2,523 matches
-
din Vestul României, „Litera de tipar“ nume dat de criticul Dan Lăzărescu după o poezie semnată Petre Don. A lucrat apoi ca redactor la Tribuna Aradului, Curierul Aradului, Reporter în Arad, Observator arădean, Oglinda. Între 2007-2016 Petre Don este redactor, corector și editorialist la cotidianul Glasul Aradului. A debutat publicistic în 1971 (Flacăra roșie) și literar în Excelsior (1973). Editorial a debutat în anul 1983 cu antologia de poezii „Noi Poesis“. Între 1979-1986 a condus Cenaclul literar „Poesis“. A publicat poezie
Petre Don () [Corola-website/Science/327531_a_328860]
-
și „Concordanța” pe care a publicat-o în 1521, cardinalului Egidio da Viterbo. În urma jefuirii Romei de către oștenii lui Carol Quintul în 1527, Eliya Levita a trebuit să se întoarcă la Veneția, unde a predat iarăși ebraica și a fost corectorul renumitei tipografii și case de editură a lui Daniel Bomberg. A publicat acolo și un manual de cantilație, adică de intonare melodică a versetelor din Tora și Biblia ebraică, intitulat „Sefer Tuv Hataam”. La 70 ani a părăsit soția și
Eliya Levita () [Corola-website/Science/329219_a_330548]
-
Miłkowice, probabil prin sinucidere. În timpul studiilor de la Zürich a lucrat la dicționarul latin-polon, lucru care s-a terminat probabil în anul 1546. În primăvara anului 1564 s-a mutat la Królewiec, pentru a se ocupă de tipărirea dicționarului al carui corector nefericit a fost Jan Sandenci-Małecki. Aici a editat primul mare dicționar latin-polon „Lexicon Latino Polonicum Ex Optimis Latinae Linguae Scriptoribus Concinnatum” cuprinzând în jur de 20.000 cuvinte latinești și corespondenții lor polonezi. Editarea dicționarului lui Mączyński a fost un
Jan Mączyński () [Corola-website/Science/329413_a_330742]
-
o carieră pe care a combinat-o cu unele colaborări în mediile de comunicație locale. Și-a început activitatea fiind corespondent pentru Amer al ziarului "Los Sitios" și a ajuns redactor șef al ziarului El Punt, unde a început ca corector lingvistic să lucreze în 1982. În timpul anului 1993 a vizitat țările din Uniunea Europeană pentru a elabora diverse reportaje, care au fost publicate în acel an în revistă "Presència". A făcut o școală post universitară de gestiune al jurnalismului electronic și
Carles Puigdemont () [Corola-website/Science/335404_a_336733]
-
revistele „Tribuna" și „Gazeta literară", iar debutul editorial are loc în 1960 cu volumul Sensul iubirii, inaugurând colecția „Luceafărul" a Editurii de Stat pentru Literatură și Artă. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București este pentru o perioadă corector și apoi, până în 1968, ocupă funcția de redactor la secția de poezie a „Gazetei literare". În 1969 este numit redactor șef adjunct al revistei „Luceafărul", iar din 1970 până în 1973 este redactor șef adjunct la „România literară". Nichita Stănescu călătorește
Ce se va afișa în toate Oficiile Poștale din Capitală, din 21 martie by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101311_a_102603]
-
demisia din postul de pastor. Soția sa a cumpărat o casă în Oradea și familia s-a mutat acolo. Ferenc Boros a devenit în 1950 secretar literar și traducător la revista "Făclia" din Oradea, lucrârn mai târziu pe postul de corector. A început să publice proză scurtă în revista "Utunk" și în antologii, care au fost primite pozitiv. A tradus în limba maghiară scrieri publicate de Ion Istrati, Cezar Petrescu sau Ion Ghica atât în nume propriu, cât și sub pseudonimele
Ferenc Boros (pastor) () [Corola-website/Science/336493_a_337822]
-
această poveste fantastică nu au nume, cel mult au porecle. Tânărul agent publicitar este proaspăt divorțat de soție, în prezent într-o relație cu o tânără de 21 de ani ce avea "cele mai fermecătoare urechi(...)". Meseria ei era de corector cu jumătate de normă la o mică editură și model pentru agențiile de publicitate. Urechile fetei erau "niște urechi de vis, urechi în toată puterea cuvântului (...) Lobul cărnos și fraged întrecea celelalte detalii, de parcă ar fi venit dintr-o altă
În căutarea oii fantastice () [Corola-website/Science/330495_a_331824]
-
perioada 1870 - 1872, a fost copist la Tribunalul Prahova, apoi sufleor și copist la Teatrul Național din București. A debutat în presa vremii în revista satirică „Ghimpele” (1873) , unde a semnat diferite cronici, iar intre anii 1876 - 1877, a fost corector la „Unirea Democratică” - ziarul grupării tinerilor liberali cu același nume - , a redactat în întregime revista umoristică „Claponul” și a scos ziarul „Națiunea română”. La 26 mai 1877, a început să frecventeze ședințele bucureștene ale „Junimii”, (Societate Literară condusă de criticul
Muzeul „Ion Luca Caragiale” () [Corola-website/Science/331363_a_332692]
-
română pe Gabaret Ibrăileanu) și studii la Facultatea de Litere si Filosofie a Universității din București (1902, avându-i profesori pe Titu Maiorescu, Ion Bianu, C. Radulescu-Motru, D. Evolceanu și Mihail Dragomirescu). Devine, pe rând: funcționar la Creditul Agricol (1901-1902), corector, reporter, pedagog la liceul particular “Lyautey” (1902-1903), secretar al Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică (1904-1911) și profesor de literatură dramatică tot aici (1911-1917) sustinând conferințe de istorie a literaturii dramatice și a costumelor. Din 1901 activează în presă: corector
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
corector, reporter, pedagog la liceul particular “Lyautey” (1902-1903), secretar al Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică (1904-1911) și profesor de literatură dramatică tot aici (1911-1917) sustinând conferințe de istorie a literaturii dramatice și a costumelor. Din 1901 activează în presă: corector la “Cronica”, colaborează la diferite periodice, printre care “Paloda” din Bârlad (unde a debutat, în prima clasă de liceu), “Paloda literară” (este unul dintre membrii fondatori), “Făt-Frumos” (face parte din grupul celor cinci poeți, la Bârlad, revista condusă de Emil
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
și mizerie a ocupat postul de dactilograf la biroul de notar public Dr. Aciu din Cluj, timp de doi ani. În tot acest timp a activat în Sindicatul Grafic clujean, ca membru al acestuia. Fiind apreciat a primit funcția de corector la editura de ziare „Cultura”, la gazeta „Tipograful”, „Națiunea Română”, „Tribuna” condusă de scriitorul Ion Agîrbiceanu din Cluj unde a lucrat până în anul 1940. La gazeta „Tipograful” a publicat articole din anul 1935. A activat în PSD unde a îndeplinit
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
Gândirea", "Vremea", "Convorbiri literare", "Clipa", "Universul", "Dimineața", "Cultura poporului", "Țara noastră", "Ecoul", "Orizonturi". A condus revista "Pan" și a fost, între 1926 și 1930, secretar al cenaclului literar de pe lângă Institutul de literatură și bibliografie condus de Mihail Dragomirescu. A fost corector la "Chemarea" și "Facla"și secretar de redacție la "Ilustrațiunea română". A debutat editorial cu romanul "Piatra neagră" în 1930, prefațat de Liviu Rebreanu. În deceniul al patrulea a publicat mai multe volume de proză. A dus o viață agitată
George Acsinteanu () [Corola-website/Science/335176_a_336505]
-
la Gimnaziul reformat de fete din Cluj (1922-1940), director al Liceului Pedagogic din Cluj (1940-1944), profesor la Colegiul Reformat din Cluj și la Institutul de formare a cadrelor didactice (1944-1951), apoi redactor la Academia Română pentru elaborarea dicționarului româno-maghiar (1951-1953) și corector la Editură Științifică (1953-1955). A obținut titlul științific de doctor cu o teza despre naturalistul și filozoful grec Teofrast (Budapesta, 1914). A îndeplinit funcția de secretar al Muzeului Ardelean (1927-1941), implicându-se în viață științifică ardeleana. A scris studii despre
Lajos Kántor (filolog) () [Corola-website/Science/335562_a_336891]
-
un singur exemplar original, aflat în custodia Bibliotecii Naționale Széchényi din Budapesta. Harta a fost realizată prin tehnica gravurii în lemn, meșteșug pe care Honterus l-a deprins la Basel, unde a lucrat între anii 1530 și 1532 ca lector, corector și consilier literar al tipografiei și editurii Insingrin. Harta prezintă o mulțime de elemente geografice și conține 219 nume de locuri, scrise în germană și, în unele cazuri, în latină. O excepție notabilă este chiar orașul natal al autorului, Brașovul
Harta Transilvaniei - Johannes Honterus () [Corola-website/Science/332949_a_334278]
-
care prezintă activitatea trustului internațional "Nebel". A rămas orfan de tată la vârsta de șapte ani, fiind trimis la orfelinat. A absolvit Facultatea de Teologie din București (1937) și Facultatea de Filosofie din Cernăuți (1939), după care a lucrat în calitate de corector la Editura „Cugetarea", între 1939 și 1946. S-a căsătorit cu evreica Clara Klein, care a fost trimisă într-un lagăr din Transnistria între anii 1942 și 1944. Cei doi au avut un singur copil, Horia, care a absolvit studii
Theodor Constantin () [Corola-website/Science/333625_a_334954]
-
studiile doctorale și obține (în 2006) titlul de doctor în filosofie, cu lucrarea Conceptul de spațiu mioritic în filosofia lui Lucian Blaga (conducător șiințific: Acad. prof. univ. dr. Gh. Vlăduțescu). A fost profesor în învățământul preuniversitar (școli generale sătești, liceu), corector de ziar, referent al Uniunii Scriitorilor, redactor coordonator de reviste culturale și editor. Conduce de mulți ani Editura Ardealul - fondată la Târgu-Mureș, în 1995, de Consiliul Uniunii Scriitorilor din România, sub președinția lui Laurențiu Ulici, precum și publicațiile Târnava (revistă de
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
și Liceul nr. 3 (fost Colegiu Catolic, azi Colegiul „Csiki Gergely”). Câțiva ani a frecventat Liceul de Coregrafie din Cluj. A lucrat în construcții, pe șantier și, pentru scurt timp, a fost și pedagog la Cluj. Între 1975-1983 a fost corector la ziarul Drapelul Roșu (Vörös Lobogó) din Arad. După apariția primelor două volume de versuri ale sale a intrat în vizorul Securității. Ca să scape de amenințări și persecuții a fugit prin Iugoslavia în Austria, de unde a emigrat în Canada. A
Böszörményi Zoltán () [Corola-website/Science/333983_a_335312]
-
a fost un cărturar și cleric grec, care a trăit o vreme în Țara Românească. A fost între 1705-1715 corector al cărților de limbă greacă care erau scoase la tipografia din București. Conform lui Daponte, care l-a întâlnit în iulie 1730, cronicarul a susținut că avea 100 de ani. Ar fi murit la scurtă vreme. Grigoràs a lăsat o
Mitrofan Grigoràs () [Corola-website/Science/334034_a_335363]
-
etapele", realizează un bilanț al întregii sale activități, concluzionând că îi mulțumește "Creatorului pentru darul de a-l fi scutit de grava ispită a carierei nemuncite " Am pornit în viață de jos. Liceu, facultate, doctorat, post-doctorat. Între timp, am fost corector, redactor, paznic la Notre Dame, vânzator la o librărie pariziană, colaborator BBC și Radio Free Europe, redactor-șef la TVR. Apoi am devenit diplomat de carieră: o ambasadă mică (Vatican), apoi în Centrala MAE, o a doua ambasadă medie (Portugalia
Cristian Preda, Teodor Baconschi și Adrian Papahagi, reacții dure față de Siegfried Mureșan by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103619_a_104911]
-
fiind prost plătiți! Am participat și neplătită la corectură și mi-am făcut datoria. Aici e vorba de conștiință și de profesionalismul cu care îți faci meseria", a declarat Elena Tudorache pentru Viața Liberă. Concluzia profesorilor gălățeni este că superficialitatea corectorilor a fost dublată și de un barem de evaluare făcut prost.
Scandal după bacalaureat 2015. Profesorii fac dezvăluiri: "N-au citit. Și-au bătut joc" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101927_a_103219]
-
a site-ului tău. Zicând că merită 300.000 de EURO dar că l-ai da și cu 150.000 de Euro. Înțeleg că lucrurile merg prost. Înțeleg că încasările ți-au scăzut, din moment ce ai început să prestezi activitatea de corector al textelor mele. Vreau să îți mulțumesc și să îți ofer un contract: 100 de Euro pe lună pentru a îmi corecta toate textele pe care le public pentru standard.ro. Vorbim de circa 20 de texte într-o lună
Mircea Badea l-a făcut om pe Zoso. Paradoxul cu 'celebrul' blogger by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105209_a_106501]
-
cartea sa, "Iertarea adevărată și iertarea mimată" (Editura Dharana). Deci, toți greșim și de aceea toți trebuie să avem exercițiul iertării celorlalți, ca și exercițiul iertării de sine, împreună cu exercițiul rugăciunii pentru iertare. Iertarea este unul dintre cei mai puternici corectori interiori, unul care poate corecta chiar și karma, o poate șterge și poate rupe legăturile toxice dintre oameni. Una dintre marile puteri ale iertării este aceea că ea se transmite și altor persoane, și celor pe care-i iertăm, creând
Nouă perspectivă asupra iubirii. Practici despre care nu știați by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105956_a_107248]
-
tărâtă fiind de o colegă de facultate. DC News: Cum ați debutat în presă? Mirela Voicu: Aveam o colegă de facultate care lucra la corectură la 'Libertatea'. A venit într-o seară să îmi spună că au nevoie de un corector la ziar. Când am auzit ce program au, adică de la 05:00 - 12:00... am zis Doamne ferește! Prima dată m-am dus de rușine că vorbise prietena mea acolo. M-am dus și pe urmă m-am gândit că-i
Mirela Voicu (Antena 3), despre ziua care i-a schimbat viața: M-am dus de rușine by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106047_a_107339]