10,969 matches
-
fi utile doar în cazuri particulare. Tabelul 12.1 ISTORIA UMANITĂȚII ÎNTR-O ORĂ Timpul din film Evenimentul 00:00 Începe filmul 23:42-48 Apariția lui homo sapiens (50-35.000 de ani în urmă) 23:56 : 36 Revoluția neolitică: începuturile cultivării pământului (9.000 de ani în urmă) 23:58 : 12 Societățile agricole: primele civilizații (5.000 de ani în urmă) 23:58 : 45 Timpul lui Moise (circa 1500 i. Ch.) 23:59 : 17 Timpul lui Isus Christos 23:59 : 29
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
bucătăriei tradiționale îndeplinesc rigorile unui meniu vegetarian: nu este vorba doar de orez, paste, supe și ciorbe de verdețuri, ci și de toate preparatele pe bază de legume, moștenire ale unei tradiții gastronomice rurale, strâns legată de produsele obținute prin cultivarea pământului. Și tocmai de la această tradiție se poate porni când trebuie să se alcătuiască un meniu pentru musafiri care sunt adepți ai modalităților clasice de a găti. Pentru o cină în familie, împreună cu părinții și rudele care nu apreciază întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
și al virtuții intelectuale, nu doar casnice: „căci tot ce-a fost virtute, cu sfiiciune tăinuită în sufletul doamnelor de odinioară, azi se preface la noi în găteală și podoabă...”165 Pampinea lansează o critică severă la adresa preocupării excesive pentru cultivarea imaginii exterioare în detrimentul valorilor spirituale, morale. Le cere femeilor consecvență și unitate, aderarea la un crez comun, unificarea într-o singură voce. Tânăra autoritară și emancipată militează pentru scoaterea femeii din conul de umbră al unei societăți ce mai păstra
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
incipient cu notele fine misogine, nu trebuie să ne uimească, reprezintă doar o etapă tranzitorie spre o epocă mult mai democratică, mai seculară și mai rațională. Filomena nu face decât să se înscrie pe aceeași linie a unei apărătoare a cultivării inteligenței și declară aforistic că: „prostia îl nenorocește adesea pe om și-l duce la sapă de lemn, tot așa înțelepciunea îl scapă pe înțelept de cele mai cumplite neajunsuri și-l pune la adăpost de rele.”189 Ea rostește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să le înțeleagă substratul atunci când acestea le sunt adresate: „mare rușine pentru noi, întreaga obște 195 Ibidem, p. 274. 196 Ibidem, p. 248. 197 Ibidem, p. 258. 198 Ibidem, vol. II, p. 102. 77 femeiască!”199 Apare nelipsitul îndemn la cultivarea valorilor spirituale, fiindcă „ce frumusețe ascunde în ea o vorbă iscusită, spusă la timpul potrivit”200. Așa va face și spirituala și manierata Oretta, cea care, cu diplomație, îl va sfătui pe un cavaler din suita sa să nu dea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
știrbește însă din complexitatea și verosimilitatea personajelor feminine, care nu pot evolua decât în limitele impuse de simbolul pe care îl ilustrează, rămânând previzibile și plate, simple voci în ansamblul narativ al operei. Influența lui Dante se resimte (aceleași terține, cultivarea alegoriilor, titlul), dar opera trimite și la realități istorice ale vremii. Fiecare crisalidă și fiecare partener al ei se pare că reprezintă familii bine-cunoscute ale Florenței, cum ar fi Della Tosa, Nerli, Peruzzi.609 Cu acestă operă Boccaccio instituie romanul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Judith Serafini Sauli, op. cit., pp. 340-341. (trad. n.) 624 David Wallace, „If That Thou Live”: Legends and Lives of Good Women, în Chaucerian Polity: Absolutist Lineages and Associational Forms in England and Italy, Stanford University Press, 1997, p. 339. 174 cultivarea virtuții. După ce relatează istorisirea Ipsiphilei, care își salvează tatăl de la moartea proclamată de femeile de pe insula Lemnos, naratorul boccaccesc inserează o cugetare despre dragostea filială. Exemplul soțiilor din Minians, care prin schimbarea hainelor cu soții lor aflați în detenție, le-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
498. 197 orfană; de aceeași compasiune față de o tânără dă dovadă și soția lui Liello di Campo di Fiore - V. 3). Pioase, smerite, loiale, se caracterizează printr-o supunere totală față de soț și de familie, se evidențiază prin cinste și cultivarea virtuții (fiica contelui d’Angers - II. 8 - își apără cu fermitate cinstea, nu acceptă să se dăruiască decât aceluia care îi va fi soț, după căsătorie va fi o bună soție și mamă; Zinevra - II. 9 - este loială soțului, îi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
brutalitate, fantoma soțului văduvei realizează un portret indezirabil al femeii și concluzioneză cu o descriere metaforică a părților private ale văduvei, la fel de înjositoare 1032. Misoginismul va continua și în operele următoare, autorul pledând pentru ascetismul medieval, precum și pentru inspirația și cultivarea cu precădere a surselor clasice. La sfârșitul cărții, fantoma defunctului soț îi cere naratorului să se roage pentru el, deoarece este evident că femeia nu o face, naratorul ajungând, semnificativ, dintr-o vale întunecoasă pe un deal luminos, unde se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
prin activități specific umane volumul de produse, calitativ neproducând nimic nou). Prin aceasta, grupul poate să-și asigure unele rezerve, să-și reducă gradul de dependență direct de natură. Trecerea spre acest stadiu (acum circa 12000 de ani) introduce principiul „cultivării” ca un prim tip de activități productive (alături de „crearea uneltelor”) și, deci, al Învățării și transmiterii experiențelor dobândite.<footnote C.I. Gulian, Lumea culturii primitive, 1983, București, Editura Albatros, p. 70 și următoarele. footnote> Se introduce o „diviziune socială a muncii
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
s-a format o nouă mentalitate, denumită „Munca-Datorie”, generată după reconstrucția postbelică și expansiunea industrială ce a Început să apară. „Această nouă economie, din ce În ce mai diversificată, fundamentată pe o stimulare progresivă a ofertei, a generat un alt sistem de valori. Meritul, cultivarea spiritului Întreprinzător, raționalitatea, eficacitatea și performanța au devenit noi vectori ai unei mentalități având drept principii de bază ordinea, rigoarea metodică și, În special, deontologia profesională. Viața de muncă s-a transformat, deci, Într-un fel de luptă În care
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
particulari din zonele necooperativizate, puteau transmite copiilor lor o parte din terenurile agricole pe care le aveau în proprietate, dacă aceștia locuiau sau urma ca ei să-și stabilească domiciliul în aceeași comună și își asumau obligația de a asigura cultivarea lor în bune condiții. * Abrogarea tuturor actelor normative prin care se stabileau asemenea îngrădiri, restricții, formalități privitoare la circulația bunurilor imobile terenuri, atât cele urbane cât și cele rurale, precum și construcții, a dus reintroducerea lor în circuitul civil general, putând
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
o agricultură rudimentară, bazată pe folosirea inventarului agricol din lemn pentru toate muncile câmpului. Din cele mai vechi timpuri, s-au cultivat grâul, secara, orzul, ovăzul și meiul. Introducerea culturii porumbului în secolul al XVII-lea a fost urmată de cultivarea noilor plante în veacurile următoare: floarea-soarelui, cartoful, sfecla de zahăr și alte legume ce își au originea în India sau America de Sud. Odinioară, teritoriul comunei era împădurit în proporție de 70%. Prin defrișare, trupurile de pădure și-au micșorat suprafața, locul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Bărbații cărau snopii, alimentau batoza, umpleau sacii cu boabe, femeile așezau paiele pe târș (o cracă pe care se clădesc căpițele de fân), iar copiii, în culmea fericirii, participau la transportul târșului cu boii sau cu caii. Întregul proces de cultivare a grâului pe parcursul mai multor veacuri a dat naștere unei creații populare versificate. Amintim, în acest sens, „Plugușorul”, datină în care sunt prezentate toate fazele de lucru: aratul, semănatul, secerișul, treieratul, măcinatul, prepararea colacilor și oferirea acestora drept răsplată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
următoare. O altă cultură importantă pe aceste meleaguri a fost cea a cânepii și a inului. Fiind de mare trebuință în microindustria casnică, grija acestei activități revenea îndeosebi femeilor, mai ales în fazele finale de prelucrare. Amintim etapele procesului de cultivare a cânepii care erau, în ordine cronologică: aratul, semănatul, grăpatul, culesul, legatul, bătutul semințelor, topitul, melițatul, răghilatul, periatul (separatul fuiorului de câlți), torsul, țesutul și nălbitul pânzei, după care urmau croitul și cusutul cămeșilor și a altor obiecte de îmbrăcăminte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dorneanu, Dumitru Lehănceanu, Costică Puiu, Vasile T. Tătărășanu, Vlad Tătărășanu, Dumitru Galan, Dumitru Apostu, Mihai Nastor și Gheorghe Botezatu. VITICULTURA Ca ramură a agriculturii, viticultura a cunoscut pe meleagurile noastre o dezvoltare puternică, deoarece dealurile însorite ofereau condiții optime pentru cultivarea viței de vie. Încă din anii 1772-1773, este menționată la recensămintele din Oncești și Bărboasa, prezența viilor. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a cultivat vița indigenă, care producea vinuri de foarte bună calitate. Această viță a dispărut datorită
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o acută criză de materii prime. Viața economică a satelor din comună în secolul al XX-lea se caracterizează prin dispariția unor meșteșuguri și apariția altora noi. Și- au făcut, astfel, apariția meșteri tinichigii, zugravi de interior, betoniști sau teracotiști. Cultivarea și prelucrarea cânepei și inului. De o mare trecere se bucura, pe meleagurile noastre, cultivarea cânepii și a inului, plante cu o largă întrebuințare în industria casnică, în alimentație și în medicina populară. Se presupune că cea mai veche țesătură
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
XX-lea se caracterizează prin dispariția unor meșteșuguri și apariția altora noi. Și- au făcut, astfel, apariția meșteri tinichigii, zugravi de interior, betoniști sau teracotiști. Cultivarea și prelucrarea cânepei și inului. De o mare trecere se bucura, pe meleagurile noastre, cultivarea cânepii și a inului, plante cu o largă întrebuințare în industria casnică, în alimentație și în medicina populară. Se presupune că cea mai veche țesătură de pe teritoriul României a fost descoperită la Sucidava. Este vorba despre un așternut de pat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
obținerii unei pânze cât mai lungi. În general, hărnicia femeilor era apreciată în raport cu îndemânarea și sporul avute la lucrul cânepii. Tradiția a păstrat un registru bogat de strigături sau zicători, care se referă la muncile dificile pe care le presupun cultivarea și prelucrarea cânepii, cum ar fi: „Nu există rușine mai mare decât să nu fi tors singură cânepă, din lene sau nepricepere”. După cum arată informațiile culese din teren, cultura cânepii și a inului a fost răspândită pe toată suprafața comunei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cap. Zgomotul înfundat al bătăii vătalelor se deosebea la țesutul sumanelor, la lăicere 1 și covoare de lână. Munca femeilor la in și cânepă începea odată cu semănatul. Indiferent că era pace sau război, de era secetă sau anotimp ploios, cultivarea inului și a cânepii constituia o activitate cu caracter permanent. Cânepa de vară și inul, după cum am arătat mai sus, se smulgeau și se făceau chită (mănunchi) de câte 12 fuioare. După ce se uscau în mici glugi la soare, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de țuică au fost confiscate de la vechii proprietari, aceștia fiind considerați chiaburi de către puterea administrativă locală. S-a instalat câte un cazan în fiecare G.A.C., funcționând sub directa îndrumare a primăriilor, cu un program coordonat de contabilul primăriei. Oloinițele Cultivarea plantelor oleaginoase (cânepa, floarea soarelui, bostanii, nucile) a făcut posibilă extragerea uleiurilor cu ajutorul oloinițelor. Teascuri cu pene pentru extragerea uleiului au existat și la comunele vecine Blaga și Dealu Morii. Pentru obținerea uleiurilor, mai întâi se prăjea sămânța în cuptor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lunca și din balta datorită trecerii vremii. Păstrând proporțiile, Lunca Berheciului era precum o „luncă a Nilului”. Berheciul aproviziona cu apă lunca, iar aceasta își etala potențialul printr-un covor vegetal multicolor, de o rară frumusețe, de importanță economică, în cultivarea plantelor și creșterii animalelor. În cea mai mare parte, ierburile creșteau natural. Chiar pe cele mai înalte locuri, unde plugul putea pătrunde, se semănau plante furajere: ovăz, orz, mazăre, lucernă, mei sau dughie 2 (parâncă). În satele de răzeși 3
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
puternic în zonele rurale. În anul 1896, din 1.046 de suflete, în Oncești doar 78 știau carte, iar în anii de după război existau 275 de analfabeți. Unul dintre obiectivele de mare însemnătate și sensibilitate ale Căminului cultural îl reprezintă cultivarea mândriei de a fi român, care se realizează în primul rând prin ceea ce este românesc, prin imaginea fermecătoare a tabloului spațial dintre crestele dantelate ale Carpaților, Dunărea albastră și Marea cea mare, prin istoria plină de vitejie și jertfă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cuțit. Ața de cânepă era „ciucită” de cel ce descânta și-o torcea din mână cel descântat, cam de 1,5 m. Ața era amestecată în mosoaică unde se afla apă, folosind un cuțit curat, spunând descântecul ce rezuma povestea cultivării cânepii, astfel: „Luai sacul cu cânepă/ Mă dusei și-o semănai/ După ce am semănat/ M-am dus mai târziu și am greblat-o/ Mai târziu m-am dus și am smuls-o/ Am dus-o acasă/ Am scuturat-o de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și al virtuții intelectuale, nu doar casnice: „căci tot ce-a fost virtute, cu sfiiciune tăinuită în sufletul doamnelor de odinioară, azi se preface la noi în găteală și podoabă...”165 Pampinea lansează o critică severă la adresa preocupării excesive pentru cultivarea imaginii exterioare în detrimentul valorilor spirituale, morale. Le cere femeilor consecvență și unitate, aderarea la un crez comun, unificarea într-o singură voce. Tânăra autoritară și emancipată militează pentru scoaterea femeii din conul de umbră al unei societăți ce mai păstra
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]