar atunci corpul social este într-adevăr realizat. Căci atunci celulele sale, indivizii, sînt tot atît de puțin izolați ca celulele organismului individual. În asemenea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
posibilă viața în societate. În sfîrșit, identificarea ia forma înstăpînirii asupra celuilalt. Atunci ea slujește la dominarea lui și a relației cu el. Cea mai directă, cea mai năvalnică este dorința de a-l incorpora în sine, de a-l contopi cu sinele tău. De a-l mînca pentru a putea proclama: "Celălalt? Eu sînt el". "Sînt tatăl, sînt sînul, sînt brațul drept". Ludovic al XIV-lea spusese deja: "Statul sînt eu!" În acest punct, identificarea este absolută. Dragostea poate să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ne cere sacrificii și provoacă neplăceri. Acum crede că putem să ne bucurăm de ea fără ca nimic să ne împiedice. Este vorba de o plăcere a imitației asemănătoare cu plăcere sexuală. Există totuși o diferență. Dacă prima aproape că îi contopește pe indivizi în mulțime, cea de a doua îi izolează pe cupluri. "Cele două persoane unite în vederea satisfacției sexuale constituie, prin căutarea singurătății, o demonstrație vie împotriva instinctului gregar, împotriva sentimentului colectiv. Cu cît sînt mai îndrăgostite, cu atît își
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
respingere. II Vom descrie acum o altă clasă de fenomene: trecerea de la panică la groază și la oscilarea dintre frică și violență. Cauza lor majoră se află la un pol în ieșirea din identificare, la celălalt pol în supra-identificarea indivizilor contopiți în masă. Să ne oprim la mulțimile artificiale. Pentru ca expunerea să fie mai clară, se cuvine să-l considerăm pe șef drept cheia de boltă a întregului sistem de relații. Ce se întîmplă cînd această cheie nu mai rezistă, iar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
părinții după o lungă despărțire, trăiesc împreună o lună de miere în timpul căreia ființa jubilează. Supraeul nu mai hărțuiește eul, îl lasă să se iubească și să se identifice, fără mijlocitori, cu toate formele de eu din mulțime, să se contopească în ele. Este o adevărată sărbătoare. Cuprinse de beția unei asemenea eliberări, cele două instanțe ajung să treacă peste toate prohibițiile, să braveze toate interdicțiile, să "explodeze" în toate sensurile, ca o persoană cuprinsă de manie. Carnavalurile, iar uneori mitingurile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
se identifică mulțumită lui. Din acest punct de vedere, el nu mai este simplu fapt, o piesă într-un joc. Dimpotrivă, el se afirmă a fi faptul esențial al mulțimii. Este considerat a fi instigatorul acesteia, în realitate însă se contopește în ea. Știm acum de ce masele domnesc, dar nu guvernează. În psihologia mulțimilor, conducătorul este elementul comun, supraeul și eul social al fiecăruia, de care oamenii nu se pot lipsi și în jurul căruia se adună. Ne întîlnim aici cu ceea ce
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
care-l întrupează și-i ține locul. În cazul evreilor, presupunem că primul Moise, principele egiptean, renaște sub trăsăturile celui de-al doilea Moise, preotul evreu. Mult mai tîrziu, Biblia a făurit o figură compozită în care cei doi se contopesc. Ea anulează astfel urmele uciderii tatălui reînviindu-l prin cel-ce-i-ține-locul, ca și cum ar fi existat un singur Moise. Prin chiar acest fapt, ea șterge motivele de culpabilitate ale evreilor față de el și îi eliberează de remușcări. Iată ceea ce ar fi ascuns
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ingenuitate și prin prospețimea plină de vitalitate a percepției. Poetul trăiește miracolul unei existențe plenare, cosmicizate prin intermediul scrisului. Transformat în zeu ce colindă, cu „flautul de azur pe umăr” (Relieful poetului), printr-un univers armonios, poetul se regăsește și se contopește cu acesta, într-un impuls demiurgic integrator: „Să dormi cu capul pe nadir, cu tălpile-n zenit/ Și-apoi să-ți scrii poemele țâșnind din frunte” (Poemul poetului tânăr). Lirismul devine confesional, sentimental, uneori retoric. În poeziile de dragoste, iubita
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
de unitate națională a poporului român.Rezultat firesc al cerințelor unei societăți în care tendințele de înnoire trebuia, să se împletească cu preocupările pentru trecut, istoriografia pașoptistă ne apare, înainte de toate, ca produsul unui efort colectiv, în care s-au contopit diferitele inițiative și acțiuni individuale. Afirmarea ei nu s-a realizat totuși decât treptat; de pe altă parte, Dacă sub raportul atitudinii față de trecut și față de importanța cunoașterii acestuia, cărturarii vremii se plasează pe poziții asemănătoare, identice chiar uneori, contribuția concretă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
marilor acte naționale de la sfârșitul anului 1918, aceasta a primit un puternic impuls de pe urma realizării lor. Și în perioada anterioară primului război mondial, legăturile dintre istoricii din diferitele regiuni românești fuseseră deosebit de puternice, ceea ce făcuse ca activitatea lor să se contopească într-un efort comun; unitatea demersului istoriografic românesc se realizase cu mult timp înainte de realizarea unității politice. Frontierele politice existente între diferitele părți ale teritoriului românesc au constituit totuși impedimente în stabilirea legăturilor directe între istorici, în libera circulație a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
erau fundamentale. Manualul plasa momentul formării națiunii moldovenești în secolul al XIX-lea, în faza istorică a „națiunii burgheze”, și pornea de la presupunerea că limba moldovenească este o limbă slavă sau romano-slavică. Se presupunea că valahii - geto-daci romanizați, s-au contopit cu populația slavă indigenă. Unirea valahilor cu slavii de sud a dus la etnogeneza românească, iar unirea cu slavii de răsărit a produs etnogeneza moldovenească. Influența slavă asupra națiunii moldovenești era fundamentală. Toți fruntașii politici și toți oamenii de cultură
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
datorită acțiunii mecanice de frecare ori de presare a pielei. 10.16. VITILIGO Este o boală a pielei, ce se caracterizează prin tulburări de pigmentație. Pe piele apar pete albe, depigmentate, de diferite mărimi. Au tendința de a se mări, contopi și de a se întări. Cauza bolii nu se cunoaște exact, dar se pare, că este una genetică, iar tratamentul fitoterapeutic este paliativ. 10.17. COMBATEREA SEBOREEI ȘI MĂTREȚEI Seboreea este o stare rezultând din funcționarea exagerată a glandelor sebacee
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
furuncul, abces). Clasificare. În funcție de localizarea procesului inflamator, deosebim două forme de limfangită: a. Limfangita reticulară, când sunt interesate vasele mici din piele (capilare, limfatice), manifestându-se în jurul focarului inflamator sub formă de linii fine roșii la suprafața pielii, care se contopesc alcătuind o zonă intens hiperemică și edem discret. La compresiunea digitală, roșeața dispare. b. Limfangita tronculară, în care sunt afectate vasele mari limfatice. Se manifestă sub forma unor treneuri roșii, ce se propagă de la focarul inflamator la grupele ganglionare regionale
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
la alta sau cu zone în care hârtia transpare și respiră prin toți porii. Este vorba de stadiul superior al artei, când caligraful modern atinge o trăire maximă în execuția fiecărei lucrări, încât ești tentat să crezi că el se contopește cu imaginea și dispare în ea asemenea caligrafului chinez de odinioară. Este impresionantă declarația lui Joan Miró, care afirmă că îl interesau pensulele imperfecte, deoarece în traseul lor, produceau accidente imprevizibile deosebit de expresive în imagine. În momentul dezlănțuirii creatoare gestuale
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
fericire, dar după Încetarea efectului drogului va trebui să resimtă foarte puternic senzațiile de privare de aceste intense, dar false stări iluzorii de fericire.) „Legea cea mai tainică și misterioasă a firii este că extremele se ating și contrariile se contopesc, se transformă unul În celălalt.” (St. Zweig) „Poți iubi așa de mult viața, Încât să-ți devină insuportabilă.” (L. Blaga) Cea mai mare nenorocire este aceea după care nu poți decât să râzi. (Absurdul nu ne lasă, Într-adevăr, drept
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
personalului. Poezia acesteia este scrijelită, cu unghia, pe pereții sufletului, poeta definind, în oglindă, o altă estetică a urâtului, văzută dinspre interior, către exterior. Totul este inversat și, de aici, realitatea însăși: freamătul interior se poate răsfrânge către cel exterior, contopindu-se cu acesta, șlefuindu-l sau ascunzându-se de el, dar niciodată acceptându-l. Ana Blandiana nu încearcă, însă, nicio secundă, să renege realitatea exterioară, obiectivă, ci, dimpotrivă, încearcă să o schimbe, la modul propriu. Poezia sa întreagă este un
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
văzduhul și, chinuit, se va zbate, în plus, să pătrundă în miezul de jar al planetei. Aceasta este condiția umană și poetică. Poate că apariția sa în lume n-a fost decât o ingenioasă tentativă a naturii de a-și contopi regnurile. Poate că poezia nici nu este altceva decât nehotărârea între ipostaze. Dacă e sirenă, poetul cântă, păstrându-și coada de pește mut; pterodactil, primește aripi uriașe, dar nu renunță la dinți; Pan este animal, om și zeu, în același
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
să-și regizeze singur piesa, încredințîndu-le celor patru interpreți partituri dificile și nuanțate. Doina Deleanu, Constantin Pușcașu, Călin Chirilă și Livia Iorga dau viață unui spectacol plin de sensibilitate și emoție, în care realismul și metafora, poezia și duritatea se contopesc amețitor. Un spectacol actual, deși nu aparține unei perioade de tranziție; un spectacol în care fiecare dintre noi se poate regăsi; un spectacol împotriva uitării unui sistem concentraționar, a "mașinii de vînt" care nu seamănă doar vrajbă și furtună, care
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fie văzute în același timp de același privitor, deși acesta se poate mișca de la una la cealaltă. Din această cauză nu poate fi vorba de o interacțiune directă care ar face ca aceste două feluri de a percepe să se contopească într-o unică imagine convențională. Mai degrabă oscilarea produce o echilibrare a celor două versiuni opuse. Un turn înălțându-se deasupra unui edificiu va fi perceput esențialmente ca un vector centrifugal emanând din centrul masiv al respectivei clădiri. Se va
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]