4,021 matches
-
pentru planul terestru (spre exemplu, ceremonialul încoronării, un montaj simbolico-descriptiv care "străbate" toate spațiile în care se manifestă puterea), ca și pentru "lumea de dincolo", dar și un imaginar fantastic (al creațiilor "literare", de genul romanelor populare sau al scrierilor culte - cum ar fi, la noi, Istoria ieroglifică și Țiganiada 16). Identific așadar - tot convențional - mai multe "zone"/module (rezultă în forma matricei 16), fiecare cu determinări particulare, încărcate și ideologic (socio-politic sau/și dogmatic), și valoric (pozitiv-negativ). Nivelele și registrele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
constituită de mitul conducătorului, cu multiplele sale ipostaze istorice și spirituale. Imaginea monarhului absolut este, precum în imaginarul de sorginte bizantină, un pivot al mentalităților locale, fiind reprezentată mai ales în cultura populară, dar și în diferite tipuri de scrieri culte. Medievalitatea rămâne prinsă, privită a posteriori, în jocul antitezelor și al paradoxurilor (așa cum am discutat anterior), indiferent de punctul de vedere din care este abordată. Foarte importantă și determinantă pentru alte structuri ale imaginarului medieval este relația dintre sacru și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
modelelor bizantine, de tipul cronicii lui Manasses și al hagiografiilor, trio-ul cărturăresc amintit selectează pentru cronici un corpus de informații cu o intensă circulație mai curând nescrisă. Prin alegerile lor, sunt puse în valoare zonele de coincidență ale imaginarului cult cu cel popular, fapt care atestă urmărirea de către autorii medievali a unui posibil orizont de așteptare al cititorului sau al ascultătorului lor, de la comanditar la posteritate. Mitul și modelul ajung să susțină și în cazul de față realitatea istorică, ce
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
declanșează multiple circuite de simbolizare, care uneori se intersectează și dau seamă de o cultură orală dinamică, omogenă în cele din urmă, jalonată de mituri construite solid, dintre care cele mai importante se bazează pe modelele puterii, laice sau religioase, culte sau populare. Apelul la tradiții (mai ales la cele păstrate în depozitele folclorice) pentru refacerea unei epoci sau explicarea unui anumit proces nu va fi contestat la noi decât foarte târziu, în ultimii ani ai secolului al XVII-lea, când
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de tip compilativ din secolul XVII. Oficializarea în epocă a glisărilor de semnificație, pe care le regăsim și la Miron Costin, și modificarea liniei cronologice a faptelor au fost posibile datorită schemei narative a mitului. Iată cum imaginarul, prin filtrul cult de această dată, își depășește funcția pasivă de receptacol al istoriei și se întoarce înspre ea, prin cronică. Negru-vodă rămâne prototipul mitic pentru întemeietorul de țară și de biserici. Iconografii de la Curtea de Argeș, la cererea lui Radu de la Afumați (mai târziu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
programul politic al domnului isihast (portret fără trăsături particulare) are o amplă vocație creștină și este așezat în descendența directă a voinței de inspirație divină a lui Constantin I, domnii celor trei țări românești și-au păstrat individualitatea în cadrul imaginarului cult (reflectat în cronici și letopisețe); la trecerea în legendele și în poveștile populare, ei s-au apropiat de modelul religios al sfinților-eroi cărora au început să le "semene" - pomeniți des în Jitii, Minee și Sinaxare. Atitudinea exemplară a unora dintre
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Sfântului Alexie din Codicele de la Cohalm) și a sfinților militari "secunzi" (chiar dacă domnia acestuia a fost fără războaie), precum Procopie sau Mercurie. Pentru un alt tip de situație, cel al ipostazierii sacrificiului în numele credinței, au fost surprinse atât în imaginarul cult, cât și în cel popular, figurile lui Mihai Viteazul (Pop 15-37, 129-47) și Constantin Brâncoveanu (Pippidi 315-57); primul, simbol al unui act istoric proiectat în legendă, al "unirii" de la 1600 - de fapt, conjunctural (Boia 22-26) −, al doilea, împlinirea supremă a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și în prosopografiile din Erminii și Întrebări și răspunsuri, dar și în sbornicele-manuscrise s-a închegat un imaginar, am spune astăzi, de popularizare; el s-a inserat în cele din urmă în zona de contact dintre romanele populare și literatura cultă, dată fiind libertatea de circulație a creațiilor (orale sau livrești) într-un sistem social permisiv. Pentru că în comunicarea culturală domina oralitatea, a fost astfel asigurată transmiterea permanentă și rapidă a informației prin variatele forme ale povestirii: mit, zvon, legendă biblică
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
proiectat un întreg cod al regalității și al investirii itinerante, prin descrieri ample ale treptelor inițierii și ale probelor la care este supus cuceritorul "universului împotrivă", acesta fiind construit pe structuri mitologice de sorginte antică. Din suprapunerile nivelelor laic, religios cult și religios popular și din infuzia de elemente orientale, prin cultura islamică, literatura locală preia și dezvoltă cronotopoï și bestiare care apar apoi în Istoria ieroglifică, în Jitii, în Viața și petreacerea svinților a lui Dosoftei, dar și în proiecțiile
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Gherasim Putneanul de la Roman (Cuvânt de îngropare vechiului Ștefan voievod ce s-a numit Mare) sau scrierile lui Vartolomeu Măzăreanu, Naum Râmniceanu, Grigore Calimachi sau Nicolae Mavrocordat; ele tind către mitizarea trecutului și a figurilor istorice, reprezentative atât pentru istoriografia cultă, cât și pentru imaginarul popular. Preluarea de către Grigore Ghica și Constantin Mavrocordat a "programelor de cârmuire" ale înaintașilor, refacerea unor construcții înălțate de domnitorii anteriori, cu mult timp în urmă, interesul pentru istoriografie al fanarioților și pentru tradiția culturală locală
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mai tolerantă a medievalității răsăritene, poate fi ispășit prin abstinență (virginitate și monahism) și prin unirea creștină, însă în cel mai mare respect față de interdicțiile dogmei. Societatea românească nu renunță totuși la ideea cuplului ierarhizat, reflectată și susținută în imaginarul cult și în cel popular, prevalența omului adamic fiind motivată de imaginea unei Eve vinovate etern de înșelăciune. Trupul ei "bolnav" de păcat face ca opoziția spirit-materie să aibă relevanță majoră pentru stabilirea normativelor cotidianului, dar și pentru viața spirituală, tot
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
părintele vlădica Theodosie și cu mulțime de părinți ... și toată boierimea și cu toate gloatele curții, cu cântări dumnezeiești și cu mare cinste. (211) Dar, dacă nu este amintită în această situație-limită, femeia de la curte (căci alte figuri în textele culte oricum nu sunt vizibile) stă mai mult exilată în apartamentele ei, stăpână peste un univers în principiu inofensiv, slab, condus de la distanță de autoritatea tatălui, a fratelui mai mare sau a soțului. Rareori răzbat ecouri ale faptelor ei și atunci
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau a moștenirii, în cazul adulterului dovedit public, săvârșit de soț. În majoritatea cazurilor însă penitența îi revine tot femeii, mai ales pentru păcatele sexuale. Pentru că morala de la Curte clama o mai bună cunoaștere a Bibliei (în raport cu mediile nenobilare), scrierile culte nu lasă prea des să se vadă neînțelegerile sau abaterile de la codul riguros cu privire la comportamentul sexual. Imaginea femeii nu trebuie să ajungă în imaginar altfel decât epurată, înălțătoare, de aceea ipostazele ei se înscriu în domeniul exemplarității. Cazurile anti-modelelor, dimpotrivă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
linear, dominator, glorios și de aceea mântuit. La confluența dintre feluritele lumi ale fantasticului, în tonuri estompate, feminitatea abia dacă este reprezentată; ea își consumă drama, aproape fără chip și voce, prin roluri care o fac vag vizibilă. Dintre textele culte, doar Țiganiada, mult mai târziu, va atenua din îndârjirea superioară a bărbatului medieval și va da viață unor chipuri feminine noi, diferite de cele medievale, descrise în tonuri mai îngăduitoare sau mai ironice, atente totuși la această existență mută, timp
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ironice, atente totuși la această existență mută, timp de secole, în imaginarul istoriografic. Între cuplul adamic și Fecioară, între păcat și sfințenie, între cotidian și dogmă, dar mai mereu în interiorul casnic, femeia din evul mediu românesc ne apare în scrierile culte supusă, tăcută și redusă la tiparul desăvârșit în comun de biserică și de puterea laică masculină. Cărțile populare: dincolo de regalitate și de cotidian Situate în spațiul culturii la granița dintre scris și oralitate, cărțile populare dezvoltă pe structuri narative de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ai cunoașterii/formării (traseul inițiatic) sau ai penitenței (postul, rugăciunea) etc. Am introdus această perspectivă asupra timpului și asupra spațiului tocmai pentru a reprezenta complexitatea dominantei antropologice din modelul imaginarului medieval − completat aici cu al patrulea nivel, al ficțiunilor "literare", culte și populare, care au ca resort imaginativ fantezia. Imaginarul medieval românesc (precum sistemul teoretic general) integrează imaginea, simbolul și semnul, ca unități fundamentale în transferul de mesaj. Discursul oficial (iconografia sau exegetica religioasă, chiar și istoriografia, "formulă" livrescă de mitizare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
un fapt mai degrabă istoric, dar încă neepuizat. Imaginarul popular își recuperează și își afirmă liber depozitele de credință pre-creștină, protejate întotdeauna în fața presiunilor bisericii; ele constituie o sursă permanentă pentru creația rurală și urbană, în formele ei populare sau culte. Elocventă și interesantă se dovedește istoria imaginarului politic, nevoit să se adapteze poate cel mai mult la schimbările de mentalitate, la cerințele sociale și economice ale modernității și, mai ales, să se mențină în fața atât de variatelor exigențe comunitare. Prin
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Simion Florea Marian, G. Dem. Teodorescu. Altele sunt reproduse din manuscrise și publicații, după cum există și texte adunate de V. însuși de la informatori selectați întâmplător, din mediile cele mai diferite. Culegătorul nu face totdeauna distincție între creația populară și cea cultă sau aceea orășenească, realizată în stilul celei populare. La cântece se notează uneori numai informatorul, alteori numai localitatea de unde s-a cules. Sunt incluse și câteva poezii de Dimitrie Bolintineanu, Vasile Cârlova și Andrei Mureșanu. Dintre speciile populare predomină cântecele
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
privitoare la tehnica versificației la Eminescu. Aceleași preocupări pot fi observate în Repere în interpretarea prozodică (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), ce are în atenție ipostazele ritmului (substituiri ritmice, accentul secundar al cuvintelor, ritmurile penta și hexasilabice în versul cult românesc etc.) și ale rimei (clasificarea rimelor după accent, virtuțile rimei interioare, paradoxurile rimei rare etc.). Cea mai consistentă contribuție teoretico-analitică este Deschiderea cercului (I-II, 2002-2003), unde autorul se concentrează asupra „redescoperirii poeziei”, trece prin „anotimpurile lirice”, pentru a
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
forma originară și conținutul mitologic al unuia dintre cele mai vechi și mai semnificative monumente ale culturii arhaice românești”, care la origine a avut bradul ca arbore cosmic și este un „produs agropastoral” uranic, ultima lui fază fiind o plăsmuire cultă majoră: Coloana infinită a lui Constantin Brâncuși. În Măștile populare (1970) V. extrage implicațiile mitologice ale acestor forme de folclor ludic și propune o nouă clasificare a lor. SCRIERI: Chestionar mitologic, Târgoviște, 1938; Două tipuri de mitologie română, București, 1944
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
literare și comentarii politice la emisiunile în limba română de la Kol Israel și France-Inter. Debutează în 1964 la „Iașul literar” cu o recenzie semnată Radu Zamfirescu. Mai e prezent în „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Revista cultului mozaic”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „22”, „România literară”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Dilema”, „Minimum” (Tel Aviv) ș.a. Face parte dintre inițiatorii Societății de Studii „B. Fondane” (Paris - Ierusalim) și din comitetul de redacție al revistei „Cahiers Benjamin Fondane”. Este coautor
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
tomuri, primele două fiind premiate de Academia Română. Încă de la apariție lucrarea a fost apreciată de folcloriști reputați. Z. a intenționat să realizeze o colecție exhaustivă, un corpus care să înglobeze proverbe și zicători, precum și sfaturi, idiotisme, ghicitori ș.a. din literatura cultă sau existente în circuitul oral, cu corespondențele străine ale proverbelor românești. Este o întreprindere care impune, în comparație cu ceea ce se realizase până atunci, prin metoda riguroasă de lucru și de organizare a materialului, la fiecare tip și variantă consemnându-se atestarea
ZANNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
al acestei experiențe l-a constituit scoaterea hebdomadarului „Evenimentul literar” (1893-1894), demers fericit în ceea ce privește coagularea ideilor și însușirea meseriei jurnalistice, dar dezastruos sub aspect financiar, anihilând multă vreme orice inițiativă de reluare a lui. În urma trecerii tinerilor socialiști din „pătura cultă” în Partidul Liberal, unde ei își asigură o poziție relativ puternică, necesitatea exprimării publicistice se resimte tot mai acut, membrii grupului hotărându-se către sfârșitul anului 1904 să reia proiectul abandonat. Întrucât liderul, C. Stere, era angajat în multiple acțiuni
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
tatăl său, fiind În același timp profund marcat de practicile africane din Cuba, În care este inițiat de nașa sa, Mantonica Wilson, autoritate locală În materie de ritualuri magico-religioase originare din Dahomey 1 și de santeria, religie afro-cubaneză ce corespunde cultului brazilian candomble. A urmat Madridul, unde Lam, venit pentru a studia artele, s-a simțit prizonier al concepțiilor lui Sotomayor, profesorul său, curator la Muzeul El Prado și care l-a avut elev și pe Dali. S-a distanțat rapid
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai inclementă și mai dură cu inomabila religie a atomisticilor fără Dumnezeu și a dezastrofizicienilor de care pululează, azi, planeta noastră, veseli... ș.a.m.d. Carmen o privea cu admirație. Domnul Vasile Elisav, care, fără să fie un habotnic al cultului scientist actual, era, oricum, un palindromolog, se înnegură ușor la față, tăcu un timp, cerându-i Norei, apoi, exemple... — Două-trei exemple! — În ce privință, întrebă aceasta. — Mai și întrebi, răspunse Elisav. În legătură, dragă Nora, cu ceea ce numiseși darul lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]