90,136 matches
-
Diploma de Excelență a Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, Diploma de Onoare a Universității de Vest, Diploma „Lăuta de aur“, în 1995, la Festivalul Național „Efta Botoca“, Diploma Centrului Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Timiș pentru patru decenii de activitate neîntreruptă. În anul 2000, este numit Profesor de Onoare al Universității de Vest din Timișoara. Album documentar... și de familie Astăzi, Vanu Odrobot este un pensionar octogenar care se bucură de aduceri-aminte ilustrate
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
mai putut scăpa de el nicicum. Istoria de ieri „The Hooleelogans“ ( în traducere, „Loganii primăvăratici“) a luat ființă în toamna anului 1997, în tabăra de limba engleză de la Brebu Nou, Gărâna, unde copiii au stat o săptămână. Primul act de creație al loganilor a fost „Candid Camera“ („Camera ascunsă“), o piesă într-un singur act, scrisă de o echipă de 12 elevi în cursul... unei singure zile! Piesa a fost regizată de trupă, înregistrată și vizionată în cursul serii, apoi discutată
Agenda2004-49-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283119_a_284448]
-
scenariile originale pentru piesele pe care „The Hooleelogans“ le prezentau la diverse competiții interne sau chiar internaționale. Și atunci, și acum, (deși au trecut câteva generații) elevii sunt lăsați să lucreze singuri, astfel noutățile să vină de la ei, să fie creația lor, în concordanță cu vârsta și cu simțirea lor, nicidecum ceva impus. Coordonatoarele trupei, dnele profesoare Andreea Roșianu și Codruța Corneanu, îi supraveghează pe copii indirect și sunt „acolo“ ori de câte ori tinerii actori ajung în impas sau au nevoie de o
Agenda2004-49-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283119_a_284448]
-
Coral a Universității de Muzică București, maestrul Marin Constantin și-a propus cu acest ansamblu să redescopere și să promoveze capodoperele școlii renascentiste (interpretate în limbile originale), dar și pe cele ale muzicii bizantine și vechi românești, colindele populare și creațiile contemporane românești. Între nenumărate reverențe și distincții ale lumii întregi, cea mai importantă și potrivită a fost declararea Corului Național de Cameră Madrigal drept Bun al Patrimoniului universal UNESCO și acordarea titlului de Goodwill Ambasador UNESCO în 1992 maestrului Marin
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
organizată prima Bienală Internațională a Afișului. W. Sadowski, M. Wasilewski, M. Nowinski, A. Pagowski și J. Zielinski sunt doar câteva dintre numele importante ale școlii poloneze de afiș, reprezentate în expoziție“, se arată în prezentarea evenimentului. Publicul va putea admira creații dedicate filmelor românești ce au rulat pe marile ecrane din Polonia, pelicule celebre regizate de Liviu Ciulei, Dan Pița, Mircea Veroiu, Sergiu Nicolaescu. Expoziția va fi deschisă până în 20 decembrie. Arta rostirii l Pe scena germană Profesie în care căutarea
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
și exerciții individuale în care s-a pus accent pe aspecte de dicție, respirație și vorbire scenică. Ulrike Möller și Anja Haverland, care s-au aflat la Timișoara și cu prilejul semicentenarului T.G.S.T. în mai 2003, urmăresc sincronizarea, la nivelul creației actoricești, a respirației, vocii și trupului. Acest curs este menit să ofere actorilor și studenților un impuls pozitiv în propria lor devenire“, precizează Secretariatul literar al T.G.S.T. din presa vremii acum... 100 ani „A apărut «Limba maghiară», manual pentru elevii
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
redactori ai publicației locale „StudenTim“ - editată lunar de A.E.G.E.E. , circa 50 de studenți-redactori ai revistelor de gen din întreaga țară, dar și personalități ale presei timișorene și fotografi profesioniști. Programul cuprinde expoziții de reviste și fotografii, conferințe, ateliere de creație, precum și editarea unei reviste după derularea Zilelor Presei Studențești. M. D. P. Agenții economici înregistrați la I.T.M. l În județele Arad, Bihor, Caraș-Severin și Hunedoara Pe lista societăților comerciale care la 31 octombrie erau înregistrate la inspectoratele teritoriale de muncă
Agenda2004-49-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/283126_a_284455]
-
arc, ora 22: Retro party cu Romu. Al Cubanito, ora 22: Latino and Superhits. Stil Bar, ora 22: Best Music of Best Times. Park Place, ora 22: Special Party. Spectacole TIMIȘOARA Filarmonica „Banatul“: Concert lecție, pe tema „Natura ilustrată în creația simfonică“, 4. 12, ora 10, C.N.A. „Ion Vidu“; Zilele Muzicii Sacre, ediția a XI-a, 7-10 decembrie, ora 18, C.N.A. „Ion Vidu“. Teatrul Național: A fost odată..., spectacol de balet al Școlii de balet „Rodica Murgu“, 5. 12 și 6
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]
-
10 poezii, precum și, opțional, un eseu intitulat „Eminescu din noi”, în 25 de rânduri. Atât poeziile, cât și eseul, vor fi trimise pe hârtie A4, dactilografiate (fiecare poezie pe o foaie distinctă), într-un plic conținând un moto ales din creația eminesciană. Plicul închis, cu motoul ales, va conține datele personale, școala de proveniență, numărul de telefon unde vor putea fi contactați participanții și o fotografie tip buletin. Marele premiu al festivalului va consta în publicarea volumului de debut, iar pentru
Agenda2004-49-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283133_a_284462]
-
Teatrul German de Stat: „Deșteptarea primăverii“ de Franz Wedekind, 2. 04, ora 19 (premieră) și 4. 04, ora 19. Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Cenușăreasa“ după Frații Grimm, 30. 03, ora 11. Filarmonica „Banatul“: Concert lecție - Natura oglindită în creația corală românească. Prezentator, prof. Rodica Raffai, dirijor, Iosif Todea, 29. 03, ora 10; Concert de jazz susținut de Old Jazz Septet și Octetul vocal „Animus“, 1. 04, ora 19; Concert simfonic - dirijor, Emil Simon, solist, Sorin Dogariu, 4. 04, ora
Agenda2003-13-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280853_a_282182]
-
de factură radical diferită. Sâmbătă, 29 martie, de la ora 10, în sala festivă a C.N.A. „Ion Vidu“ va avea loc un nou concert-lecție susținut de Corul „Ion Românu“ sub bagheta dirijorului Iosif Todea, care are ca temă „Natura oglindită în creația corală românească“. Piesele cuprinse în program vor fi comentate de prof. Rodica Raffai. Marți, 1 aprilie, ora 19, tot în Sala Colegiului Național de Artă „Ion Vidu“, formația Old Jazz Septet și octetul vocal „Animus“ vor susține un concert de
Agenda2003-13-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280845_a_282174]
-
s-ar face înțeleptul fără patima îndoielii? 1925. Nimic nu poate fi mai greu decât o patimă dar nici mai înălțător. 1926. Suntem surâsul unei patimi a dorului când mamele ne strigau nașterea pătimind pentru viața noastră. 1927. Fără patimile creației viața nu ar mai avea nimic înălțător în ea. 1928. Oricât de sărac ar fi un om va rămâne mereu bogat în patimi și pătimiri. 1929. Speranța va fi ultima care va reuși să întindă mâna patimii celui care-și
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
vreodată? 1943. Până și deșertăciunea își are patima ei prin care se îndoiește de adevăr la fel ca și adevărul absolut de ea. 1944. Prin patimă deșertăciunea a devenit mama Iluziei Vieții pe care a botezat-o:Realitate. 1945. Patima creației se află în sfințenie. 1946. O sfințenie fără patimă este aidoma unui creator fără creație. 1947. Câtă patimă își pune omul în rugăciunea sa către Dumnezeu? 1948. Religiile sunt dicționare de patimi și pătimiri. 1949. Prin mântuirea de păcatul originar
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
la fel ca și adevărul absolut de ea. 1944. Prin patimă deșertăciunea a devenit mama Iluziei Vieții pe care a botezat-o:Realitate. 1945. Patima creației se află în sfințenie. 1946. O sfințenie fără patimă este aidoma unui creator fără creație. 1947. Câtă patimă își pune omul în rugăciunea sa către Dumnezeu? 1948. Religiile sunt dicționare de patimi și pătimiri. 1949. Prin mântuirea de păcatul originar am lăsat Cristul să pătimească în locul nostru chiar dacă și noi pătimim cu fiecare clipă furată
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
care l-a creat. 1964. Trăim ca să trecem prin patimi pătimind. 1965. Doar patimile te ridică sau te coboară în această lume. 1966. Viața este înainte de toate un dinamism al patimilor ei. 1967. Patima învierii este aceea care a născut creația și pe care a avut-o Dumnezeu când a visat lumea noastră. 1968. Nicăieri nu vei întâlni o paletă mai mare de patimi decât în iubire. 1969. Să fie moartea somnul patimilor noastre? 1970. Patimile te doboară doar atunci când nu
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
poți înțelege marea revelație pe care a avut-o Dumnezeu creînd patimile iubirii. 1971. Nimic mai nobil decât să pătimești din prea multă iubire dar și mai dureros. 1972. Prin patima iubirii Dumnezeu devine viu în noi. 1973. Înțelege patimile creației, echilibrului și iubirii și nu vei fi doborât niciodată de alte patimi. 1974. Dacă sfințenia se regăsește în patima iubirii, divinitatea se află în patima creației. 1975. Câtă patimă poate fi în mântuirea de sine a omului? 1976. Patimile sunt
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
mai dureros. 1972. Prin patima iubirii Dumnezeu devine viu în noi. 1973. Înțelege patimile creației, echilibrului și iubirii și nu vei fi doborât niciodată de alte patimi. 1974. Dacă sfințenia se regăsește în patima iubirii, divinitatea se află în patima creației. 1975. Câtă patimă poate fi în mântuirea de sine a omului? 1976. Patimile sunt porțile omenirii care despart absurdul de absolut. 1977. Patima va fi mereu balanța care-ți va spune cine ești. 1978. Uitarea este un surâs fără patimă
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
oportunitățile și optimismul din trecutul acestui oraș multirasial s-au evaporat. Strada 8 Mile, perimetrul orașului, a devenit o linie de demarcație între urban și suburban, între albi și negri. În dedesubturile acestui oraș se găsește o industrie îndelungată a creațiilor „sub presiune“, materializate în principal în muzică. De la ritmul Motown, la „Detroit sound“, muzica acestui oraș și-a avut întotdeauna izvoarele în sufletele oamenilor de rând, fiind o expresie autentică a realității vieții. Hip hop-ul din Detroit nu face
Agenda2003-14-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280875_a_282204]
-
scriitor. Le înregistrăm separat, în afară - tocmai - a acelui ansamblu care le conferă legitimitate estetică? În sfârșit, cum prezentăm o operă literară? Neutru, ca într-un dicționar? Sau eseistic, așa cum este astăzi la modă? Procedăm la o evaluare estetică a creației în cauză? Plecăm de la premisa că ea are oricum valoare din moment ce a fost selectată pentru a figură în dicționar? Ordonarea alfabetică după titlu rupe orice perspectiva istorică și introduce un criteriu dadaist în compunerea imaginii unei literaturi. (Iată, ca exemplu
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
realizabil. Nimic despre selecție După cum explică Ion Pop în prefață, dicționarul este conceput că o "bibliotecă esențială a literaturii române". Cu alte cuvinte, dacă un american sau un japonez ne-ar întreba cu ce ne lăudam noi, românii, în domeniul creației literare, am putea să-i dăm un raspuns concis, oferindu-i un exemplar din acest dicționar. Sau, dacă ar trebui să petrecem viață pe o insulă și am vrea să luăm cu noi cele mai bune cărți românești din toate
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
că nu meșterul ci soția sa Ana e sacrificata. Dar nu uit că Ana îi era meșterului ființă cea mai scumpă, încît tot o jertfă a zidirii se petrece in balada. E drept, sacrificiul care se află la fudamentele oricărei creații artistice. Și, prin această, Meșterul Manole e un mit românesc esențial, chiar dacă nu în întregime fondator. Aceste comentarii, cu toate ale sale considerații, sînt prilejuite de apariția, la Editură Minerva, a unei bune ediții din "baladele populare românești" datorată dlui
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
în afara contextului dat, autonomizîndu-se. De altfel, cum se vede din multe dintre citatele de mai sus, adjectivele substantivizate respective sînt uneori puse între ghilimele (în rest, sublinierile îmi aparțin), autorii textelor recunoscînd astfel implicit caracterul inovator și/sau efemer al creațiilor lexicale. La exemplele anterioare, în care apare exclusiv pluralul, se mai poate adaugă un singular destul de recent și de îndrăzneț, în care procedeul lexical e folosit cu o anume intenție umoristica: "să se facă o multiculturală" ("Academia Cațavencu" 37, 1998
Anticipatele, compensatele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17715_a_19040]
-
Baltag. Pentru că recent să citim în ziarul Azi (nr. 2029), sub fotografia celui dispărut: "Astăzi e ziua ta! Scriitorul CEZAR BALTAG a împlinit 60 de ani. Mulți înainte, cu sănătate! La mulți ani!" După cum se vede, superficialitatea în documentare naște creații publicistice monstruoase. Se dovedeste încă o dată că adevărata formă de respect față de scriitori (și față de cititori) o reprezintă nu retorica omagiala, ci informarea riguroasă. Ca să nu mai vorbim de tristețea pe care ne-o produce constatarea că biografiile fotbaliștilor sunt
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]
-
ocazia republicării de către Editură Albatros a Antologiei poeților..... de Ion Pillat și Perpessicius (Ed. Cartea Românească vol. I 1925; vol ÎI 1928) este interesant de avut perspectiva asupra operei de antologist a lui Ion Pillat. Pentru orice mare poet actul creației este strîns împletit cu viața lui cotidiană devenind rațiunea însăși a existenței sale. Pentru Ion Pillat însă necesitatea vitală de a transpune în versuri propriile sale impresii și trăiri, a fost constant însoțită de împătimita căutare și înțelegere a frumuseților
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
acum produs în laboratorul scriptural, care pleacă de la "materia primă" a "inspirației", generatoare a unor versuri inițiale, " luînd spre a-l cîtă în continuare pe poetul german amintit, aceste versuri imediat (...), punîndu-le sub un microscop, cercetîn-du-le, colorîndu-le, căutînd locurile patologice". Creația optzecista manifestă, într-o latura a să nu deosebit de mediatizata ("vîrful" sau îl reprezintă, în conștiința publică, poza ludica, descriptiv-anecdotică, jemanfisistă, a "cenaclului de luni"), dar, în impresia noastră, una dintre cele mai consistente, o asemenea prelucrare savanta a limbajului
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]