4,796 matches
-
nr. 1 . (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul serviciilor media audiovizuale la cerere, furnizate prin orice mijloc. Articolul 41 (1) Difuzarea înregistrărilor convorbirilor telefonice sau a corespondenței provenite din surse confidențiale ori a căror credibilitate nu este suficient verificată este permisă numai dacă acestea prezintă un interes public justificat și sunt însoțite de punctul de vedere al persoanei vizate. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul serviciilor media audiovizuale la
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
a fi eronate în mod semnificativ, furnizorul de servicii media audiovizuale trebuie să aducă rectificările necesare în cel mai scurt timp și în condiții similare de difuzare. (3) În cazul în care informația provine din surse confidențiale sau a căror credibilitate nu este suficient verificată, se va menționa explicit acest fapt. Articolul 83 În emisiunile de știri și dezbateri, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele reguli: a) rigoare și acuratețe în redactarea și prezentarea știrilor; ... b) între subiectul
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
Burke. Bărbatul era așezat la extremitatea mesei și tăcea, cu buzele strânse. Nefăcând parte din comisia de anchetă, el nu putea interveni în timpul audiției. Oricum, n-avea cum s-o ajute. Fără confirmarea înregistratorului de la bordul capsulei, totul depindea de credibilitatea versiunii pe care o dădea ea faptelor petrecute acolo, atunci. Și fusese evident de la început că nu prea dădeau crezare relatării ei cu privire la pierderea lui Nostromo. Se întreba iar, cine ar fi putut să aranjeze înregistratorul, și din care pricină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
de inteligență al interlocutorului, flatând orgolii și alimentând imaginații flămânde. Pe băieți, îi învârteam pe degete, era suficient să combin persoana vizată cu câteva amănunte picante, luate din filme, cărți sau chiar din poveștile altora, pentru a căpăta respect și credibilitate. Trebuia doar să potrivesc numele pe corpuri și corpurile în liceul sau localitatea dorită, în general departe de orice verificare posibilă. Celor care își exprimau neîncrederea în legătură cu numărul (sau chiar „numerele“ pe care se presupunea că le „dădeam“ periodic), le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dublă: etică, de transmitere a informațiilor în spiritul normelor democratice, și comercială, de cucerire a unui număr cât mai mare de cititori, auditori, telespectatori. Datele acestea se traduc, la nivelul situației de enunțare jurnalistică, prin "instrucțiuni" discursive pentru a obține credibilitatea sau captarea: necesitatea respectării unui principiu al distanței și al neutralității, al tratării faptelor într-o succesiune fidelă, al exacerbării antagonismelor de o manieră să provoace polemici care să ofere un plus de spectaculozitate în dezbaterile de opinii. Se fixează
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
parte, a definirii vagi, extensionale, a discursului jurnalistic ca domeniu, și, pe de altă parte, a delimitării ostensive, imprecise, ca sumă de genuri. II.2. Mărcile textului jurnalistic Considerăm că textul jurnalistic este rezultatul a două tipuri de strategii discursive, credibilitatea și seducția. Acest lucru se datorează faptului că discursul jurnalistic are scopul de a informa despre spațiul public o categorie mare si eterogenă de oameni. Dacă textului jurnalistic i s-ar aplica doar caracteristicile rezultate din strategia globală a credibilității
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
credibilitatea și seducția. Acest lucru se datorează faptului că discursul jurnalistic are scopul de a informa despre spațiul public o categorie mare si eterogenă de oameni. Dacă textului jurnalistic i s-ar aplica doar caracteristicile rezultate din strategia globală a credibilității, rezultatul ar fi unul sec și sobru, evidențiat în tirajul redus al revistelor științifice de specialitate. Pe de altă parte, dacă s-ar renunța la credibilitate, un discurs seductiv nu ar mai fi jurnalistic, întrucât ar renunța la partea de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Dacă textului jurnalistic i s-ar aplica doar caracteristicile rezultate din strategia globală a credibilității, rezultatul ar fi unul sec și sobru, evidențiat în tirajul redus al revistelor științifice de specialitate. Pe de altă parte, dacă s-ar renunța la credibilitate, un discurs seductiv nu ar mai fi jurnalistic, întrucât ar renunța la partea de informativitate în favoarea celei care stimulează aspectul seductiv, evidențiat în publicațiile de tip tabloid. Astfel că discursul jurnalistic nu subzistă în lipsa activării ambelor strategii. Celălalt criteriu pe
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
face o taxonomie a caracteristicilor textului jurnalistic vizează distincția dintre formă și conținut. La intersecția dintre cele două rezultă patru trăsături ale textului jurnalistic: obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate. Obținem următoarea clasificare: Distincția formă/conținut Strategii de construcție Conținut Formă Credibilitatea Obiectivitate Raționalitate Seducția Interes Atractivitate Vom analiza pe rând aceste caracteristici ale textului jurnalistic. II.2.1. Credibilitatea Prin credibilitate înțelegem calitatea enunțurilor unei persoane de a fi veridice, însușire care trimite, în cazul discursului jurnalistic, la gradul de competență
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
rezultă patru trăsături ale textului jurnalistic: obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate. Obținem următoarea clasificare: Distincția formă/conținut Strategii de construcție Conținut Formă Credibilitatea Obiectivitate Raționalitate Seducția Interes Atractivitate Vom analiza pe rând aceste caracteristici ale textului jurnalistic. II.2.1. Credibilitatea Prin credibilitate înțelegem calitatea enunțurilor unei persoane de a fi veridice, însușire care trimite, în cazul discursului jurnalistic, la gradul de competență și de încredere pe care audiența îl atribuie jurnalistului și instituției media. Această încredere se obține în timp
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
trăsături ale textului jurnalistic: obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate. Obținem următoarea clasificare: Distincția formă/conținut Strategii de construcție Conținut Formă Credibilitatea Obiectivitate Raționalitate Seducția Interes Atractivitate Vom analiza pe rând aceste caracteristici ale textului jurnalistic. II.2.1. Credibilitatea Prin credibilitate înțelegem calitatea enunțurilor unei persoane de a fi veridice, însușire care trimite, în cazul discursului jurnalistic, la gradul de competență și de încredere pe care audiența îl atribuie jurnalistului și instituției media. Această încredere se obține în timp și presupune
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
la gradul de competență și de încredere pe care audiența îl atribuie jurnalistului și instituției media. Această încredere se obține în timp și presupune, pentru actorii implicați, echilibru, echidistanță, spirit critic, limbaj adecvat. Vom analiza mecanismele apte de a crea credibilitate pe linia conținutului și a formei. La nivelul conținutului, credibilitatea se traduce prin obiectivitate, iar, la nivelul formei, prin raționalitate. Problemele cu care se confruntă acest demers sunt , în primul rând, legate de legitimitate. Conceptul de obiectivitate este deja pus
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
îl atribuie jurnalistului și instituției media. Această încredere se obține în timp și presupune, pentru actorii implicați, echilibru, echidistanță, spirit critic, limbaj adecvat. Vom analiza mecanismele apte de a crea credibilitate pe linia conținutului și a formei. La nivelul conținutului, credibilitatea se traduce prin obiectivitate, iar, la nivelul formei, prin raționalitate. Problemele cu care se confruntă acest demers sunt , în primul rând, legate de legitimitate. Conceptul de obiectivitate este deja pus serios în discuție chiar în zone de științificitate mult mai
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Date fiind aceste constrângeri, problema nu este de a fixa un ideal maxim de obiectivitate, ci una de a delimita, mutatis mutandis, o minimă obiectivitate necesară și acceptată în genere în cadrul acestui tip de discurs. Astfel, pentru a-și păstra credibilitatea, discursul jurnalistic trebuie să prezinte întotdeauna evenimente care s-au petrecut în realitate. Opusul acestui comportament conduce la proferarea de minciuni și, în funcție de scopul acțiunii, la transformarea discursului jurnalistic într-unul ficțional. Dacă uzul minciunii este o practică puțin întâlnită
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Condiția pentru ca un set de propoziții să fie coeziv vizează ca acestea să desemneze același lucru. Coerența trimite la necesitatea ca argumentele să se susțină reciproc, să nu intre în contradicție unele cu celelalte. Prezența unei contradicții în text anulează credibilitatea acestuia și îi conferă o probabilitate de acceptare 0. În exemplul următor identificăm argumente acceptabile și, respectiv, inacceptabile, în funcție de tipul de societate la care ne raportăm: "Musulmanii furioși îi amenință pe cei care au publicat caricaturi cu profetul Mohamed în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
marca acceptabilității. II.2.1.2. Raționalitatea Pentru ca auditoriul să creadă în existența realității, în forma prezentată de discursul jurnalistic, este pus în funcțiune un întreg arsenal de tehnici de credibilizare. Am analizat aceste tehnici la nivelul conținutului. Însă construirea credibilității implică, la nivelul formei discursului jurnalistic, utilizarea raționamentelor valide. Validitatea este proprietatea raționamentelor de a respecta legile și regulile logice sau, cu alte cuvinte, această formă logică este validă "când nu este posibil ca premisele sale să fie adevărate, iar
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
unui volum de Wittgenstein și reeditările consacratei sale scriituri "Apel către lichele", Liiceanu a parazitat Bugetul de stat. (...)" (Pomeni către Liiceanu, Ziua, 17 martie 2007) Raționalitatea presupune, așadar, utilizarea unor raționamente valide. Îndeplinite simultan, condițiile obiectivității și raționalității textului conferă credibilitate discursului jurnalistic. Însă, credibilitatea singură nu asigură specificitatea discursului jurnalistic, întrucât obiectivitatea și raționalitatea sunt caracteristici și ale altor tipuri de discursuri, precum cel științific. Delimitarea trăsăturilor discursului jurnalistic ia în calcul și o a doua strategie, a seducției auditoriului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și reeditările consacratei sale scriituri "Apel către lichele", Liiceanu a parazitat Bugetul de stat. (...)" (Pomeni către Liiceanu, Ziua, 17 martie 2007) Raționalitatea presupune, așadar, utilizarea unor raționamente valide. Îndeplinite simultan, condițiile obiectivității și raționalității textului conferă credibilitate discursului jurnalistic. Însă, credibilitatea singură nu asigură specificitatea discursului jurnalistic, întrucât obiectivitatea și raționalitatea sunt caracteristici și ale altor tipuri de discursuri, precum cel științific. Delimitarea trăsăturilor discursului jurnalistic ia în calcul și o a doua strategie, a seducției auditoriului, care, pe linia conținutului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în acest caz, consumul presupune cumpărare sau audiență. Concurența în domeniu este mare, iar acest lucru se traduce în necesitatea ca discursul să utilizeze toate mijloacele pentru a convinge publicul să achiziționeze sau să frecventeze publicația. Din acest motiv, alături de credibilitate, cealaltă strategie pe care se construiește discursul jurnalistic este seducția, tradusă ca posibilitate discursivă de a cuceri publicul într-un mod direct și instantaneu, atunci când se intră în contact cu acesta. Seducția trimite la "farmecul personalizat"65 al unei publicații
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
marcat de etimologia sa, care trimite la acțiunea de a sfătui. Acest concept a fost în atenția cercetătorilor încă din Antichitate. Grecii o studiau în școli, o foloseau în justiție și în politică. Aristotel identifica drept agenți ai persuasiunii ethosul credibilitatea sursei, pathosul emoția și logosul argumentele raționale. Preocuparea pentru studierea acestui concept a continuat în epoca modernă și în cea contemporană. În accepțiunea lui Immanuel Kant, aceasta presupune mijloace de ordin subiectiv care acționează pentru obținerea adeziunii. În acest sens
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
să apară decât ca deturnare a acestor caracteristici. Tehnicile de manipulare de la nivelul textului jurnalistic sunt abateri de la trăsăturile standard ale acestui tip de discurs. Astfel, vom analiza posibilitatea influenței ilegitime prin identificarea abaterilor în conținut și în formă de la credibilitate și de la doza de seducție acceptabilă social pentru acest tip de discurs. Obținem, prin încălcarea celor patru caracteristici ale textului jurnalistic anumite tehnici, grupate sub denumirile: manipularea obiectivității, manipularea raționalității, manipularea interesului, manipularea atractivității. Distincția formă/conținut Încălcarea caracteristicilor textului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
social pentru acest tip de discurs. Obținem, prin încălcarea celor patru caracteristici ale textului jurnalistic anumite tehnici, grupate sub denumirile: manipularea obiectivității, manipularea raționalității, manipularea interesului, manipularea atractivității. Distincția formă/conținut Încălcarea caracteristicilor textului jurnalistic pe linia strategiei: Conținut Formă Credibilitatea Manipularea obiectivității Manipularea raționalității Seducția Manipularea interesului Manipularea atractivității IV.1. Manipularea obiectivității În definirea discursului jurnalistic, am asumat un concept de obiectivitate care presupune prezentarea unor evenimente care se petrec în realitate, în corespondență cu acea realitate și într-
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
discursului jurnalistic, am asumat un concept de obiectivitate care presupune prezentarea unor evenimente care se petrec în realitate, în corespondență cu acea realitate și într-o manieră care să corespundă imperativelor argumentabilității și acceptabilității. Aceste caracteristici îi asigură o largă credibilitate în rândul publicului. Însă tocmai această calitate prezumată, dublată de puterea de impact, determină posibilități de manipulare a receptorilor. Așadar, manipulările specifice discursului jurnalistic apar sub forma generală a denaturării realității în ansamblu, dar care se realizează prin tehnici corespunzătoare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
explicit. Înțelegerea cea mai facilă a sintagmei trimite la comportamentul prezumat al doamnei Macovei, iar acest lucru orientează din nou știrea, întrucât se adaugă la afirmațiile din articol și opinia autorizată a unui specialist, ceea ce conduce la o creștere a credibilității articolului. Din păcate, nu este prezentată explicit și întrebarea pusă psihiatrului, care ar putea fi incorectă (ipotetică, sau să ofere ca sigur comportamentul Monicăi Macovei etc.). La toate acestea se adaugă și finalul articolului, care prezintă cazuri considerate similare, precum
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
E un mare demagog". În condițiile în care Paler era un cunoscut adversar al președintelui, utilizarea numelui și a prestigiului acestuia în revista România Mare conduce la o dublă inducere în eroare: pe linia sofismului autorității și pe linia creșterii credibilității articolului și revistei, în condițiile în care Paler a fost un adversar notabil și al manifestărilor din România Mare. IV.1.4. Abandonarea caracterului de acceptabilitate Acceptabilitatea trimite la necesitatea ca un text să utilizeze argumente admise în comunitatea respectivă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]